Republica Moldova va primi 173 de milioane de euro din a doua tranșă a Planului de Creștere, iar suplimentar 15,6 milioane de euro vor fi oferite de Comisia Europeană sub formă de granturi pentru susținerea investițiilor. Decizia a fost luată marți, 17 martie, de Comisia Europeană, după ce autoritățile de la Chișinău au implementat 24 de reforme asumate.

Pentru mediul de afaceri, vestea este importantă mai ales prin faptul că o parte din reformele realizate vizează direct reducerea birocrației, digitalizarea serviciilor publice și simplificarea proceselor vamale, măsuri care pot reduce costurile și timpul pierdut de antreprenori în relația cu statul.

Potrivit comunicatului, progresele făcute de Moldova țin și de creșterea transparenței bugetare, consolidarea mecanismelor de combatere a fraudei, recuperarea activelor și întărirea sistemului judiciar. Toate aceste schimbări sunt prezentate de autorități drept pași care fac țara mai atractivă pentru investiții și mai previzibilă pentru afaceri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că fondurile vor merge către proiecte importante pentru cetățeni, inclusiv în energetică, infrastructură, apă potabilă, servicii de îngrijire a copiilor și sprijin pentru tinerii care intră pe piața muncii. Din perspectivă economică, aceste investiții pot susține și activitatea companiilor, prin lucrări publice, cerere mai mare în economie și condiții mai bune pentru dezvoltarea locală.

Noua sumă de 189 de milioane de euro se adaugă celor 289 de milioane de euro deja debursate în 2025. Amintim că Planul de Creștere pentru Republica Moldova, adoptat de Comisia Europeană în octombrie 2024, are o valoare totală de 1,9 miliarde de euro, iar banii sunt alocați în funcție de reformele implementate.

Prima tranșă, debursată în martie 2025, a inclus atât un pachet energetic, cât și un pachet economic. Pentru antreprenori, cele mai relevante măsuri au fost 200 de milioane de lei pentru circa 700 de antreprenori, destinate creării de noi locuri de muncă, 200 de milioane de lei pentru agricultori, dar și compensații pentru întreprinderile din sectorul agroalimentar, prin acoperirea a 50% din creșterea tarifului la energia electrică.

În plus, investițiile în drumuri, infrastructură locală și eficiență energetică pot avea efecte indirecte pozitive pentru business, prin costuri logistice mai mici, acces mai bun la piețe și condiții mai bune pentru investiții în regiuni.

Organizațiile neguvernamentale care promovează incluziunea tinerilor și egalitatea de gen pot aplica din nou la programul de granturi „Împuternicirea tinerilor și femeilor”, relansat de Fundația Est-Europeană, potrivit anunțului instituției.

Programul are ca scop sprijinirea organizațiilor de femei și de tineret în implementarea unor inițiative locale de mobilizare comunitară și advocacy. În total, vor fi oferite 9 granturi, fiecare în valoare de până la 30.000 de euro.

Finanțarea este destinată proiectelor care vizează, între altele, participarea tinerilor și femeilor la procesul decizional, analiza politicilor publice, monitorizarea implementării acestora, crearea unor mecanisme locale de participare și organizarea de activități de advocacy privind incluziunea socială.

Potrivit Fundației Est-Europene, în bugetul fiecărui proiect va trebui inclusă în mod obligatoriu o sumă de maximum 5.000 de euro pentru implementarea planurilor de dezvoltare a capacităților organizaționale. Proiectele selectate vor putea fi implementate pe o perioadă de cel mult 16 luni.

La concurs sunt eligibile organizațiile apolitice, nonprofit și legal constituite în Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, care activează în domeniul promovării incluziunii tinerilor și al egalității de gen. Solicitanții trebuie să fie direct responsabili de pregătirea și gestionarea proiectului.

Nu pot participa organizațiile care au beneficiat deja de granturi în cadrul apelului desfășurat în perioada 8 septembrie 2025 – 14 octombrie 2025. De asemenea, nu vor fi finanțate proiectele care nu se încadrează în obiectivele programului, cele cu caracter religios, cererile de ajutor umanitar, proiectele de cercetare tehnico-științifică sau solicitările de suport instituțional general.

Programul este lansat în cadrul proiectului „Angajament civic pentru împuternicirea tinerilor și femeilor”, implementat în perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2027 de Fundația Est-Europeană, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tineretului din Moldova și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Tiraspol. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.

Dosarele de aplicare trebuie să includă formularul standard al Fundației Est-Europene, bugetul proiectului, copia statutului și a certificatului de înregistrare, precum și alte materiale relevante despre activitatea organizației.

Întrebările privind concursul pot fi expediate la adresa [email protected] până la 25 martie 2026, cu subiectul „Întrebare concurs de granturi împuternicirea tinerilor și femeilor”. Propunerile de proiect se transmit la [email protected], iar termenul-limită de depunere este 6 aprilie 2026.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) anunță că, pe parcursul anului 2025, a dispus restituiri de sume importante către consumatori, a aplicat amenzi și a intervenit în sute de reclamații, în încercarea de a combate practicile incorecte de pe piața serviciilor financiare.

Datele au fost prezentate cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor, marcată anual pe 15 martie. Potrivit CNPF, autoritatea a desfășurat anul trecut cinci controale tematice pentru a verifica respectarea drepturilor consumatorilor de servicii financiare.

Una dintre cele mai mari intervenții a vizat sectorul creditării nebancare. CNPF a dispus restituirea tuturor plăților, cu excepția sumei inițiale împrumutate, pentru 3.190 de contracte de credit încheiate la trei organizații de creditare nebancară. Valoarea totală a restituirilor se ridică la aproximativ 195 de milioane de lei.

În sectorul asigurărilor, autoritatea a obligat o companie să reanalizeze 2.752 de dosare de daună soluționate în 2024, pentru a corecta refuzurile considerate nejustificate în cazul polițelor de asigurare medicală pentru călătorii în străinătate.

Totodată, pe piața valutară au fost verificate 48 de unități de schimb valutar, iar șapte entități au fost sancționate pentru nereguli privind afișarea cursurilor de schimb, practici care pot induce în eroare consumatorii.

Pe parcursul anului trecut, CNPF a primit 914 reclamații din partea consumatorilor de servicii financiare. Cele mai multe, 630, au vizat creditele și depozitele, în special clauzele abuzive, lipsa transparenței și modul de calcul al dobânzilor. În urma intervențiilor, autoritatea a aplicat cinci amenzi, a emis 25 de decizii corective și a dispus restituirea sau casarea unor creanțe de circa 3,35 milioane de lei.

În domeniul asigurărilor au fost depuse 163 de reclamații, iar intervențiile CNPF au dus la plata unor despăgubiri de aproximativ 877 de mii de lei. Alte 121 de reclamații au vizat serviciile de plată și schimbul valutar, inclusiv extrageri frauduloase, blocarea cardurilor sau afișarea eronată a cursului valutar. În aceste cazuri, consumatorii au recuperat în total 218 mii de lei.

Autoritatea mai spune că a aplicat 11 amenzi contravenționale băncilor și organizațiilor de creditare nebancară, în sumă totală de 225 de mii de lei, pentru lipsa de transparență în publicitate. În plus, o societate de asigurare a fost sancționată cu alte două amenzi, în valoare totală de 8.500 de lei, pentru nereguli legate de instrumentarea dosarelor de daună și utilizarea unor practici comerciale agresive.

CNPF precizează că, pe lângă examinarea reclamațiilor, a oferit și asistență directă cetățenilor prin linia telefonică de informare pentru serviciile financiare, unde au fost recepționate peste 3.300 de apeluri. Instituția a fost implicată și în peste 400 de litigii dintre consumatori și furnizorii de servicii financiare.

Un moment important pentru piață, potrivit autorității, a fost intrarea în vigoare, la 25 octombrie 2025, a noului cadru normativ privind protecția consumatorilor de servicii financiare, armonizat cu standardele europene. Noile reguli prevăd, între altele, proceduri mai clare pentru reclamații, protecție sporită pentru debitorii aflați în dificultate, informare precontractuală obligatorie în asigurări și posibilitatea constatării amiabile în format electronic.

În paralel, CNPF a continuat și activitățile de educație financiară. Prin campaniile „CNPF explică” și „CNPF atenționează”, instituția a informat publicul despre riscurile investițiilor în criptomonede și despre fraudele distribuite prin aplicații de mesagerie. În 2025, peste 750 de adulți și aproximativ 600 de tineri au participat la sesiuni de educație financiară organizate de autoritate.

Numărul bancnotelor euro contrafăcute retrase din circulație a scăzut cu 20% în 2025, până la aproximativ 444.000 de unități, potrivit Băncii Centrale Europene, citată de Agerpres.

BCE a precizat că riscul de a primi o bancnotă falsă rămâne redus, întrucât numărul falsurilor este foarte mic în raport cu volumul bancnotelor euro autentice aflate în circulație.

Potrivit instituției de la Frankfurt, anul trecut au fost depistate 14 bancnote contrafăcute la un milion de bancnote autentice, unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate de la introducerea monedei euro.

Cele mai vizate de falsificatori au rămas bancnotele de 20 de euro și 50 de euro, care au reprezentat împreună aproximativ 80% din totalul bancnotelor contrafăcute retrase din circulație.

Din punct de vedere geografic, 96,8% dintre bancnotele false au fost identificate în țările din zona euro. Alte 2,2% au fost depistate în state membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro, iar 1% în alte regiuni ale lumii.

În pofida existenței bancnotelor contrafăcute, BCE susține că bancnotele euro rămân un mijloc de plată sigur și de încredere. Instituția a subliniat că majoritatea falsurilor sunt ușor de recunoscut, deoarece fie nu au deloc elemente de siguranță, fie includ imitații slabe ale acestora.

Pentru verificarea autenticității, BCE recomandă metoda „atinge, privește, înclină”, folosită pentru identificarea principalelor elemente de siguranță ale bancnotelor euro.

Date separate publicate de Banca Centrală a Ciprului arată că, în această țară, au fost retrase din circulație 670 de bancnote euro contrafăcute în 2025, în creștere cu 17,1% față de anul precedent. Cele mai multe dintre acestea au fost bancnote de 50 de euro.

Expertul economic Stas Madan critică lansarea programului pilot de modernizare a ascensoarelor, în valoare de 40 de milioane de lei, și spune că inițiativa contrastează cu mesajele Guvernului privind optimizarea cheltuielilor publice în contextul economic actual.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Madan atrage atenția că, pe de o parte, premierul vorbește despre disciplină financiară mai strictă, presiuni asupra prețurilor la energie și necesitatea prioritizării cheltuielilor esențiale, iar pe de altă parte, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat un program național pilot pentru modernizarea ascensoarelor.

Potrivit expertului, o asemenea inițiativă ar trebui să fie susținută de un cadru clar de politici publice, care să demonstreze că aceasta reprezintă o prioritate la nivel național. El afirmă că nu a identificat referințe la o astfel de prioritate în principalele documente strategice și consideră că lipsește și o analiză solidă care să justifice urgența intervenției și alegerea acestei soluții.

Stas Madan mai subliniază că programul este lansat într-un moment în care pentru acest an este planificat un deficit bugetar de peste 21 de miliarde de lei, iar autoritățile invocă în mod repetat dificultățile economice și contextul internațional complicat.

Totodată, expertul ironizează și datele prezentate în materialul informativ al inițiativei, menționând o neconcordanță aritmetică în calculul numărului de ascensoare vizate de program.

Sistemul bancar din Republica Moldova începe să se reorienteze de la creditarea puternică a populației spre finanțarea agenților economici, pe fondul înăspririi politicii monetare și al încetinirii creditelor de consum, potrivit unei analize prezentate de expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că, după o perioadă în care populația a dominat creșterea portofoliului de credite, se observă acum o schimbare treptată de direcție. În prima jumătate a anului analizat, împrumuturile noi contractate de populație au încetinit puternic, în timp ce creditarea agenților economici a înregistrat o creștere mai stabilă.

Potrivit lui Ioniță, anul precedent a fost unul atipic pentru mediul de afaceri, când creditarea netă a companiilor a devenit negativă. Cu alte cuvinte, firmele au ținut în bănci mai mulți bani decât au atras sub formă de credite, pe fondul incertitudinilor economice și al reticenței față de investiții.

Situația a început însă să se amelioreze în primele șase luni ale anului următor. Expertul arată că creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, după ce companiile și-au redus depozitele și și-au majorat volumul împrumuturilor contractate de la bănci.

În același timp, politica monetară mai dură a Băncii Naționale a Moldovei a redus apetitul populației pentru creditele bancare, în special pentru cele de consum. Dacă în anul precedent îndatorarea populației și a agenților economici creștea, în medie, cu 892 de milioane de lei pe lună, în anul analizat ritmul a coborât la 640 de milioane de lei lunar, reducerea venind în principal din scăderea împrumuturilor luate de persoanele fizice.

Astfel, potrivit analizei, în prezent îndatorarea populației crește cu circa 239 de milioane de lei pe lună, în timp ce îndatorarea agenților economici avansează cu aproximativ 400 de milioane de lei lunar.

Veaceslav Ioniță afirmă că această schimbare se vede și în structura noilor credite. În jumătate de an, volumul creditelor din sistemul bancar a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 miliarde la 60,2 miliarde de lei. Din această sumă, 2,2 miliarde de lei au fost atrase de persoanele juridice, iar 1,4 miliarde de lei de persoanele fizice.

Expertul atrage atenția că, înainte de frauda bancară, agenții economici dețineau cea mai mare parte a creditelor din sistem. În 2014, companiile aveau 88% din totalul împrumuturilor bancare, iar populația doar 12%. Ulterior, creditarea businessului a scăzut puternic, iar în 2021 ponderea companiilor a coborât la circa 60%, în timp ce populația a ajuns la peste 40%. În 2022, potrivit economistului, se observă o stabilizare și o ușoară revenire a creditării agenților economici.

Analiza mai arată că raportul dintre creditele contractate de companii și PIB rămâne mult sub nivelul din anii de vârf. Dacă în 2014 creditele acordate agenților economici reprezentau 32,5% din PIB, în ultimii ani indicatorul s-a menținut sub 14% din PIB, ceea ce arată că recuperarea creditării businessului este încă lentă.

În privința destinației împrumuturilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele imobiliare, urmate de creditele pentru consum, comerț, sectorul financiar nebancar, energie și construcții. Totodată, economistul remarcă faptul că economia rămâne puternic orientată spre consum, iar o mare parte a portofoliului de credite continuă să finanțeze direct sau indirect cheltuielile populației.

Pe de altă parte, unele segmente au început să arate semne de schimbare. Potrivit lui Ioniță, a crescut creditarea populației pentru inițierea unor activități economice, iar în construcții se observă o mutare treptată de la finanțarea prin cumpărători spre finanțarea directă a companiilor din domeniu.

Analistul mai spune că agricultura rămâne una dintre cele mai stabile ramuri ale creditării, cu un ritm relativ constant al împrumuturilor noi, în timp ce creditele în valută au rămas, în linii mari, la același nivel în perioada 2016–2022, creșterea majoră fiind înregistrată la creditele acordate în lei moldovenești.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că sistemul bancar trece printr-o refocalizare treptată, în care creditarea populației își pierde din avânt, iar agenții economici revin, lent, în centrul finanțării bancare. Totuși, ritmul de recuperare rămâne modest, iar revenirea creditării businessului la nivelurile de dinaintea fraudei bancare ar putea dura încă mulți ani.