Introducerea monedei unice europene, euro, a fost o mare greşeală, consideră preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, cunoscut pentru atitudinea sa ultraliberală şi eurosceptică, într-un interviu acordat postului de televiziune francez France 24, anunță money.ro. În acest interviu Vaclav Klaus a apreciat că Praga s-a comportat în mod ‘rezonabil’ atunci când a refuzat să se alăture noului pact bugetar al Uniunii Europene.

„Un astfel de lucru este pur şi simplu de neacceptat. Ideea de a transfera responsabilitatea pentru bugetul unei ţări unor oficiali de la Bruxelles, de a nu adopta bugetul în ţară, de a lăsa toate acestea în seama unor tehnocraţi şi birocraţi străini este inacceptabilă pentru noi”, a declarat Klaus.

Douăzeci şi cinci din cele 27 de state membre ale UE s-au alăturat la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, o propunere avansată de politicienii europeni încă la summitul lor din decembrie 2011.

Praga şi Londra au refuzat să adere la noul pact bugetar al UE, făcându-şi publică această intenţia încă la sfârşitul anului trecut.

„Moneda europeană este un dezastru.Sper că poporul francez ştie că euro este o catastrofă. A fost un proiect greşit”, a declarat Klaus, subliniind că ţara sa a aderat la UE nu în scopul de a primi subvenţii din diferite fonduri UE, ci pentru a se asigura că, după căderea comunismului, va deveni o „ţară europeană normală”.

Euroscepticul Vaclav Klaus este un cunoscut expert economic nu doar la el în ţară. După ‘revoluţia de catifea’ în Cehoslovacia în 1989, Klaus a fost ministru de finanţe federal în Cehoslovacia, iar apoi vicepremier. Este considerat alături de alţi câţiva oameni politici de notorietate cehi ‘părintele’ reformelor economice de succes în Cehoslovacia şi, apoi, în Republica Cehă în perioada de tranziţie.

Monte dei Paschi di Siena, cea mai veche bancă din lume, a raportat de curând că a înregistrat în anul 2011 un rezultat financiar negativ de 4,69 miliarde euro, scrie UNIMEDIA cu referire la Reuters. Astfel, banca urmează să-şi reducă puternic portofoliul său financiar şi să închidă 150 de filiale.

Monte dei Paschi di Siena este ca mărime a treia bancă din Italia, iar portofoliul său financiar include obligaţiuni de stat în valoare totală de 26 miliarde euro.

Potrivit conducerii băncii, pentru a respecta reglementările bancare ale Uniunii Europene, Monte dei Paschi trebuie să acopere un deficit de capital de 3,3 miliarde de euro până în luna iunie a acestui an.

Conducerea instituţiei urmează să prezinte în luna mai un program de relansare a băncii, având în vedere că aceasta a fost afectată de criza datoriilor din zona euro din cauza expunerii băncii la datoria Italiei.

Cu toate că mişcările de tipul „Occupy” din SUA par că şi-au pierdut din atracţie pentru public, activismul împotriva marilor bănci începe să atragă susţinători din partea municipalităţilor şi politicienilor locali, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Wall Street Journal. 

Astfel, administratorii New York-ului au introdus o legislaţie care cere băncilor să prezinte planuri de reinvestire în comunitate şi rapoarte care să poată fi folosite de comisia bancară a oraşului să acorde ratinguri băncilor care vor să deţină economiile financiare ale oraşului.

De asemenea, luna trecută oficialii oraşului Kansas City au adoptat o rezoluţie care obligă primarul să selecteze băncile care sunt receptive la nevoile comunităţii şi nu se angajează în creditare „prădalnică”.

La măsuri de acelaşi tip recurg oraşele Chicago, Boston, Austin, Minneapolis, San Jose şi Portland. În San Francisco, autorităţile vor să înfiinţeze o bancă municipală.

Washingtonul însă este compromis de banii aruncaţi în stânga şi în dreapta de cei care fac lobby pentru bănci, noteată WSJ. Aceştia au cheltuit 472 milioane de dolari anul trecut. Printre cei mai mari contributori figurează Goldman Sachs, Bank of America, JPMorgan şi angajaţii acestora, potrivit datelor Comsiei Federale pentru Alegeri.

La nivel local, jocul este mai dificil pentru bănci. Acestea se pot folosi de pârghiile tradiţionale pentru a influenţa politica locală. Astfel, băncile pot promite locuri de muncă, investiţii şi caritate. Dar în actualul val de activism local antibancar, societatea nu a făcut presiuni pentru închiderea unităţilor bancare. Cu toate acestea, băncile sunt clar în defensivă în faţa rezistenţei în creştere a comunităţilor locale.

De la mijlocul anului trecut, economii de până la 59 de miliarde de dolari au fost retrase de la cele patru mari bănci americane, potrivit estimărilor grupului activis Move Your Money.

Depozitele persoanelor fizice şi juridice la băncile din Grecia au continuat să scadă în februarie, confirmând tendinţa începută la sfârşitul lui 2009 şi subliniind lipsa încrederii cu care se confruntă sistemul bancar elen, scrie money.ro cu referire la Reuters.

Depozitele sectorului privat la băncile din Grecia au scăzut luna trecută cu 2,7%, după un declin de aproape 3% în ianuarie, ajungând la 170,1 miliarde de euro, cel mai redus nivel din octombrie 2006. În prezent depozitele la băncile elene sunt cu 30% sub nivelul record înregistrat în decembrie 2009.

Depozitele sectorului privat în Portugalia şi alte state afectate de criza datoriei au avut o evoluţie mult mai bună, datele arătând că în Portugalia şi Spania nu s-a modificat semnificativ nivelul depozitelor, în timp ce în Irlanda s-a înregistrat un declin de sub 1%, iar în Italia o creştere de peste 1%.

De la începutul lui 2011, depozitele la bănci ale persoanelor fizice şi juridice din Grecia au scăzut cu 20,9 miliarde de euro, sau 10,2%. Din ianuarie 2010, când a început criza datoriilor din Grecia, depozitele au scăzut cu 48,8 miliarde de euro, sau 20,5%.

Reducerea valorii depozitelor a înrăutăţit criza lichidităţilor cu care se confruntă băncile din Grecia, care sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, deoarece nu se mai pot împrumuta de pe pieţe din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confruntă ţara