Republica Moldova și Canada au semnat pe 13 martie 2026, la Ottawa, Acordul privind securitatea socială, alături de Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea acestuia. Documentele creează un nou cadru de protecție socială pentru cetățenii care lucrează, au lucrat sau locuiesc în unul dintre cele două state.

Acordul a fost negociat în ultimii doi ani de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, împreună cu Casa Națională de Asigurări Sociale, Ministerul Afacerilor Externe și Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Din partea Republicii Moldova, documentul a fost semnat de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, iar din partea Canadei, de secretarul de stat pentru seniori, Stephanie McLean.

Potrivit autorităților, acordul va permite acordarea unor drepturi sociale precum pensia pentru limită de vârstă, pensia de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensiile și indemnizațiile de dizabilitate rezultate din accidente de muncă sau boli profesionale, precum și pensia de urmaș.

Un element important al documentului este că prevede exportul pensiei și totalizarea perioadelor de asigurare realizate în Republica Moldova și Canada. Astfel, dacă o persoană nu are stagiul minim de cotizare necesar într-un singur stat, va putea cumula anii lucrați în ambele țări pentru a obține o pensie proporțională cu contribuțiile achitate în fiecare dintre ele.

Totodată, a fost semnat și Aranjamentul administrativ care va facilita aplicarea acordului și comunicarea dintre instituțiile competente din cele două state. Documentul a fost semnat de directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale din Moldova, Elena Țîbîrnă, și de reprezentantul autorității competente din Canada.

„Diaspora moldovenească din Canada este una activă și consolidată, iar prin acest acord ne asigurăm că munca și contribuțiile lor sunt recunoscute și protejate. Este un pas important prin care consolidăm legătura cu cetățenii noștri din afara țării și le oferim mai multă siguranță pentru viitor”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

După semnare, Republica Moldova și Canada urmează să inițieze procedurile interne necesare pentru ratificarea documentului. Aranjamentul administrativ va intra în vigoare odată cu acordul și va rămâne aplicabil pe toată durata valabilității acestuia.

În prezent, Republica Moldova are încheiate 20 de acorduri în domeniul securității sociale, dintre care 18 sunt deja aplicabile pentru stabilirea drepturilor sociale.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat un proiect de lege care vine cu reguli mai clare pentru creditele destinate cumpărării sau construcției unei locuințe, dar și pentru împrumuturile garantate cu un bun imobil rezidențial.

Inițiativa este parte a procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene și urmărește să adapteze cadrul legal la evoluțiile recente de pe piața creditelor imobiliare.

Potrivit CNPF, proiectul pune accent pe protecția consumatorilor și pe creditarea responsabilă. Mai exact, băncile și ceilalți creditori ar urma să fie obligați să ofere informații mai clare încă din etapa precontractuală, astfel încât oamenii să înțeleagă mai bine condițiile creditului înainte de a semna.

Un capitol aparte vizează creditele legate de o valută străină. În aceste cazuri, consumatorii ar putea beneficia de mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv de dreptul de a cere conversia creditului în altă monedă. În plus, creditorul va trebui să avertizeze clientul atunci când ratele cresc semnificativ.

Proiectul conține și măsuri pentru persoanele care ajung în dificultate de plată. Astfel, creditorul va fi obligat să informeze consumatorul chiar din prima zi de restanță și apoi periodic, explicând sumele restante și consecințele neachitării. Totodată, penalitățile vor fi plafonate prin lege, în funcție de perioada contractului și de situația consumatorului.

O altă noutate importantă este introducerea unei perioade minime între declararea scadenței anticipate și pornirea executării silite. De asemenea, penalitățile după scadența anticipată vor fi limitate suplimentar.

Proiectul mai prevede că debitorul va putea solicita vânzarea directă a bunului ipotecat înainte de executarea silită, în baza unei proceduri expres reglementate. Iar dacă suma obținută din vânzare nu va acoperi integral datoria, creditorul va trebui să permită rambursarea diferenței în rate adaptate situației consumatorului.

În paralel, autoritățile vor să întărească și protecția împotriva practicilor abuzive de recuperare a datoriilor. Proiectul prevede măsuri pentru prevenirea hărțuirii, amenințărilor sau contactării nejustificate a altor persoane.

Documentul stabilește și reguli privind conduita creditorilor și a intermediarilor de credite, inclusiv cerințe legate de pregătirea profesională și modul de remunerare a angajaților implicați în acordarea împrumuturilor.

Totodată, proiectul reglementează mai clar activitatea intermediarilor de credite, a reprezentanților desemnați și a creditorilor non-financiari. Aceștia vor putea activa doar dacă sunt înregistrați în registre publice gestionate de CNPF și dacă respectă cerințe privind integritatea, competența profesională și capacitatea de a presta servicii în mod responsabil.

Proiectul de lege urmează să fie promovat de Ministerul Finanțelor și va fi supus procedurilor de avizare și consultare publică.

Serviciul Fiscal de Stat amintește firmelor, antreprenorilor și persoanelor care desfășoară activitate profesională că 25 martie 2026 este ultima zi pentru depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2025.

Declarația trebuie prezentată online, prin sistemele electronice de raportare, iar obligația se aplică inclusiv în cazurile în care contribuabilul nu are impozit de achitat.

Pe scurt, termenul îi vizează pe:

• persoanele juridice;

• persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător;

• persoanele care desfășoară activitate profesională.

În funcție de categoria contribuabilului, se folosește și formularul corespunzător. Pentru majoritatea companiilor este vorba despre VEN12, pentru unele categorii de activitate profesională se utilizează DAP24, pentru întreprinderile mici și mijlocii — SIMM24, iar pentru organizațiile necomerciale — ONG17. Întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești pot depune, după caz, VEN12 sau UNIF25.

Și cota impozitului diferă în funcție de contribuabil. Pentru multe categorii, aceasta este de 12%. Pentru gospodăriile țărănești, cota este de 7%, iar pentru agenții economici din sectorul IMM, de 4%.

Fiscul amintește și că impozitul pe venit se achită, de regulă, în rate, până la 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie. În cazul întreprinderilor agricole și al gospodăriilor țărănești, plata poate fi făcută în două etape.

Cei care au întrebări despre completarea declarației sau despre obligațiile fiscale pot consulta Baza Generalizată a Practicii Fiscale, la compartimentul „Impozit pe venit”.

Pentru informații suplimentare, contribuabilii pot merge la orice Direcție de deservire fiscală sau pot suna la Centrul unic de apel al SFS, la numărul 0-8000-1525.

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care aduce noi măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Documentul a fost susținut de 59 de deputați și, potrivit autorilor, urmărește să corecteze unele probleme apărute în aplicarea legii, să evite blocajele financiare și să creeze reguli mai echitabile pentru companii.

Una dintre modificările importante vizează Codul fiscal. Mai exact, autorii propun o excepție clară la suspendarea operațiunilor pe conturi sau la executarea sumelor, în situațiile în care contribuabilul are bani de încasat de la o instituție bugetară, iar restanțele fiscale au apărut tocmai din cauza întârzierilor la plată din partea acesteia. Excepția ar urma să se aplice doar în limita datoriei instituției publice față de contribuabil și în cadrul alocațiilor aprobate.

Proiectul mai prevede și schimbări la capitolul sancțiuni. Pentru nedeclararea corectă a venitului impozabil în cazurile care nu afectează direct bugetul de stat, amenda ar urma să fie între 1.000 și 10.000 de lei, în locul sancțiunii actuale de 12%–15%.

O altă noutate ține de importuri. Deputații propun introducerea unui regim vamal de destinație finală pentru anumite produse care nu pot fi fabricate în Republica Moldova, dar sunt necesare pentru procese de producție din industria ușoară și sectorul agroalimentar. Pe listă sunt incluse, între altele, piureul din fructe tropicale, sucul concentrat de lămâie și de rodii, uleiul de palmier, uleiul de cocos, dar și anumite fibre sintetice neprelucrate din poliester și polipropilenă.

Și în achizițiile publice sunt propuse schimbări. Antreprenorii ar urma să poată alege forma de constituire și de plată a garanției de bună execuție, nu doar varianta garanției bancare, așa cum se întâmplă acum. Autorii spun că această schimbare ar ajuta firmele să-și protejeze mai bine lichiditățile. În același timp, amenda pentru stabilirea incorectă a criteriilor de calificare și pentru limitarea accesului operatorilor economici la procedurile de achiziții ar putea crește până la 10.000 de lei, față de intervalul actual de 750–3.000 de lei.

Proiectul urmează să fie definitivat și examinat de Parlament în lectura a doua.

O mică parte din impozitul pe venit, deja achitat statului, poate fi direcționată către o organizație a societății civile din Republica Moldova, fără costuri suplimentare pentru contribuabil. Despre această posibilitate a amintit Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care îi încurajează pe contribuabili să folosească mecanismul de desemnare procentuală de 2%.

Prin acest mecanism, contribuabilul poate decide ca o parte din impozitul pe venit să ajungă la o organizație eligibilă care desfășoară activități în folosul comunității. Nu este vorba despre o donație suplimentară și nici despre o plată în plus, ci despre alegerea modului în care este folosită o parte din impozitul deja plătit.

Potrivit ODA, pentru multe organizații aceste sume înseamnă continuitatea unor proiecte importante, de la inițiative educaționale și sprijin pentru persoane vulnerabile, până la protecția mediului, activități culturale sau proiecte locale cu impact real.

Procedura este simplă. Contribuabilii trebuie să completeze Declarația cu privire la impozitul pe venit, formularul CET18, fie pe hârtie, fie online, să indice codul fiscal al organizației pe care doresc să o susțină în rubrica destinată desemnării procentuale și să depună declarația până la 30 aprilie 2026.

Datele prezentate de instituție arată că anul trecut 1.050 de organizații au beneficiat de acest mecanism, iar suma totală direcționată a ajuns la aproape 20 de milioane de lei.

Startup Moldova Summit (SMS26), principalul summit dedicat startup-urilor tehnologice și economiei viitorului din Republica Moldova, revine în 2026 cu cea de-a șasea ediție, sub genericul „Born in Moldova. Built for the World.”

Evenimentul va avea loc pe 22 aprilie, la Arena Chișinău, și marchează cea mai amplă ediție de până acum: 2.000 de participanți, 150 de startup-uri, 60 de speakeri internaționali, peste 50 de investitori activi și competiția Startup World Cup, cu o miză de 1.000.000 USD în finala globală.

Ediția din acest an își propune să consolideze poziția summitului ca platformă de referință pentru ecosistemul de startup-uri din regiune, reunind fondatori, investitori, lideri din tehnologie și tineri antreprenori într-un spațiu dedicat ideilor inovatoare, parteneriatelor strategice și oportunităților globale.

Participanții vor avea ocazia să exploreze domenii emergente, să testeze concepte de afaceri și să învețe direct de la fondatori și investitori internaționali cum poate fi construit, pas cu pas, un startup cu impact global.

Evenimentul este organizat de Startup Moldova și va pune accent pe experiențe care inspiră, ghidează și conectează participanții cu resursele potrivite pentru a-și transforma planurile și schimba viitorul.

https://www.youtube.com/shorts/qsqS3bVzgY4 

Ce aduce nou ediția #SMS26

Ediția din 2026 a Startup Moldova Summit marchează o extindere semnificativă și își consolidează statutul de platformă regională pentru inovație și antreprenoriat.

Pe scena din Chișinău vor urca fondatori locali și internaționali din România, Ucraina, Armenia și diaspora moldovenească, alături de reprezentanți ai unor companii internaționale și investitori din întreaga lume.

SMS26 oferă oportunități de conectare și dezvoltare pentru toți cei prezenți în sală. Fondatorii și antreprenorii tech vor putea identifica parteneri strategici și investitori interesați să susțină proiecte inovatoare.

Investitorii și fondurile de venture capital vor avea acces direct la startup-uri validate și inițiative cu potențial ridicat de creștere.

Studenții și tinerii la început de carieră vor explora domenii profesionale noi și vor interacționa direct cu fondatori, lideri de business și experți internaționali.

Liderii corporativi vor descoperi oportunități concrete de colaborare și inovare, iar diaspora moldovenească va putea să se reconecteze cu ecosistemul local și să identifice proiecte cu impact real.

Pe parcursul zilei, speakeri și experți din întreaga lume vor aborda teme de inovație, tehnologie, inteligență artificială și tendințele globale care modelează viitorul afacerilor.

Participanții vor beneficia de:

• Acces la prezentări pe Main Stage și paneluri tematice cu experți din industrii globale
• Matchmaking inteligent prin platforma digitală Bria
• Oportunități de finanțare pentru companii și viitori antreprenori
• Oportunități de dezvoltare profesională
• Competiție de pitching: câștigătorul avansează direct în finala globală din San Francisco, cu miza de 1.000.000 USD.

Biletele pentru Startup Moldova Summit 2026 sunt disponibile pe site-ul oficial al evenimentului: SMS26.md. 

Pachetele de participare sunt adaptate diferitelor profiluri: 

Explorer Pass – acces la Main Stage, Expo, workshopuri și matchmaking prin platforma digitală Bria. Destinat profesioniștilor care vor să exploreze oportunități și să își extindă rețeaua.

Startup Pass – destinat fondatorilor și echipelor de startup. Include toate facilitățile Explorer Pass, plus acces prioritar la workshopuri și participare la After-Party.

Executive Pass – destinat liderilor corporativi și managerilor de top. Include toate facilitățile Explorer Pass, plus After-Party, VIP Lounge și recepție pre-eveniment.

Investor Pass – dedicat fondurilor de venture capital, investitorilor angel și managerilor de fonduri. Include toate beneficiile Executive Pass și badge cu vizibilitate sporită.

Studenții pot aplica pentru acces gratuit completând formularul disponibil pe site-ul oficial. Locurile sunt limitate și se acordă în ordinea aplicărilor.

Urmăriți noutățile despre cel mai mare summit dedicat startup-urilor, inovației și economiei viitorului accesând STARTUP MOLDOVA.

Despre Startup Moldova Foundation

Startup Moldova Foundation este organizația care construiește și susține ecosistemul antreprenorial și de inovație din Republica Moldova.

Prin programe de accelerare, evenimente, parteneriate internaționale și inițiative de politici publice, SMF conectează fondatori, investitori, corporații și instituții în jurul unui obiectiv comun: o Moldovă în care ideile bune au resurse și piețe.

Startup Moldova Summit este evenimentul flagship al organizației, organizat anual cu scopul de a poziționa Moldova pe harta globală a inovației.