Elveția se pregătește să includă utilizarea numerarului în Constituție, printr-un referendum care va avea loc luna viitoare, într-un context în care populația continuă să susțină existența banilor fizici, în pofida extinderii plăților digitale. Potrivit Bloomberg, citat de AGERPRES, ideea are sprijinul a aproximativ 60% dintre alegători înaintea plebiscitului programat pentru 8 martie.
Datele din sondaje arată că elvețienii rămân atașați de numerar, chiar dacă obiceiurile de plată s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. În 2024, cardurile de debit au depășit bancnotele și monedele ca metodă de plată cea mai utilizată, potrivit unui sondaj al Băncii Naționale a Elveției, citat în material.
La scrutinul din martie, alegătorii vor avea de ales între o propunere susținută de activiști pro-numerar și o variantă alternativă a Guvernului. Ambele prevăd includerea numerarului în Constituție, diferențele fiind de detaliu, iar varianta guvernamentală are, potrivit sondajelor, un sprijin ușor mai mare.
În aceeași zi, elvețienii vor vota și asupra altor teme, inclusiv eliminarea unei prevederi fiscale cunoscute informal drept „pedeapsa pentru nuntă”, care dezavantajează unele cupluri în care ambii parteneri au venituri. Sprijinul pentru această propunere a scăzut la puțin peste 50%, conform sondajelor.
Pe buletinul de vot se vor mai regăsi propuneri privind reducerea taxelor care finanțează radioul public și creșterea cheltuielilor pentru combaterea schimbărilor climatice, iar sondajele indică, cel mai probabil, respingerea acestora.
Numărul angajaților din băncile și firmele de investiții europene care au încasat cel puțin un milion de euro pe an a crescut în 2024 cu 9%, ajungând la 2.554 de persoane.
Utilizarea aplicațiilor de plăți online a stagnat în Elveția anul trecut, în timp ce numerarul continuă să fie o metodă de plată populară pentru bunuri și servicii.
Băncile europene au o expunere directă redusă la Orientul Mijlociu, de sub 0,5% din totalul activelor, însă efectele economice ale războiului din regiune le pot afecta activitatea, mai ales prin creșterea prețurilor la energie, potrivit Autorității Bancare Europene (EBA), citată de Agerpres
