Republica Moldova a fost menținută și pentru anul 2026 pe lista țărilor terțe semnificative pentru sectorul bancar românesc, în urma unei decizii a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială din România.

 Potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de Mold-Street.com, această decizie ajută la monitorizarea mai atentă a evoluțiilor economice și financiare care pot influența expunerile băncilor românești.

Mai simplu spus, autoritățile din România consideră în continuare că relația sistemului bancar românesc cu Republica Moldova este suficient de importantă pentru a fi urmărită separat în cadrul supravegherii macroprudențiale. Statutul este relevant mai ales în contextul recunoașterii și stabilirii ratelor amortizoarelor anticiclice de capital.

Republica Moldova este, de altfel, singura țară terță semnificativă identificată în acest moment pentru sectorul bancar românesc. Acest statut a fost acordat inițial în 2023 și a fost păstrat și în anii următori, semn că expunerile băncilor românești față de piața moldovenească continuă să fie importante.

Potrivit metodologiei BNR, o țară poate fi inclusă în această categorie dacă media expunerilor față de acel stat atinge cel puțin 1% pentru minimum unul dintre indicatorii urmăriți, pe parcursul ultimelor opt trimestre. În cazul Republicii Moldova, monitorizarea se face și printr-un set de indicatori macroeconomici și financiari care să ajute autoritățile române să identifice din timp eventuale riscuri.

Decizia arată că Republica Moldova rămâne o piață relevantă în evaluările de stabilitate financiară făcute peste Prut, iar evoluțiile economice locale continuă să fie urmărite atent de autoritățile române.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că va continua și în luna aprilie 2026 acțiunile de control fiscal prin metoda verificării operative, cu accent pe prevenirea și combaterea neutilizării echipamentelor de casă și de control la decontările în numerar, dar și a altor încălcări fiscale.

Potrivit instituției, verificările vor viza cu prioritate mai multe domenii de activitate economică, printre care comerțul și serviciile ilicite prin intermediul platformelor online, comerțul cu amănuntul al mărfurilor alimentare și nealimentare, comerțul cu produse din tutun, activitățile din domeniul schimbului valutar, transportul rutier de pasageri, inclusiv în regim de taxi, serviciile de parcare auto cu plată și serviciile de chirie auto. În paralel, controale vor fi efectuate și în baza petițiilor, sesizărilor, reclamațiilor sau a informațiilor apărute în spațiul public, atunci când există riscuri de neconformare fiscală.

SFS precizează că scopul acestor acțiuni este menținerea disciplinei fiscale și a unui mediu concurențial echitabil. În acest context, inspectorii urmăresc în special eliberarea bonurilor fiscale la încasările în numerar, declararea integrală a veniturilor și deținerea documentelor care confirmă proveniența legală a mărfurilor. Verificările sunt inițiate în baza analizei de risc și se desfășoară inopinat, direct la locul desfășurării activității economice.

Datele preliminare pentru luna martie arată că au fost efectuate 665 de controale fiscale operative, iar în 440 de cazuri au fost constatate încălcări ale legislației. În urma acestora, au fost aplicate sancțiuni fiscale în sumă de 1,316 milioane de lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 483,1 mii lei, adică aproape 1,8 milioane de lei în total.

Cele mai multe controale au fost făcute în domeniul transportului rutier de pasageri, inclusiv ilicit, unde au fost înregistrate 199 de verificări, urmat de comerțul mărfurilor, produselor și materialelor cu 130 de controale și de sectorul HoReCa, cu 93 de verificări. În același timp, printre domeniile în care au fost aplicate cele mai mari sancțiuni fiscale se numără comerțul mărfurilor, produselor și materialelor, comerțul cu amănuntul și comerțul cu produse din tutun.

Serviciul Fiscal de Stat îi îndeamnă pe contribuabili să respecte reglementările fiscale, să elibereze bonul fiscal la fiecare tranzacție și să desfășoare activitatea economică în mod transparent. Instituția amintește și că încălcările pot fi raportate la Centrul Unic de Apel al SFS, la numărul 0 8000 1525.

Începând cu 1 aprilie 2026, Ministerul Finanțelor nu mai acceptă cereri noi pentru acordarea compensațiilor în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, după ce a fost atins plafonul alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru acest an.

Potrivit instituției, cererile deja înregistrate și validate, dar care nu au fost încă acceptate pentru finanțare, vor rămâne în lista de așteptare și ar putea fi acoperite din alocațiile bugetare ulterioare.

Autoritățile precizează că programul „Prima Casă”, în ceea ce privește garantarea creditelor ipotecare pentru achiziționarea locuințelor, va continua să funcționeze în regim normal.

Pentru anul 2026, în bugetul de stat au fost alocate 130 de milioane de lei pentru acordarea compensațiilor în cadrul programului, dintre care 10 milioane de lei sunt destinate onorării garanțiilor. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea cererilor depuse până la 31 martie 2026, care au fost considerate eligibile.

Un număr de 81 de afaceri din Republica Moldova vor beneficia de granturi în valoare totală de 43 de milioane de lei, bani care urmează să mobilizeze investiții de peste 96,4 milioane de lei în economia națională. Sprijinul este oferit prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Din suma totală, 24 de milioane de lei sunt alocate de Guvernul Republicii Moldova pentru 59 de companii. Alte 22 de firme vor primi granturi de 19 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice, finanțat de Guvern și Grupul Băncii Mondiale, prin intermediul ODA și al Unității de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității.

Cele 81 de companii susținute asigură deja locuri de muncă pentru aproximativ 1.200 de persoane, iar odată cu implementarea proiectelor finanțate urmează să creeze cel puțin 420 de noi locuri de muncă în comunitățile în care activează. Autoritățile spun că acest sprijin ar trebui să contribuie la creșterea competitivității economice, la majorarea salariilor și la dezvoltarea locală.

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat că Republica Moldova are acces la fonduri europene, resurse din bugetul de stat și finanțări internaționale, iar accentul trebuie pus pe investiții și proiecte comune cu mediul privat. La rândul său, directorul ODA, Vadim Codreanu, a spus că instituția oferă un ecosistem divers de sprijin pentru afaceri, de la granturi nerambursabile până la produse de finanțare și garantare, și i-a încurajat pe antreprenori să combine aceste instrumente cu programele de consultanță și dezvoltare a furnizorilor locali.

Potrivit datelor prezentate la eveniment, pe parcursul anului 2025, prin instrumentele de suport financiar nerambursabil gestionate de ODA au fost acceptate spre finanțare 810 proiecte antreprenoriale, iar valoarea totală a granturilor aprobate a ajuns la 346,4 milioane de lei. Aceste resurse ar urma să genereze investiții totale de 653,3 milioane de lei, contribuind la menținerea a 10.374 de locuri de muncă și la crearea altor 5.073.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că 30 aprilie 2026 este termenul-limită până la care persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător trebuie să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2025. Obligația vizează și cazurile în care, anul trecut, a fost obținut venit din creștere de capital.

Potrivit SFS, pentru persoanele fizice, creșterea de capital este venit impozabil. Asta poate apărea la vânzarea, schimbul sau altă formă de înstrăinare a unor active de capital, cum sunt cotele de participare, obligațiunile, alte titluri de proprietate, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, terenurile sau opțiunile de cumpărare și vânzare a unor astfel de active. Mărimea creșterii de capital se calculează ca diferență dintre venitul obținut și cheltuielile confirmate pentru procurarea sau crearea activului.

Fiscul precizează că, la înstrăinarea unui activ de capital, persoana fizică trebuie să ia în calcul la impozitare 50% din mărimea creșterii de capital, iar această sumă se taxează cu 12%, conform regulilor fiscale aplicate de autoritate.

Există și situații în care creșterea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale. Printre ele se numără redistribuirea proprietății între soți sau foști soți, donațiile între rude de gradul I și între soți, vânzarea locuinței de bază deținute și folosite ca domiciliu cel puțin 3 ani, precum și vânzarea unui autoturism aflat în proprietatea contribuabilului de cel puțin 3 ani, cu excepția vehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic.

Totodată, în cazul unei donații, regula generală este că bunul donat este tratat fiscal ca și cum ar fi fost vândut la valoarea cea mai mare dintre baza valorică ajustată și prețul de piață de la data donării. Excepția rămâne valabilă pentru donațiile între rude de gradul I și între soți.