Diferențele de avere dintre tinerii europeni sunt uriașe. În unele state, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani depășește 250.000 de euro, în timp ce în altele abia trece de 5.000 de euro. Germania, cea mai mare economie a Europei, se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului. Datele au fost publicate de Euronews, pe baza Sondajului privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS) realizat de Banca Centrală Europeană.
Clasamentul este condus detașat de Malta, unde averea netă mediană a tinerilor ajunge la 257.500 de euro. Pe următoarele locuri se află Luxemburg, cu 135.000 de euro, și Belgia, cu 97.200 de euro. Top 5 este completat de Croația (82.000 de euro) și Slovacia (74.600 de euro).
În prima jumătate a clasamentului se mai regăsesc Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro), Lituania (59.600 de euro), Cipru (55.900 de euro), Italia (53.500 de euro), Țările de Jos (40.900 de euro), Ungaria (36.300 de euro), Portugalia (36.200 de euro), Franța (27.700 de euro) și Slovenia (26.900 de euro).
Averea netă mediană a tinerilor din zona euro este de 24.600 de euro, ceea ce reprezintă doar 18% din averea mediană a populației, estimată la 140.100 de euro.
Sub media zonei euro se situează Irlanda (23.900 de euro), Spania (23.700 de euro), Germania (17.600 de euro), Letonia (16.900 de euro), Austria (13.400 de euro), Grecia (9.900 de euro) și Finlanda, care ocupă ultimul loc, cu doar 5.700 de euro.
Analiza evidențiază și diferențe importante între cele mai mari economii europene. Italia conduce clasamentul cu o avere netă mediană de 53.500 de euro în rândul tinerilor, urmată de Franța și Spania, în timp ce Germania înregistrează doar 17.600 de euro. Astfel, tinerii italieni dețin o avere de aproximativ trei ori mai mare decât cei germani.
Citat de Euronews, profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, explică faptul că averea acumulată la vârste tinere depinde nu doar de veniturile obținute din muncă, ci și de accesul la locuințe, credite ipotecare, sprijinul familiei, donațiile și moștenirile. Potrivit acestuia, în multe cazuri, diferențele de avere dintre tineri reflectă mai degrabă resursele familiale și condițiile existente în fiecare stat decât capacitatea individuală de economisire.
Vânzările de locuințe au crescut în 2025 în majoritatea statelor UE pentru care există date disponibile, semn că piața imobiliară europeană a început să-și revină după un an mai slab.
Locuința rămâne una dintre cele mai importante forme de avere pentru moldoveni, iar datele recensământului confirmă cât de mult se bazează țara pe proprietatea privată.
În UE, construcția locuințelor a devenit mult mai scumpă în ultimii zece ani: +48,2% față de 2015. Cele mai mari creșteri au fost în Bulgaria, Ungaria și România, unde costurile au urcat cu peste 130%.
