Diferențele fiscale și vamale dintre malul drept și malul stâng al Nistrului urmează să fie eliminate treptat, după ce Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede aplicarea unui regim fiscal și vamal uniform pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Primele schimbări ar urma să intre în vigoare chiar din acest an și vor viza produsele care nu sunt considerate esențiale social, cum este alcoolul. Asta înseamnă că, la importul și comercializarea acestor produse în raioanele din stânga Nistrului, se vor aplica TVA și accize, la fel ca în restul țării.

O altă modificare importantă vizează energia și gazele. Autorii proiectului propun anularea scutirilor de TVA pentru livrarea energiei electrice de echilibrare către agenți economici care nu sunt conectați la sistemul bugetar al Republicii Moldova. Totodată, vor fi eliminate și facilitățile pentru importul și livrările ulterioare de gaze naturale făcute de SA „Moldova-Gaz” către SRL „Tiraspoltransgaz”. Aceste prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 iunie 2026.

Mai târziu, de la 1 ianuarie 2030, ar urma să fie anulate și normele care permit ca operațiunile de import-export ale agenților economici din raioanele de est să fie realizate după reguli separate, stabilite de Guvern. Autorii spun că astfel toți importatorii vor lucra în condiții egale, iar avantajele obținute din tratamente fiscale diferite vor fi eliminate.

Potrivit notei de fundamentare, aplicarea integrală a acestor măsuri ar putea aduce la bugetul de stat aproximativ 3,3 miliarde de lei anual.

În același timp, autoritățile spun că, în contextul reintegrării, va fi creat și un Fond de convergență. Acesta va fi alimentat din veniturile suplimentare colectate și va fi folosit pentru a atenua eventualele creșteri de prețuri în regiune, prin programe țintite de asistență socială.

Fondul ar urma să susțină și modernizarea infrastructurii, armonizarea standardelor, mediul de afaceri, precum și proiecte cu impact direct în educație, sănătate, ocupare și protecție socială.

Autorii proiectului spun că scopul final este crearea unor reguli fiscale și vamale uniforme pe întreg teritoriul Republicii Moldova și consolidarea încrederii în procesul de reintegrare.

Documentul urmează să fie examinat de Parlament și în lectura a doua.

Antreprenorii vor putea alege cum depun garanția de bună execuție la achizițiile publice, iar firmele care au bani de încasat de la instituții ale statului ar putea fi mai bine protejate în fața blocajelor financiare. În plus, se schimbă și sancțiunile pentru unele abateri fiscale și pentru restricționarea accesului la licitații.

Noile măsuri sunt prevăzute într-un proiect de lege aprobat de Parlament și vin cu mai multe schimbări care vizează direct mediul de afaceri.

Una dintre cele mai importante prevederi se referă la firmele care așteaptă plăți de la instituții bugetare. Dacă o companie are restanțe fiscale apărute din cauza întârzierii acestor plăți, suspendarea operațiunilor la conturi sau executarea sumelor se va putea face doar în limita datoriei pe care instituția o are față de contribuabil și doar în cadrul alocațiilor aprobate în acest scop.

O altă modificare importantă vizează achizițiile publice. Antreprenorii vor avea dreptul să aleagă forma de constituire și de achitare a garanției de bună execuție, dintre opțiunile prevăzute de lege. Până acum, operatorii economici erau obligați să prezinte garanție bancară, ceea ce afecta direct lichiditățile companiilor.

Se schimbă și sancțiunile pentru nedeclararea corectă a venitului impozabil în cazurile care nu afectează direct bugetul de stat. În locul amenzii calculate procentual, de 12–15%, se va aplica o amendă fixă cuprinsă între 1.000 și 10.000 de lei.

În același timp, autoritățile înăspresc amenzile pentru limitarea accesului companiilor la procedurile de achiziții publice prin criterii contrare legii. Amenda va ajunge până la 10.000 de lei, față de 750–3.000 de lei cât este în prezent.

Autorii proiectului spun că aceste schimbări ar trebui să reducă unele presiuni financiare asupra antreprenorilor, să corecteze practici inechitabile și să creeze reguli mai previzibile pentru mediul de afaceri.

Activitatea agenților imobiliari va fi reglementată mai clar, iar cei care apelează la astfel de servicii ar urma să beneficieze de mai multă protecție. Noua lege stabilește reguli mai stricte pentru acest domeniu, de la condițiile de acces în profesie până la relația contractuală cu clienții.

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede că agenții imobiliari vor trebui să dețină un certificat de competență profesională, reînnoit o dată la cinci ani, și să încheie contracte scrise cu clienții. Totodată, documentul interzice publicitatea înșelătoare și comisioanele ascunse, iar agenții vor fi obligați să elibereze dovada plății pentru serviciile prestate.

Legea mai prevede amenzi pentru cei care activează fără certificat valabil sau fără contract. În cazul persoanelor fizice, sancțiunile pot ajunge la 15.000 de lei, iar pentru persoanele juridice – până la 30.000 de lei.

Documentul a fost votat de 53 de deputați și va intra în vigoare la nouă luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Cei care activează deja în domeniu vor avea la dispoziție încă 12 luni pentru a obține actele necesare.

Companiile din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Republica Moldova sunt invitate să depună proiecte mari de investiții în economia locală, potrivit unui apel publicat de Comisia Europeană. Inițiativa vizează proiecte noi în sectoare strategice și urmărește să construiască o listă de investiții care ar putea intra ulterior în dialog cu instituții financiare partenere.

Potrivit documentului, proiectele trebuie să fie realizate pe teritoriul Republicii Moldova, să aibă o valoare totală de cel puțin 10 milioane de euro, iar promotorul proiectului trebuie să poată asigura din surse proprii cel puțin 15% din valoarea investiției. Apelul este deschis pentru companii private, joint venture-uri și consorții care au un număr valid de TVA.

Printre domeniile vizate se numără energia și tranziția verde, agricultura și industria agroalimentară, manufactura avansată, IT-ul și inovația digitală, infrastructura și logistica, precum și sănătatea și digitalizarea serviciilor medicale. Comisia Europeană spune că scopul este de a identifica investiții concrete care pot ajuta la modernizarea economiei Republicii Moldova și la apropierea ei de piața unică europeană.

Totodată, Bruxelles-ul subliniază că acest apel nu înseamnă finanțare automată. Participarea nu garantează granturi, împrumuturi sau alte forme de sprijin, însă proiectele selectate ar putea fi puse în legătură cu instituții financiare europene și internaționale, iar ulterior ar putea fi analizate diferite opțiuni de susținere, inclusiv prin garanții, datorie, capital sau asistență tehnică pentru pregătirea investiției.

Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 4 iunie 2026, ora 18:00 CET, iar dosarele trebuie transmise în limba engleză prin formularul online al UE. Pe lângă fișa proiectului, companiile trebuie să prezinte informații despre structura de proprietate și declarația pe propria răspundere privind criteriile de eligibilitate.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că TVA-ul aplicat în domeniul HORECA nu se schimbă pe perioada stării de urgență declarate prin Hotărârea Parlamentului nr. 38 din 24 martie 2026. Asta înseamnă că agenții economici din acest sector vor continua să aplice cota redusă de 8%.

Potrivit instituției, cota de 8% TVA rămâne valabilă pentru mărfurile și serviciile realizate în cadrul activităților din secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Fiscul explică și de ce nu se aplică în acest caz cota redusă de 6% TVA, introdusă anterior prin Legea nr. 76/2021. Această facilitate este legată de instituirea stării de urgență în baza Legii nr. 212/2004, care se referă la situații excepționale precum starea de asediu sau starea de război.

De această dată, însă, starea de urgență a fost instituită în baza unei alte legi — Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză. Din acest motiv, regimul care permite aplicarea cotei de 6% TVA nu poate fi folosit în cazul de față.

Prin urmare, pentru sectorul HORECA rămâne în vigoare cota redusă de 8%, iar nu cea de 6%.

Serviciul Fiscal de Stat mai spune că va continua să monitorizeze modul în care este aplicată legislația fiscală și că va informa contribuabilii dacă vor apărea modificări relevante.