Sistemul bancar din Republica Moldova rămâne stabil și are un nivel redus al creditelor neperformante, însă evoluțiile recente din zona creditelor ipotecare ridică semne de îngrijorare, avertizează expertul în politici economice Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că, în ianuarie 2026, rata totală a creditelor neperformante din sistemul bancar a fost de 4,2%, iar creditele compromise au reprezentat sub 1%, un nivel istoric redus pentru Republica Moldova.

Totuși, situația este mai complicată în cazul creditelor ipotecare. Potrivit analizei, în ianuarie 2026 rata creditelor ipotecare neperformante a ajuns la 4,6%, față de 1,5% în 2024. În același timp, aproape 18% din creditele ipotecare înregistrează întârzieri de plată.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că această evoluție arată o deteriorare a capacității de plată a unei părți din populație, pe fondul crizelor economice și al creșterii dobânzilor. Volumul creditelor ipotecare a ajuns între timp la aproape 30 de miliarde de lei, dublându-se în ultimii ani.

Analiza mai arată că agricultura rămâne cel mai vulnerabil sector, cu o rată a creditelor neperformante de 10,9%. În ianuarie 2026, aproape 58% din creditele acordate agricultorilor erau achitate cu întârziere, semn că presiunile asupra acestui domeniu rămân ridicate.

Per ansamblu, expertul consideră că sistemul financiar este stabil, dar spune că evoluțiile din sectorul ipotecar și vulnerabilitățile din agricultură trebuie urmărite atent, iar politicile de finanțare trebuie adaptate la noile realități economice.

Peste 5.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate de la începutul anului și până în prezent, cu sprijinul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Potrivit instituției, este vorba despre 5.083 de persoane, dintre care 1.276 sunt șomeri, ceea ce reprezintă un sfert din total.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că rezultatele din primele luni ale anului arată că serviciile și măsurile de ocupare au efect și ajută tot mai mulți oameni să se angajeze.

Cele mai multe angajări au fost înregistrate în domeniul serviciilor colective, sociale și personale, urmate de comerț, agricultură și industrie.

ANOFM încurajează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze subdiviziunilor teritoriale, unde pot beneficia gratuit de consiliere, orientare profesională și suport pentru angajare. În 2026, autoritățile și-au propus să sprijine angajarea a 25.000 de persoane.

Scumpirea carburanților din luna martie produce un efect dublu în Republica Moldova: majorează costurile pentru populație, agricultori și transportatori, dar aduce și venituri suplimentare la bugetul de stat, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei prezentate de acesta, doar în primele trei săptămâni ale lunii martie, bugetul a încasat suplimentar 49,9 milioane de lei din TVA și alte taxe aplicate la prețurile mai mari ale benzinei și motorinei. Expertul subliniază că aceste venituri nu sunt rezultatul unei creșteri economice sănătoase, ci efectul direct al crizei de pe piața petrolieră.

Veaceslav Ioniță arată că motorina este principalul motor al acestor încasări suplimentare, deoarece s-a scumpit mai puternic, iar consumul ei este mult mai mare decât cel de benzină. În prezent, economia Moldovei consumă zilnic, în medie, aproximativ 2,3 milioane de litri de motorină și 0,8 milioane de litri de benzină.

Datele prezentate arată că, în perioada 2–8 martie, bugetul a acumulat suplimentar 7 milioane de lei, între 9 și 15 martie — încă 16,2 milioane de lei, iar în săptămâna 16–22 martie — alte 26,7 milioane de lei. Astfel, presiunea generată de scumpirea carburanților nu doar continuă, ci se amplifică de la o săptămână la alta.

Potrivit expertului, cei mai afectați sunt agricultorii, în condițiile în care scumpirea vine exact în perioada lucrărilor de primăvară, când consumul de motorină crește. În același timp, transportatorii sunt loviți de costuri logistice mai mari, care riscă să fie transferate ulterior în prețurile bunurilor de consum.

În acest context, Veaceslav Ioniță consideră că statul nu ar trebui să trateze aceste venituri suplimentare ca pe un simplu bonus bugetar, ci să le folosească pentru a reduce efectele crizei. El propune, într-o primă etapă, restituirea accizei pentru agricultori, apoi compensarea parțială a costurilor pentru transportatori, iar în cazul unei crize prelungite — reducerea temporară a accizei la carburanți pentru întreaga piață.

Expertul avertizează că, dacă tendința actuală continuă, luna martie s-ar putea încheia cu aproape 100 de milioane de lei încasări suplimentare la buget din scumpirea carburanților.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat semnarea unui acord de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției (IGP), pentru consolidarea cooperării instituționale și facilitarea schimbului de informații în domeniul prevenirii și combaterii criminalității cibernetice cu impact asupra pieței financiare.

Potrivit CNPF, decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 17 martie 2026. Acordul prevede un mecanism comun de acțiune între cele două instituții, în contextul implementării Programului național de aderare la Uniunea Europeană 2025–2029.

Documentul va fi valabil timp de 5 ani și nu implică cheltuieli financiare suplimentare.

Serviciile financiare pentru consumatori joacă un rol esențial, oferind acces la resurse necesare pentru investiții personale și consum, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Totuși, utilizarea acestor servicii vine cu riscuri și responsabilități, motiv pentru care protecția consumatorilor a devenit o prioritate, reglementată atât la nivel internațional, cât și național. Această notă oferă o perspectivă detaliată asupra drepturilor consumatorilor și a regulilor care guvernează contractele de credit de consum, explicând etapele procesului de împrumut, obligațiile creditorilor și opțiunile consumatorilor pentru luarea unor decizii financiare informate.

În unele situații, atunci când se solicită garanții suplimentare poate interveni necesitatea stabilirii unui fidejusor.

• Fidejusorul – persoana care oferă o garanție personală creditorului că va executa obligația debitorului în cazul în care acesta din urmă nu o va executa. În esență, fidejusorul se obligă să întoarcă creditul luat de debitor în cazul în care debitorul nu își va executa obligațiile.

Majoritatea acestor relații de împrumut sunt reglementate prin Legea nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori, care are ca scop protejarea intereselor economice ale consumatorilor. Legea asigură condiții corecte și transparente pentru accesarea creditelor și stabilește norme de comportament responsabil pentru creditori.

De asemenea, legislația prevede reguli clare pentru fiecare etapă din procesul unui împrumut. Aceste etape includ etapa precontractuală, desfășurarea contractului (contractuală) și etapa post contractuală, fiecare având scopul de a oferi consumatorilor protecție și transparență pe parcursul relației cu creditorul.

1) Etapa precontractuală

Înainte de a încheia un contract, consumatorul are dreptul să facă cunoștință cu diferitele oferte disponibile iar creditorul are obligația de a furniza informații clare, standardizate și ușor de înțeles despre costurile și condițiile creditului. Înainte de a semna un contract de credit, consumatorul trebuie să primească informații clare și detaliate pentru a înțelege toate condițiile. Aceste informații includ, dar nu se limitează la următoarele:

• Tipul de credit – ce fel de credit este oferit, precum un credit de consum sau ipotecar.
• Identitatea creditorului și intermediarului – numele și adresa creditorului sau a intermediarului implicat.
• Suma maximă și condițiile de utilizare – valoarea totală ce poate fi împrumutată și modul în care aceasta poate fi accesată.
• Durata creditului – perioada în care creditul trebuie rambursat.
• Costul total al creditului – dobânda anuală efectivă (DAE), care include toate costurile creditului, și rata dobânzii (fixă sau variabilă).
• Ratele și graficul de plată – suma, frecvența și numărul plăților pe care consumatorul le va efectua.
• Costuri suplimentare – taxe administrative, costuri notariale sau alte cheltuieli asociate.
• Consecințele întârzierilor – dobânzile penalizatoare și alte consecințe care pot apărea în caz de neplată la timp.
• Drepturile consumatorului – dreptul de a se retrage din contract în termen de 14 zile fără penalități și posibilitatea de rambursare anticipată, cu informații despre eventualele comisioane.

Descarcă nota integrală elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!” și află mai multe informații utile.

Sursa: expert-grup.org