Datoria publică medie a statelor europene ar putea urca până la aproximativ 130% din PIB în 2040, aproape dublu față de nivelul actual, dacă guvernele nu vor adopta reforme și măsuri de consolidare a finanțelor publice, transmite Agerpres, cu referire la un studiu al Fondului Monetar Internațional.
FMI avertizează că actuala abordare, bazată pe măsuri mici și luate separat, nu mai este suficientă. Bugetele statelor europene sunt puse sub presiune de îmbătrânirea populației, tranziția energetică, creșterea cheltuielilor pentru apărare și perspectivele slabe de creștere economică.
Potrivit estimărilor, cheltuielile publice ar putea crește, în medie, cu aproape 5% din PIB până în 2040. În același timp, autoritățile ar putea avea tot mai puțin spațiu politic pentru majorarea impozitelor sau reducerea semnificativă a cheltuielilor.
Economiștii FMI susțin că, fără intervenții importante, datoria ar putea intra pe o traiectorie nesustenabilă în numeroase state europene. Printre țările care provoacă deja îngrijorări se numără Marea Britanie, Franța și Belgia, unde datoria publică a ajuns la nivelul PIB-ului sau l-a depășit.
Pensiile și creșterea economică, în centrul reformelor
Un pachet moderat de reforme ar putea acoperi aproximativ o treime din dezechilibrul estimat. Cele mai mari efecte pozitive ar putea veni din revizuirea sistemelor de pensii și din măsurile care stimulează creșterea economiei.
Totuși, FMI subliniază că reformele nu vor fi suficiente de unele singure. Majoritatea statelor vor avea nevoie și de ajustări fiscale, iar guvernele vor trebui să ia decizii dificile despre nivelul taxelor, cheltuielile publice și modul în care sunt finanțate serviciile oferite populației.
În cazul țărilor cu datorii foarte mari, ar putea fi necesară și o reevaluare a rolului statului. FMI precizează că acest lucru nu presupune neapărat renunțarea la modelul social european, ci identificarea serviciilor care trebuie finanțate din bani publici și a celor pentru care ar putea exista o contribuție privată mai mare.
Cu cât reformele sunt amânate, cu atât ajustările viitoare vor deveni mai costisitoare și mai greu de aplicat, avertizează economiștii FMI.
China a lansat primul său plan cincinal dedicat stimulării consumului, cu obiectivul de a duce vânzările anuale cu amănuntul la aproximativ 60 de trilioane de yuani, echivalentul a circa 9 trilioane de dolari, până în 2030.
Parlamentul European a validat joi, la Strasbourg, relansarea negocierilor privind crearea unui euro digital, proiect aflat în impas de aproape trei ani și pe care Banca Centrală Europeană speră să îl poată lansa în 2029.
Vânzările de locuințe au crescut în 2025 în majoritatea statelor UE pentru care există date disponibile, semn că piața imobiliară europeană a început să-și revină după un an mai slab.
