Republica Moldova rămâne vulnerabilă economic pentru că produce, dar nu reușește să valorifice suficient ceea ce produce, susține Igor Munteanu, conferențiar universitar, fost director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA, într-o analiză publicată pe Facebook.
Potrivit lui, problemele economice ale țării nu țin doar de lipsa resurselor, ci mai ales de modul în care statul, sectoarele strategice și instituțiile publice gestionează valoarea creată în economie.
Igor Munteanu enumeră șase cauze care, în opinia sa, explică de ce Moldova rămâne săracă: energia, agricultura, exporturile de vin, educația, creditarea și funcționarea statului.
Prima problemă ține de energie. Munteanu afirmă că, în timpul zilei, panourile solare din Republica Moldova pot produce mai multă energie decât consumă țara, însă surplusul este vândut ieftin sau chiar la prețuri negative. Seara, energia este cumpărată înapoi la prețuri mult mai mari.
În opinia sa, soluția ar fi dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă ziua să poată fi folosită atunci când consumul crește.
A doua problemă ține de agricultură. Munteanu spune că Republica Moldova exportă tot mai multă materie primă, în special semințe de floarea-soarelui, în loc să proceseze producția în țară. Astfel, alte state cumpără materia primă mai ieftin, o procesează și vând mai scump produsele finite.
El susține că subvențiile agricole ar trebui condiționate de livrarea unei părți din recoltă către procesatorii locali, pentru ca fabricile din Republica Moldova să fie repornite și să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare.
O problemă similară este semnalată și în sectorul vinicol. Potrivit lui Munteanu, Moldova exportă cantități mari de vin în vrac, deși vinul îmbuteliat aduce venituri mai mari. Același litru de vin vândut în sticlă, cu etichetă și brand, poate valora de câteva ori mai mult decât vinul vândut în cisterne.
În acest context, el consideră că fondurile din sectorul vitivinicol ar trebui orientate mai mult spre distribuție, marketing și acces la raft pe piețele externe, în special în Uniunea Europeană.
A patra problemă ține de educație. Igor Munteanu afirmă că Republica Moldova investește mult în educație, însă mulți specialiști formați pe bani publici ajung să lucreze peste hotare. În opinia sa, țara „exportă oameni în vrac”, în timp ce economia locală nu creează suficiente locuri de muncă bine plătite pentru a-i păstra acasă.
El propune ca finanțarea universităților să fie legată mai strâns de parteneriate cu angajatori locali și de programe care să ajute absolvenții să rămână în Republica Moldova.
Una dintre cele mai sensibile probleme este accesul redus la credite pentru companii. Munteanu susține că băncile au lichidități, dar preferă să investească în titluri de stat, nu să crediteze sectorul privat.
În acest fel, întreprinderile mici și mijlocii rămân fără finanțare suficientă, iar economia nu crește la potențialul său.
Soluția propusă de el este introducerea unor garanții de stat țintite pentru creditarea IMM-urilor din sectoare considerate prioritare, precum procesarea agricolă, energia și IT-ul.
Cea de-a șasea problemă, în opinia lui Munteanu, este chiar statul. El afirmă că instituțiile publice se comportă prea des ca o piedică pentru mediul de afaceri, prin controale, reguli schimbătoare, digitalizare incompletă și lipsă de răspundere pentru abuzuri.
Potrivit lui, multe servicii sunt disponibile online doar tehnic, însă platformele nu comunică între ele, iar antreprenorii continuă să piardă timp cu avize, autorizații și proceduri separate.
În concluzie, Igor Munteanu susține că problemele economice ale Republicii Moldova au același numitor comun: un stat care subvenționează fără să condiționeze, controlează fără să răspundă și nu planifică suficient valorificarea producției.
El consideră că Republica Moldova are nevoie nu doar de reforme punctuale, ci de o reformă reală a statului ca instituție, astfel încât valoarea creată în economie să rămână mai mult în țară.
Doar în luna mai, inspectorii fiscali au sancționat 640 de cazuri de activitate ilicită de întreprinzător, potrivit unui comunicat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).
Economistul Dumitru Vicol spune însă că realitatea este mai nuanțată: de cotele reduse beneficiază nu doar gospodăriile cu venituri mici, ci și cele înstărite, în timp ce clasa de mijloc ajunge să suporte cea mai mare povară.
