Un număr de 81 de afaceri din Republica Moldova vor beneficia de granturi în valoare totală de 43 de milioane de lei, bani care urmează să mobilizeze investiții de peste 96,4 milioane de lei în economia națională. Sprijinul este oferit prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Din suma totală, 24 de milioane de lei sunt alocate de Guvernul Republicii Moldova pentru 59 de companii. Alte 22 de firme vor primi granturi de 19 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice, finanțat de Guvern și Grupul Băncii Mondiale, prin intermediul ODA și al Unității de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității.

Cele 81 de companii susținute asigură deja locuri de muncă pentru aproximativ 1.200 de persoane, iar odată cu implementarea proiectelor finanțate urmează să creeze cel puțin 420 de noi locuri de muncă în comunitățile în care activează. Autoritățile spun că acest sprijin ar trebui să contribuie la creșterea competitivității economice, la majorarea salariilor și la dezvoltarea locală.

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat că Republica Moldova are acces la fonduri europene, resurse din bugetul de stat și finanțări internaționale, iar accentul trebuie pus pe investiții și proiecte comune cu mediul privat. La rândul său, directorul ODA, Vadim Codreanu, a spus că instituția oferă un ecosistem divers de sprijin pentru afaceri, de la granturi nerambursabile până la produse de finanțare și garantare, și i-a încurajat pe antreprenori să combine aceste instrumente cu programele de consultanță și dezvoltare a furnizorilor locali.

Potrivit datelor prezentate la eveniment, pe parcursul anului 2025, prin instrumentele de suport financiar nerambursabil gestionate de ODA au fost acceptate spre finanțare 810 proiecte antreprenoriale, iar valoarea totală a granturilor aprobate a ajuns la 346,4 milioane de lei. Aceste resurse ar urma să genereze investiții totale de 653,3 milioane de lei, contribuind la menținerea a 10.374 de locuri de muncă și la crearea altor 5.073.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că 30 aprilie 2026 este termenul-limită până la care persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător trebuie să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2025. Obligația vizează și cazurile în care, anul trecut, a fost obținut venit din creștere de capital.

Potrivit SFS, pentru persoanele fizice, creșterea de capital este venit impozabil. Asta poate apărea la vânzarea, schimbul sau altă formă de înstrăinare a unor active de capital, cum sunt cotele de participare, obligațiunile, alte titluri de proprietate, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, terenurile sau opțiunile de cumpărare și vânzare a unor astfel de active. Mărimea creșterii de capital se calculează ca diferență dintre venitul obținut și cheltuielile confirmate pentru procurarea sau crearea activului.

Fiscul precizează că, la înstrăinarea unui activ de capital, persoana fizică trebuie să ia în calcul la impozitare 50% din mărimea creșterii de capital, iar această sumă se taxează cu 12%, conform regulilor fiscale aplicate de autoritate.

Există și situații în care creșterea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale. Printre ele se numără redistribuirea proprietății între soți sau foști soți, donațiile între rude de gradul I și între soți, vânzarea locuinței de bază deținute și folosite ca domiciliu cel puțin 3 ani, precum și vânzarea unui autoturism aflat în proprietatea contribuabilului de cel puțin 3 ani, cu excepția vehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic.

Totodată, în cazul unei donații, regula generală este că bunul donat este tratat fiscal ca și cum ar fi fost vândut la valoarea cea mai mare dintre baza valorică ajustată și prețul de piață de la data donării. Excepția rămâne valabilă pentru donațiile între rude de gradul I și între soți.

Întreprinderile micro, mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea accesa mai ușor credite prin noul produs de garantare IMM GARANT, lansat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și al entităților financiare partenere.

Noul instrument reunește într-un singur cadru mecanismele de garantare administrate anterior de ODA și este gândit pentru a ajuta afacerile să obțină finanțare atât pentru investiții și dezvoltare, cât și pentru activitatea curentă.

Prin IMM GARANT, antreprenorii pot beneficia de garanții financiare cu valori cuprinse între 100.000 și 20 de milioane de lei, în funcție de tipul creditului și profilul afacerii. În cazurile în care compania nu are suficiente garanții proprii, ODA poate acoperi suplimentar necesarul de garantare, iar cota de garantare poate ajunge până la 80%. Garanțiile sunt oferite cu un comision anual de 1%, aplicat la soldul garanției.

Produsul poate fi folosit pentru investiții în echipamente și tehnologii moderne, digitalizare, extinderea producției pentru export, eficiență energetică, infrastructură sau proiecte cu energie regenerabilă. În același timp, prin IMM GARANT pot fi finanțate și activități curente, inclusiv achiziția de materii prime, cheltuieli operaționale, promovarea afacerii, internaționalizarea, precum și susținerea proceselor de producție și livrare.

Un avantaj important este că întreprinderile eligibile nu trebuie să depună o cerere separată la ODA. IMM GARANT poate fi accesat direct prin băncile partenere, odată cu solicitarea creditului, iar procesul este gestionat online de instituția financiară.

Potrivit ODA, în 2025 Fondul de Garantare a Creditelor a emis 537 de garanții financiare, în valoare totală de 572,5 milioane de lei, facilitând credite de 1,57 miliarde de lei și un impact economic estimat la 1,98 miliarde de lei.

Crearea unei asociații de proprietari în condominiu ar putea necesita mai mult sprijin din partea locatarilor. Un proiect de lege aprobat de Comisia economie, buget și finanțe prevede majorarea numărului minim de semnături necesare pentru înființarea acestor asociații.

Mai exact, pentru o asociație care va administra mai multe condominii va fi nevoie de semnăturile a jumătate dintre proprietari, iar pentru o asociație creată pentru un singur condominiu va fi necesar acordul a un sfert dintre proprietari. În prezent, pentru înființarea unei asociații sunt suficiente doar cinci semnături.

Proiectul mai spune că proprietarii care fac parte dintr-o asociație ce gestionează mai multe condominii vor putea decide să își creeze o asociație separată pentru propriul bloc. Aceasta va funcționa în aceleași condiții ca și asociația din care făceau parte anterior.

Autorii inițiativei spun că schimbarea este necesară pentru a evita situațiile în care o singură asociație ajunge să includă multe blocuri și terenuri aflate la adrese diferite, ceea ce face colaborarea dintre proprietari mai dificilă. Proiectul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează să ajungă în plenul Parlamentului în prima lectură.

Republica Moldova a înregistrat în primele trei luni din 2026 cea mai rapidă scumpire a motorinei din istorie, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei sale, în trimestrul I, prețul motorinei a crescut cu 13,49 lei pe litru, cu 3,35 lei mai mult decât precedentul antirecord din 2022.

Economistul atrage atenția că problema nu este doar nivelul prețului, ci mai ales ritmul în care acesta a urcat.

Chiar dacă, ajustat la inflație, prețul actual nu a depășit nivelul real din 2022, șocul este acum mai puternic, pentru că scumpirea s-a produs într-un timp foarte scurt.

Lucrătorii expuși riscurilor profesionale vor beneficia de reguli noi de supraveghere a sănătății, aprobate de Guvern. Măsura vizează prevenirea îmbolnăvirilor legate de muncă, depistarea mai rapidă a problemelor de sănătate și condiții mai sigure în sectoare precum construcțiile, agricultura și HoReCa, potrivit documentului oficial.

Noile prevederi stabilesc clar când vor fi efectuate examenele medicale: la angajare, periodic, la reluarea activității sau după încetarea expunerii la riscuri. Scopul este monitorizarea constantă a stării de sănătate a angajaților și prevenirea afecțiunilor profesionale.

Un element important este că aceste controale nu vor fi plătite de angajați. Costurile vor fi suportate de angajatori, iar în anumite cazuri din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Dacă o persoană achită examenul la angajare și este declarată aptă, suma va trebui restituită integral în cel mult o lună.

Rezultatele vor fi incluse în Fișa de aptitudine în muncă, document care indică dacă o persoană poate desfășura activitatea respectivă. Totodată, noile reguli prevăd evidență electronică a datelor, raportare mai clară și responsabilități mai bine definite pentru instituțiile de control.

Piața muncii din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un șomaj relativ redus, de 3,8%, dar tabloul complet arată mai puțin liniștitor. În spatele acestui indicator se văd în continuare probleme legate de ocupare, diferențe mari între urban și rural, dificultăți pentru tineri și o pondere importantă a muncii informale, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

Pe hârtie, cifrele arată destul de bine: în 2025, în Moldova erau 774.000 de persoane ocupate, iar rata de ocupare a fost de 40,2%. Totuși, datele arată că piața muncii nu funcționează la fel pentru toată lumea. Bărbații sunt mai activi pe piața muncii decât femeile, iar în orașe șansele de angajare rămân mai bune decât în sate.

Una dintre cele mai sensibile zone rămâne cea a tinerilor. Pentru grupa de vârstă 15–29 de ani, rata șomajului a fost de 7%, iar aproape un sfert dintre tineri se aflau în categoria NEET, adică nu aveau un loc de muncă, nu studiau și nu participau la programe de formare. Asta arată că, dincolo de indicatorul general al șomajului, intrarea tinerilor pe piața muncii rămâne dificilă.

Un alt punct slab este munca informală. BNS arată că 12,7% dintre persoanele ocupate au lucrat în sectorul informal, iar în unele domenii situația este și mai complicată. În construcții, spre exemplu, aproape jumătate dintre cei ocupați munceau informal. În plus, 5,2% dintre salariați lucrau fără contract individual de muncă perfectat legal.

Datele mai arată că peste 1,1 milioane de persoane se aflau în afara forței de muncă, iar forța de muncă subutilizată a ajuns la 87.000 de persoane. Cu alte cuvinte, chiar dacă șomajul pare redus, există încă un număr mare de oameni care fie nu lucrează, fie nu reușesc să fie integrați eficient pe piața muncii.

BNS atrage atenția că datele pentru 2025 nu sunt pe deplin comparabile cu cele din anii anteriori, din cauza modificărilor metodologice și a recalculării populației după recensământ.