Dolarul american a fost, cel mai probabil, valuta care s-a apropiat cel mai mult de statutul unei adevărate monede globale. Zeci de ani, dolarul a fost valuta dominantă în comerțul internațional, fapt ce a adus beneficii imense sistemului financiar și consumatoriilor americani, timp în care guvernul Statelor Unite a căpătat o uriașă putere și influență în afacerile internaționale, scrie capital.ro cu referire la Business Insider.

În prezent, peste 60% din rezervele valutare globale sunt în dolari americani, situaţie ce s-ar putea schimba în contextul în care marile economii globale au început să încheie acorduri bilaterale pentru a nu mai folosi dolarul american în comerţul internațional.

De asemenea, există câteva ţări producătoare de petrol care au început să vândă ţiţei în alte valute decât dolarul, ceea ce constituie o ameninţare la adresa sistemului petrodolar, ce are o vechime de mai bine de patru decenii. În plus, marile instituții internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite şi Fondul Monetar Internaționala au emis rapoarte oficiale despre nevoia de abandonare a dolarului american în favoarea unei noi monede globale.

În acest context, dominaţia dolarului american ca monedă de rezervă a lumii este ameninţată, iar schimbarea ce se anunţă în comerţul internaţional se va avea implicaţii masive pentru economia americană. Business Insider prezintă zece argumente care susţin că era dolarului ca monedă de rezervă se apropie de sfârşit.

1. China și Japonia au renunțat la dolar în cadrul schimburilor comerciale bilaterale

În urmă cu câteva luni, China, a doua economie globală, și Japonia, a treia economie de pe planetă, au semnat un acord care va promova utilizarea propriilor monede (în locul dolarului american) în cadrul schimburilor comerciale dintre ele.

2. Ţările BRICS (Brazilia Rusia, India, China și Africa de Sud) intenționează să folosească propriile monede în tranzacțiile dintre ele

Principalele cinci economii emergente sunt pe punctul de a stimula dezvoltarea economică în cadrul acestui grup prin semnarea a două acorduri în vederea promovării comerțului intra-BRICS.

3. Acordul valutar dintre Rusia şi China

Rusia și China îşi folosesc propriile monede în tranzacțiile comerciale bilaterale de peste un an. Liderii ambelor ţări susţin de mai mulţi ani o nouă monedă globală de rezervă fiind hotărâți să oprească puterea pe care dolarul american o are în comerțul internațional.

4. Creșterea utilizării monedei chineze în Africa

În 2009, China a devenit principalul partener comercial al Africii, iar acum Beijingul încearcă să extindă utilizarea monedei proprii pe acest continent. De altfel, China este hotărâtă să schimbe realitatea comerțului internațional, în prezent aproximativ 70.000 de companii chinezești folosind yuanul în cadrul tranzacțiilor internaționale.

5. Acordul dintre China și Emiratele Arabe Unite

China și Emiratele Arabe Unite au decis să renunțe la dolar și să folosească propriile monede în tranzacțiile petroliere dintre ele. Emiratele Arabe nu sunt un jucător prea mare, însă acest acord este, cu siguranță, o amenințare la sistemul petrodolar. ,

6. Iranul

Iranul a fost una dintre cele mai agresive țări în ceea ce privește îndepărtarea de dolarul american în comerţul internațional. Spre exemplu, există informaţii conform cărora India urmează să plătească în aur petrolul iranian. Iar cum tensiunile dintre Iran și Statele Unite nu se va sfârşi prea curând, Iranul va continua, cel mai probabil, să facă tot posibilul pentru a îngreuna situaţia SUA în sistemul financiar mondial.

7. Relațiile dintre China și Arabia Saudită 

China este cea care importă cea mai mare cantitate de petrol din Arabia Saudită, şi nu SUA. Nivelul importurilor chineze din Arabia Saudită a atins 1,39 de milioane de barili pe zi în luna februarie, în creştere cu 39% față de perioada similară a anului trecut. Arabia Saudită și China au semnat un acord pentru construirea unei noi rafinării în Arabia Saudită, iar liderii celor două țări sunt în proces de extindere a comerțului bilateral. Întrebarea este cât timp va mai păstra Arabia Saudită sistemul petrodolar când China este principalul client.

8. ONU insistă în favoarea unei noi monede de rezervă

Organizația Națiunilor Unite a cerut găsirea unei alternative la dolarul american ca şi moneda de rezervă a lumii. În unul dintre rapoartele sale, ONU exprimă necesitatea unui „nou sistem global de rezervă”, în care Statele Unite să nu mai fie dominante.

9. Şi FMI vrea o nouă monedă de rezervă 

Fondul Monetar Internațional a publicat o serie de rapoarte în care cerea o altă monedă de rezervă valutară a lumii, în locul dolarului. Într-unul dintre studiile sale, FMI a propus inventarea unei valute denumită „Bancor” și înființarea unei bănci centrale globale responsabilă pentru controlul acesteia. „O nouă valută globală, bancor, emisă de o bancă centrală globală, ar reprezenta un etalon stabil care nu va fi legat în mod exclusiv de condițiile unei economii anume”.

10. Majoritatea statelor lumii urăsc SUA

Sentimentul global în privința Statelor Unite s-a schimbat în mod dramatic, fapt care nu trebuie subestimat. „Cu câţiva zeci de ani în urmă, eram una dintre cele mai iubite naţiuni de pe pământ. Acum, suntem una dintre cele mai detestate. Chiar şi în Europa (unde ar trebui să avem prieteni), americanii sunt trataţi ca nişte gunoaie. Mulţi turişti americani s-au dat drept canadieni pentru a nu fi trataţi urât în timul vacanţelor. Dacă restul lumii ne-ar iubi, ar continua să folosească dolarul american, dar, pentru că acum am devenit atât de nepopulari, celelalte naţiuni sunt motivate să renunţe la dolar în comerţul internaţional”, scrie publicaţia Business Insider.

Peste 90 la sută din furturile de la bancomatele din Marea Britanie sunt atribuite grupurilor infracţionale formate din români, afirmă oficiali de rang înalt din cadrul poliţiei britanice, afirmând că valoarea fraudelor este de 35 de milioane de lire (41 de milioane de euro), scrie money.ro cu referire la Daily Mail.

Într-un telefon confiscat în cadrul anchetei privind o reţea specializată în clonare de carduri bancare, poliţia britanică a descoperit imagini cu un copil român care se juca cu bancnote de 20 de lire sterline.

Conform şefului departamentului de poliţie care se ocupă de acest caz, grupările specializate în furturi din bancomate, formate în principal din români, au sustras 35 de milioane de lire (41 de milioane de euro) de la clienţi britanici în cursul anului trecut.

Potrivit detectivilor britanici, aproape toţi infractorii specializaţi în furturi din bancomate au legături cu oraşul Bacău.

„Majoritatea românilor arestaţi în ultimele 12 luni sunt din Bacău sau au legături cu această zonă din România”, a spus un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei britanice.

Guvernul turc, confruntat cu un deficit de cont curent care ameninţă creşterea econo­mică rapidă a ţării, încearcă să convingă populaţia să-şi transfere vastele rezerve personale de aur în sistemul bancar naţional. Insistenţa de a valorifica aurul, forma tradiţională de economisire în Turcia, face parte din eforturile Ankarei de a reduce deficitul bugetar, care în prezent este de 10% din PIB, anunță ZF.RO cu referire la The Wall Street Journal.

Oficialii guvernamentali spun că autoritatea de reglementare bancară va publica în curând un plan prin care se vor majora stimulentele pentru a determina în acest mod populaţia să-şi păstreze averea în sistemul bancar. Executivii băncilor au declarat că iau în considerare dobânzi noi pentru conturile de depozit în aur. Depozitele vor permite clienţilor să retragă lingouri de aur de la bancomate speciale.

Măsura vine după ce în noiembrie banca centrală a anunţat că instituţiile de credit pot deţine până la 10% din rezervele constituite în moneda naţională în aur, în parte pentru a-i determina pe cei care au bijuterii, monede sau lingouri de aur să le depună la bănci.

Măsura face parte dintr-o politică mai amplă de a încuraja economisirea pentru a se stopa astfel majorarea deficitului de cont cu­rent, în condiţiile în care mulţi investitori se tem că acest lucru ar putea pune capăt creşterii eco­nomice, care anul trecut a depăşit 8%. De­ficitul de cont curent al Turciei a crescut peste aşteptări în ultimele săptămâni pe fondul ma­jorării cotaţiilor petrolului, iar datele arată un avans neaşteptat de mare al cererii din partea consumatorilor. Cantitatea de aur din Turcia deţinută în afara sistemului bancar este greu de determinat, notează WSJ, dar rafinăria de aur din Istanbul estimează că sunt 5.000 de tone de aur, în valoare de 270 miliarde dolari.

Lira turcă s-a depreciat anul trecut cu 20% în raport cu dolarul, cea mai rapidă depreciere din lume a unei valute, iar cererea pentru lingouri şi monede de aur a crescut cu 99% faţă de anul precedent, potrivit datelor Consiliului mondial al aurului. Acest lucru sugerează că, în pofida triplării veniturilor şi a scăderii dramatice a şomajului din ultimul deceniu, turcii sunt reticenţi în a-şi păstra o mare parte a activelor în bănci, temându-se că ar putea fi expuşi pierderilor cauzate de inflaţie.