Grecia: Rata creditelor neperformante ar putea urca la 45%, soldul acestora tinde spre 100 miliarde de euro

Băncile din Grecia s-ar putea confrunta în următoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) până la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totală a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evoluţia economiei, scrie economica.net cu referire la ekathimerini.com.

Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe "roşu", achitarea lui fiind întârziată cu cel puţin 90 de zile. Valoarea totală a acestor credite se ridică la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichidităţilor băncilor şi fundamentele lor, conform Agerpres.

În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe "roşu" în următoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice iar băncile au fost nevoite să extindă durata achitării lor, pentru ca persoanele fizice şi juridice să le poată plăti.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul susţin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-şi revizuiască planurile de restructurare din cauza deteriorării rapide a condiţiilor financiare din ţară.

Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităţilor, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) şi întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice şi economice din ultimele luni.

Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 şi de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind evoluţia economiei Greciei în acest an la 0,5%.

De la începutul lui 2015, ieşirile din depozitele băncilor elene au depăşit 30 miliarde de euro şi a sporit dependenţa creditorilor eleni de plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA). În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali, precum şi lansarea unor zvonuri privind impunerea unor condiţii mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la creşterea ratei creditelor neperformante. De la 34,4%, estimat la sfârşitul lunii decembrie, analiştii apreciază că nivelul creditelor neperformante a ajuns la 35% în martie şi creşte în continuare.

Toate aceste evoluţii au creat un nou cadru faţă de momentul în care au fost acceptate planurile de restructurare. Şefii băncilor au recunoscut că problema revizuirii va apărea mai devreme sau mai târziu, dar susţin că în primul rând trebuie finalizate negocierile dintre Atena şi creditorii săi privind noul program de finanţare al Greciei şi apoi vor fi restructurate planurile băncilor elene.

Anul trecut, Comisia Europeană a decis că planurile de restructurare pentru principalii creditori eleni - Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank - respectă prevederile comunitare privind acordarea de ajutoare de stat şi vor permite restabilirea viabilităţii pe termen lung a celor două bănci fără a afecta competiţia.

Începând din 2008, Grecia şi Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) au acordat în mod repetat sprijin de capital şi lichidităţi pentru Piraeus Bank şi NBG. În luna iulie 2012, Comisia Europeană a demarat o anchetă amănunţită pentru a stabili dacă aceste măsuri sunt compatibile cu legislaţia comunitară privind ajutoare de de stat.

Hai cu noi și pe Telegram - e simplu și rapid!