Cei care au obținut în 2025 venituri din colaborări cu companii IT din afara țării trebuie să țină cont de un termen important: declarația cu privire la impozitul pe venit trebuie depusă până pe 30 aprilie 2026, amintește Serviciul Fiscal de Stat.

Este vorba despre rezidenții Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar au avut venituri impozabile, fie din țară, fie din afara ei, pentru activitatea desfășurată în Republica Moldova.

Fiscul subliniază că aceste venituri trebuie declarate, iar impozitul aferent trebuie achitat în termen, inclusiv atunci când banii au fost obținuți din servicii prestate pentru companii IT nerezidente.

Pentru mai multe detalii, cei interesați se pot adresa la orice subdiviziune teritorială a Serviciului Fiscal de Stat sau pot suna gratuit la Centrul Unic de Apel, la numărul 0 8000 1525.

Republica Moldova continuă să piardă teren la capitolul industrie, chiar dacă în 2025 sectorul a înregistrat o creștere de 5,4%. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, această revenire nu este suficientă pentru a schimba tendința generală, iar țara riscă să piardă definitiv din potențialul său industrial.

În analiza prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 27 martie 2026, economistul arată că industria Moldovei a avut doar doi ani de creștere din 2020 încoace, în timp ce 2022, 2023 și 2024 au fost ani de declin. Chiar și după avansul din 2025, sectorul nu a revenit la nivelul din 2021, ci se află la aproximativ 95% din acel volum.

Veaceslav Ioniță spune că problema este mai profundă și ține de lipsa unei direcții clare de dezvoltare. În comparație cu anul 1990, considerat vârful producției industriale, Republica Moldova a ajuns astăzi la doar 66,7% din acel nivel. În opinia expertului, economia industrială a țării funcționează practic la nivelul anilor 1980.

Situația este și mai gravă în stânga Nistrului, unde industria a coborât la doar 23,8% din nivelul anului 1990. În 2025, regiunea a înregistrat o cădere de aproximativ 30%, iar perspectivele de recuperare rămân, potrivit expertului, foarte slabe.

Un alt semnal de alarmă este scăderea importanței industriei în economie. Dacă în 1990 industria reprezenta 87% din PIB, în 2025 ponderea acesteia a ajuns la doar 25,5%. Acest declin arată, spune Ioniță, că Republica Moldova traversează un proces clar de dezindustrializare.

Declinul se vede și în numărul angajaților. Dacă în 1990 industria oferea locuri de muncă pentru circa 410 mii de oameni, în 2025 numărul acestora a ajuns la puțin peste 115 mii pe ambele maluri ale Nistrului. Doar pe malul drept, din 2019 și până în prezent, sectorul a pierdut circa 15 mii de salariați, ajungând la 96,5 mii. Cele mai afectate au fost industriile orientate spre export, precum textilă, automotive, alimentară și îmbrăcăminte.

În paralel, costurile cu forța de muncă cresc și apasă tot mai mult asupra companiilor. În 2025, acestea au reprezentat 24,1% din veniturile generate per angajat, față de 16–17% în țările vecine. Potrivit expertului, salariile au crescut sub presiunea inflației și migrației, însă productivitatea nu a ținut pasul.

Veaceslav Ioniță avertizează că fără investiții în tehnologii moderne, inovare și o strategie industrială clară, Republica Moldova riscă să transforme industria într-o oportunitate ratată. În concluzie, expertul consideră că, fără intervenții rapide și consistente, procesul de dezindustrializare va continua și va slăbi și mai mult economia țării.

Ți-ai dori să afli cum o afacere ajunge de la idee – la companie globală? Sau cum reușesc fondatorii să atragă investiții, să scaleze produse tehnologice și să construiască echipe care schimbă industrii întregi? Răspunsurile vor veni direct de la cei care au făcut deja acest lucru, pe scena Startup Moldova Summit 2026 – cel mai important eveniment din Republica Moldova dedicat antreprenoriatului, inovației, tehnologiilor și carierei. Pe 22 aprilie, la Arena Chișinău, fondatori, investitori și lideri din tehnologie din întreaga lume vor împărtăși experiențe reale despre cum se construiesc companii cu impact global.

Printre speakerii confirmați se numără antreprenori care au creat produse folosite de milioane de oameni, investitori care finanțează următoarea generație de startup-uri și experți care ajută companiile să crească la nivel internațional.

Sacha Michaud (Spania) – co-fondator al Glovo
Cu peste 15 ani de experiență în tehnologie, Sacha Michaud a contribuit la dezvoltarea uneia dintre cele mai dinamice platforme de livrare on-demand din Europa și Asia Centrală, prezentă în peste 20 de țări. Modelul de „quick commerce” promovat de Glovo a redefinit modul în care comercianții locali, curierii și consumatorii sunt conectați prin tehnologie. Sub conducerea sa, platforma a atras investiții de aproximativ 1 miliard de euro, înainte de a fi achiziționată. Pasionat de domeniul startup-urilor, în prezent susține fondatorii aflați la început de drum pentru dezvoltarea unor echipe performante.

Massimo Giulio Caterino (Danemarca) – Partner Technology Strategist, Microsoft / Responsabil de strategie tehnologică pentru parteneri, Microsoft

În cadrul Microsoft este strateg tehnologic senior și lucrează cu organizații și companii pentru a accelera transformarea digitală și adoptarea tehnologiilor emergente. Expertiză sa se concentrează pe utilizarea inteligenței artificiale, a soluțiilor cloud și a strategiilor de produs pentru a crea servicii mai simple, mai utile și mai ușor de folosit de către oameni.

Jaïr Halevi (Olanda) – expert internațional în dezvoltarea startup-urilor și cultură organizațională la Miro
Cu o experiență de peste un deceniu în domeniul culturii organizaționale, Jaïr Halevi s-a concentrat pe modul în care valorile și relațiile din interiorul unei echipe pot deveni un avantaj competitiv, pot crea echipe care performează și susțin dezvoltarea armonioasă a startup-urilor încă de la început. Acum este responsabil de programele de startup-uri de la Miro – platformă dedicată colaborării între membrii echipei – și coordonează domeniul de cultură organizațională la Pygma VC, accelerator și fond de investiții pentru startup-uri abia create. A povestit despre impactul culturii organizaționale asupra unei companii tinere în volumul său „Advantage: Culture – Make Culture Your Startup’s Competitive Advantage from Day One”. De-a lungul carierei sale, Jaïr a lucrat direct cu peste 1.000 de startup-uri.

Guillermo Sohnlein (Spania) – antreprenor și investitor, membru fondator la Fortivo Holdings LLC

Autor și explorator, cunoscut pentru interesul său constant față de spațiu și oceane, în prezent conduce o organizație care susține inițiativele legate de viitorul explorării spațiale și promovează explorarea planetei Venus ca posibilă destinație a viitorului pentru umanitate. Până acum a contribuit la lansarea a peste zece companii și organizații non-profit dedicate investițiilor în domeniul spațial. A fondat OceanGate, companie devenită cunoscută după implozia submersibilului Titan, un moment istoric tragic, care a ținut prima pagină a ziarelor internaționale. În volumul „Titan Unfinished” relatează povestea creării OceanGate, despre visul explorării extreme și despre tragedia submersibilului Titan, relatată din perspectiva cofondatorului companiei.

Bill Reichert (SUA) – Partener la Pegasus Tech Ventures și Chief Evangelist al Startup World Cup

Cu peste 20 de ani de experiență în venture capital, Bill Reichert este unul dintre cei mai cunoscuți investitori și mentori din Silicon Valley. În prezent este Partener la Pegasus Tech Ventures, unde se concentrează pe investiții în tehnologii de profunzime:  inteligență artificială, calcul cuantic, cipuri de nouă generație, știința materialelor și tehnologie medicală. Este, de asemenea, Chief Evangelist al Startup World Cup, cea mai mare competiție de venture capital din lume, cu premii de peste 1,5 milioane de dolari, inclusiv un premiu principal de 1 milion de dolari. A co-fondat Garage Technology Ventures, fond de investiții seed și early-stage, preluat ulterior de Pegasus. Bill a predat la Stanford și Berkeley și este co-autor al ghidului de pitching „Getting to Wow! Silicon Valley Pitch Secrets for Entrepreneurs” o resursă esențială pentru fondatorii care vor să convingă investitorii. De-a lungul carierei sale, a susținut keynote-uri și workshop-uri în întreaga lume.

Ion Guțu  (Moldova) – Lovable Ambassador
Creator de produse digitale, este implicat în promovarea tehnologiilor, dezvoltarea comunităților tech și promovarea soluțiilor digitale. Lucrează cu startupuri și companii pentru a transforma ideile în produse digitale funcționale și afaceri online. În calitate de Lovable Ambassador – comunitate suedeză și platformă de inteligență artificială – Ion promovează dezvoltarea accesibilă de produse cu AI, care le permit fondatorilor să construiască și să lanseze aplicații mai rapid.

Elsa Hyland (Suedia) – Investitoare de tip Angel și consultantă

Investitoare, consultantă și mentoră a companiilor aflate în creștere accelerată, Elsa este recunoscută printre cei mai apreciați 100 de investitori de tip Angel și de impact din Suedia și regiunea nordică. De-a lungul carierei sale a sprijinit numeroase afaceri din întreaga lume, oferindu-le nu doar finanțare, ci și mentorat și ghidare strategică, fiind o voce activă în ecosistemul internațional al inovației.

Alina Kovalchuk (Germania)  – Consultantă Linkedin

Alina Kovalchuk este recunoscută la nivel internațional ca fiind în topul celor mai buni mentori Linkedin din lume. Cu o experiență de 15 ani în marketing și formare profesională alături de lideri globali din industrie, acum Alina ajută companiile și angajații să-și îmbunătățească prezența pe LinkedIn, ca să devină o autoritate pe piață și să atragă oportunități reale de business. Este specializată în optimizarea proceselor B2B și în dezvoltarea unor sisteme LinkedIn integrate, de tip „360 de grade”, pentru fondatori și echipe. Alina este specializată în cultivarea unor branduri personale puternice, care să poată scala afacerea și să genereze creștere constantă.

Ethan Mayers (SUA) – Partener de investiții/Venture Partner Fairbridge VC
În activitatea sa, Ethan Mayers sprijină startup-urile aflate în stadii timpurii să atragă capital, să-și definească strategiile de creștere, conectând fondatorii cu rețele de investitori și resurse esențiale pentru scalare. În prezent susține startup-urile aflate în faze timpurii de dezvoltare și consultă executivi din peste 50 de țări. A fost producător TV, apoi a lucrat în domeniul consultanței globale și investițiilor private. Este autorul cărții „The Agile Shepherd ”, în care analizează rolul leadershipului, al inovației și al culturii organizaționale, care ajută o companie să se adapteze și să crească pe termen lung.

Andrei Dudoiu (România) – CEO SeedBlink
Andrei Dudoiu conduce platforma europeană SeedBlink, dedicată investițiilor în startup-uri tehnologice și managementului de equity. Cu peste două decenii de experiență în sectorul financiar, el a susținut dezvoltarea unor soluții digitale pentru antreprenori și investitori și a facilitat conectarea startup-urilor cu investitori din întreaga Europă.

Laurent Koerge (Germania) – Director de Franciză și Expansiune Bolt

Bolt este platforma europeană de mobilitate care deservește peste 200 de milioane de clienți în peste 50 de țări. Pe parcursul a peste șase ani la Bolt, Laurent a avut un rol esențial în creșterea globală a companiei, de la lansarea în Germania până la coordonarea extinderii în peste 20 de țări noi de pe patru continente. Numai în 2025, a contribuit la lansarea în peste 150 de orașe noi. În prezent, coordonează intrarea pe piețe noi și portofoliul global de francize al Bolt, gestionând parteneriate strategice în Europa, MENA și LATAM.

Aceștia sunt doar câțiva dintre speakerii care vor urca pe scena Startup Moldova Summit 2026 pentru a împărtăși idei ce pot inspira următoarea generație de antreprenori și ghida formarea unor echipa orientate spre inovare.

Pentru a oferi mai multe oportunități de învățare directă de la fondatori, investitori și executivi internaționali, Startup Moldova Summit 2026 oferă condiții speciale pentru biletele Explorer, o opțiune potrivită și pentru team building: trei colegi pot participa la prețul a două bilete, iar echipele de 10 persoane beneficiază de acces la prețul a 7 bilete. Opțiunile sunt valabile în limita biletelor disponibile și sunt destinate echipelor pentru care o zi la SMS26 face cât 12 luni de training intern.

Mai multe detalii găsiți pe SMS26.md

Despre Startup Moldova

Startup Moldova este fundația care construiește și susține ecosistemul antreprenorial și de inovație din Republica Moldova. Prin programe de suport pentru startup-uri, acces la finanțare, evenimente, parteneriate internaționale și inițiative de politici publice, Startup Moldova  conectează fondatori de startup-uri tehnologice, investitori, corporații  în jurul unui obiectiv comun: o Moldovă în care ideile bune au resurse și piețe. Startup Moldova Summit este evenimentul principal al ecosistemului  al, organizat de Startup Moldova anual cu scopul de a inspira, conecta și susține o nouă generație de antreprenori care construiesc companii globale din Moldova.

Cei care au avut în 2025 un venit anual impozabil de 360.000 de lei sau mai mult nu mai pot beneficia de scutirea personală anuală. Dacă au folosit deja această scutire pe parcursul anului, trebuie să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) până la 30 aprilie 2026 și să renunțe la scutirea aplicată.

Regula se referă la venitul anual impozabil obținut din toate sursele, cu excepțiile prevăzute de Codul fiscal. Pe scurt, scutirea personală poate fi folosită doar de cei care au avut venituri impozabile sub 360.000 de lei. Ea poate fi acordată la locul de muncă de bază, la un alt loc de muncă sau poate fi aplicată la depunerea declarației.

Pentru anul 2025, scutirea personală este de 29.700 de lei, iar scutirea majorată ajunge la 34.620 de lei. În același timp, scutirea pentru soț sau soție este de 21.780 de lei, iar pentru fiecare persoană întreținută se acordă 9.900 de lei. Pentru fiecare persoană întreținută cu dizabilități severe, accentuate sau din copilărie, suma urcă la 21.780 de lei.

Fiscul atrage atenția și asupra celor care au obținut venituri în regimuri speciale de impozitare, cum sunt angajații din taxi sau angajații rezidenților parcurilor IT. Pentru lunile în care au avut astfel de venituri, aceștia nu au dreptul la scutirile prevăzute de lege, iar scutirile se aplică doar pentru lunile în care au avut venituri impozitate în regimul standard.

Bonurile fiscale eliberate de persoanele fizice care desfășoară activitate independentă nu vor mai conține IDNP-ul titularului, ci un cod fiscal unic alternativ. Un proiect de lege care prevede această schimbare a fost votat de Parlament în prima lectură.

Modificarea este propusă pentru a proteja mai bine datele cu caracter personal. Până acum, IDNP-ul apărea pe bonurile fiscale, iar Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a constatat că această practică înseamnă o divulgare excesivă și nejustificată a informațiilor personale.

Autorii proiectului spun că noul mecanism va permite păstrarea evidenței fiscale fără a afecta drepturile cetățenilor. Mai exact, Serviciul Fiscal de Stat va atribui, la cerere, un identificator unic persoanelor fizice care activează independent.

Acest cod fiscal unic va fi trecut pe bon în locul IDNP-ului, dar și în locul numelui și prenumelui titularului. Proiectul urmează să fie examinat de Parlament și în lectura a doua.

O solicitare a ambulanței a costat, în medie, 1.885 de lei în anul 2025, potrivit Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească a preluat anul trecut aproximativ 781 de mii de solicitări. Aproape fiecare a treia intervenție a fost o urgență majoră de gradul I, adică o situație critică ce a pus în pericol viața pacientului și a necesitat intervenție imediată.

Mai mult de jumătate din intervenții au fost cazuri medicale și chirurgicale de gradul II, cu un nivel mai redus de gravitate, dar care au avut nevoie de îngrijiri rapide. Totodată, aproape una din șapte solicitări ale echipajului medical de urgență a fost făcută de persoane fără asigurare medicală obligatorie.

Pentru acoperirea acestor servicii, din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală au fost alocați în 2025 circa 1,5 miliarde de lei, cu aproximativ 199 de milioane de lei mai mult decât în 2024.