Legislația Uniunii Europene limitează bonusurile în cash ale bancherilor la 25% din salariu, dar nu stabilește restricții pentru bonusurile în acțiuni. Germania face presiuni ca și aceste stimulente să fie limitate, scrie conso.ro.

Majoritatea băncilor acordă în prezent bonusuri majore în acțiuni, profitând de absența unor restricții în această zonă.

La 1 ianurie 2013, urmează să intre în vigoare noul acord de capital Basel III, iar Germania dorește ca, o dată cu el, să fie introduse și limite mai stricte în privința bonusurilor acordate bancherilor.

Sumele exagerate plătite în trecut managerilor au slăbit încrederea investitorilor în bancile europene, astfel că este necesară impunerea unor restricții, în opinia Germaniei.

Principalul oponent este însă Marea Britanie, unde băncile au dobândit o influență semnificativă în viața politică.

Ultima propunere înaintată de ministrul german de finanțe este ca bonusurile totale  – în cash și în acțiuni – să fie aprobate prin votul acționarilor, dacă depășesc salariul fix.

Bancherul Nicolae Dănilă este fost preşedinte executiv al BCR, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

În momentul privatizării Dănilă era, potrivit unor surse de pe piaţă, cel mai mare acţionar individual al BCR, în urma tranzacţiei prin care statul vânduse în 2004 un pachet de 8% din acţiuni către Asociaţia Salariaţilor din BCR, scrie capital.ro.

Conform ultimei sale declarații de avere, Dănilă are un cont în euro la Banca Transilvania în valoare de 4,4 milioane de euro plus încă alte trei conturi de 625.000 de euro respectiv două de câte 200.000 de euro.

Cel mai mare cont în lei al lui Dănilă este administrat de BCR și are o valoare totală de peste 17 milioane de lei. În afară de aceștia, mai există conturi și fonduri de investiții în valoare aproximativă de 7 milioane de lei.

Mai mult, bancherul deține acțiuni la Erste Banck Group în valoare de 2,3 milioane de euro, obligațiuni emise de Ministerul român de Finanțe în valoare de 4,1 milioane de euro.

Portofoliul său de acțiuni este în descreștere, întrucât la declarația anterioară, valoarea acțiunilor de la Erste era de peste 5,6 milioane de euro.

Banca centrală a Elveţiei acumulează cu o viteză record rezerve de bani cash, ajunse în iunie la 365 miliarde franci elveţieni (peste 300 miliarde euro), pe fondul intervenţiilor în piaţă pentru a impune un curs de schimb de 1,2 franci/euro, iar criza limitează semnificativ variantele de investiţii. scrie Ziarul Financiar.

Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), Thomas Jordan, caută opţiuni pentru utilizarea rezervelor de franci şi de valută prin investiţii sigure, devenite extrem de rare şi scumpe odată cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit unei analize Bloomberg.

„SNB are aceeaşi problemă ca multe fonduri de administrare a activelor. Activele sigure au devenit foarte scumpe. Deci, pentru moment, preferă banii cash, şi nu investiţiile”, comentează pentru Bloomberg ursina Kubli, economist la Bank Sarasin, Zurich.

Criza datoriilor de stat împinge în jos randamentele celor mai puţin riscante obligaţiuni, precum titlurile de stat germane, astfel că banca centrală a Elveţiei ţine rezervele în cash. Deţinerile de monedă ale instituţiei au crescut cu 50% în perioada martie-iunie, la 365 miliarde franci elveţieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari. Din suma adăugată în cele patru luni analizate, 72% reprezintă depozite cash la alte bănci centrale, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Reglementelor Internaţionale.

SNB a introdus, din luna septembrie a anului trecut, un plafon de 1,2 franci pentru un euro, după ce moneda elveţiană s-a apreciat puternic faţă de moneda unică europeană pe fondul crizei datoriilor de stat, unii analişti estimând în 2011 că cele două valute aveau să ajungă inevitabil la paritate. În perioada aprilie-septembrie 2011, francul s-a apreciat cu 17% faţă de euro. Din moment ce aproximativ jumătate din Produsul Intern Brut (PIB) al Elveţiei provine din industrii de export, competitivitatea economică a ţării ar fi grav afectată de aprecierea necontrolată a monedei.

Rezervele de valută ale SNB sunt echivalente cu aproximativ 60% din PIB-ul Elveţiei, pe datele de la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din acest an. Circa 60% din rezerve sunt denominate în euro, de la 51% la sfârşitul primului trimestru, reflectând intervenţiile în piaţă pentru menţinerea plafonului cursului de schimb.

Pentru a-şi diversifica portofoliul, banca centrală elveţiană vinde euro şi cumpără alte monede, potrivit datelor din bilanţul instituţiei. Cu toate acestea, dolarul american reprezenta numai 22% din rezervele băncii la jumătatea anului, faţă de 28% în martie. Rezervele în yeni japonezi şi dolari canadieni au înregistrat de asemenea scăderi în trimestrul al doilea, indicând că banca a încetinit preschimbarea de euro.

Pe de altă parte, rezervele de dolari australieni, coroane daneze şi alte monede au crescut de la 2,9% la 3,5% din total, iar banca a început în acest an să cumpere woni sud-coreeni.

Analiştii de la Credit Suisse şi Julius Baer, două dintre cele mai mari bănci elveţiene, consideră că banca centrală s-ar putea concentra în continuare pe obligaţiuni de stat cu rating ridicat, limitând investiţiile în valute, deoarece nu caută „neapărat” randamente mai bune.

Stabilitatea băncilor rămâne o problemă presantă pentru corporațiile lumii și investitori, în contextul crizei datoriilor din Europa și a creșterii economice lente, scrie ziare.com cu referire la Global Finance.

Într-un top alcătuit de revista Global Finance, cele mai sigure bănci din lume se află în Europa.

Pe primele 10 poziții se află 4 bănci din Germania, 3 din Olanda, și câte 1 din Eleveția, Franța si Luxembourg.

Băncile canadiene sunt cele mai performante din America de Nord cu 7 bănci în top 50, în timp ce sistemul financiar american este reprezentat doar de 5 instituții bancare.

În America de Sud și Asia, cele mai performante bănci sunt cele din Chile, respectiv Singapore.

Topul Global Finance a fost întocmit în urma evaluării ratingurilor creditelor pe termen lung acordate de agențiile internaționale de evaluare Moody’s, Standard & Poor’s și Fitch, precum și în funcție de activele totale deținute.

Din totalul celor 50 de bănci considerate a fi cele mai sigure din lume, 20 sunt din Europa.

1. KfW (Germania)

2. Bank Nederlandse Gemeenten (BNG) (Olanda) 

3. Zurcher Kantonalbank (Elveția)

4. Landwirtschaftliche Rentenbank (Germania)

5. Landeskreditbank Baden-Wurttemberg – Forderbank (L-Bank) (Germania)

6. Caisse des Depots et Consignations (CDC) (Franța)

7. Nederlandse Waterschapsbank (Olanda)

8. NRW.BANK (Germania)

9. Banque et Caisse d’Epargne de l’Etat (Luxembourg)

10. Rabobank Group (Olanda)

11. TD Bank Group (Canada)

12. Bank of Nova Scotia (Canada)

13. DBS Bank (Singapore)

14. Oversea-Chinese Banking Corp (Singapore)

15. United Overseas Bank (Singapore)

16. Caisse centrale Desjardins (Canada)

17. Royal Bank of Canada (Canada)

18. National Australia Bank (Australia)

19. Commonwealth Bank of Australia (Australia)

20. Westpac Banking Corporation (Australia)

21. Australia and New Zealand Banking Group (Australia)

22. Kiwibank (Noua Zealanda)

23. HSBC Holdings (Marea Britanie)

24. Nordea (Suedia)

25. Bank of Montreal (Canada)

26. Canadian Imperial Bank of Commerce (Canada)

27. Svenska Handelsbanken (Suedia)

28. China Development Bank (China)

29. Bank of New York Mellon Corp (Statele Unite)

30. Agricultural Development Bank of China (China)

31. National Bank of Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite)

32. CoBank ACB (SUA)

33. Pohjola Bank (Finlanda)

34. National Bank of Kuwait (Kuwait)

35. DZ Bank (Germania)

36. Banque Federative du Credit Mutuel (BFCM) (Franța)

37. U.S. Bancorp (SUA)

38. National Bank of Canada (Canada)

39. Northern Trust Corp (SUA)

40. Qatar National Bank (Qatar)

41. Samba Financial Group (Arabia Saudită)

42. BancoEstado (Chile)

43. La Banque Postale (Franța)

44. Bank of Taiwan (Taiwan)

45. Shizuoka Bank (Japan)

46. Banco de Chile (Chile)

47. BNP Paribas (Franța)

48. Wells Fargo (SUA)

49. Standard Chartered (Marea Britanie)

50. SEB (Suedia)

Vă prezentăm 15 companii publice, acțiunile cărora sunt tranzacționate de către Berkshire Hathaways, unde Warren Buffett este director general și principalul acționar. 

Se știe că Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor din lume, cumpără pachete mari de acțiuni în companiile în care are maximă încredere, scrie banki.ru cu referire la CNBC.

Dacă Warren Buffett cumpără acțiuni ale oricărei companii, atunci această achiziție reprezintă un semnal pentru întreaga piață precum că compania dată este una de încredere și de succes în viitor.

Domeniile în care investește Warren Buffett prin intermediul fondului său: produse alimentare, bunuri de larg consum, financiar-bancar, IT, petrol, mass-media ș.a. 

Investițiile miliardarului în sectorul financiar-bancar totalizează aproximativ 25 miliarde dolari. Companiile sunt aranjate descrescător în funcție de volumul investiției.

1. Coca-Cola – liderul mondial în producerea băuturilor răcoritoare.

Volumul investiției: $15,74 miliarde.

Cota-parte deținută: 8,9%.

2. Compania financiară Wells Fargo.

Volumul investiției: $13,96 miliarde.

Cota-parte deținută: 7,8%.

3. IBM.

Volumul investiției: $13,22 miliarde.

Cota-parte deținută: 5,8%.

4. American Express – companie financiară.

Volumul investiției: $8,5 miliarde.

Cota-parte deținută: 13,3%.

5. Procter & Gamble.

Volumul investiției: $3,98 miliarde.

Cota-parte deținută: 2,2%.

6. Wal-Mart Stores – rețea de supermarkete.

Volumul investiției: $3,46 miliarde.

Cota-parte deținută: 1,4%.

7. Kraft Foods – producător mondial de produse alimentare.

Volumul investiției: $2,40 miliarde.

Cota-parte deținută: 3,3%.

8. US Bancorp – holding financiar.

Volumul investiției: $2,18 miliarde.

Cota-parte deținută: 3,5%.

9. ConocoPhilips – companie petrolieră.

Volumul investiției: $1,65 miliarde.

Cota-parte deținută: 2,4%.

10. DirecTV – furnizor de servicii TV și radiodifuzor prin satelit.

Volumul investiției: $1,48 miliarde.

Cota-parte deținută: 4,5%.

11. Moody’s – agenție de rating.

Volumul investiției: $1,11 miliarde.

Cota-parte deținută: 12,8%.

12. Phillips 66 – companie producătoare de lubrifianți și produse petroliere.

Volumul investiției: $1,08 miliarde.

Cota-parte deținută: 4,3%.

13. DaVita – companie ce prestează servicii pacienților cu probleme renale.

Volumul investiției: $910 milioane.

Cota-parte deținută: 9,8%.

14. Johnson & Johnson – companie internațională producătoare de produse cosmetice, igienă personală și aparataj medical.

Volumul investiției: $709,27 milioane.

Cota-parte deținută: 0,4%.

15. Ziarul Washington Post.

Volumul investiției: $598 milioane.

Cota-parte deținută: 23,2%.

Banca centrală din Cipru a solicitat firmei de consultanţă Alvarez & Marsal (A&M) să efectueze o anchetă independentă referitoare la circumstanţele care au determinat cele mai mari două bănci din ţară, Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus, să ceară ajutoare de stat, scrie Ziarul Financiar cu referire la AFP.

„Banca centrală speră ca ancheta să îi permită să înţeleagă clar situaţia financiară dificilă în care se găseşte Republica Cipru şi să refacă stabilitatea sectorului bancar”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Autorităţile de la Nicosia au solicitat în iunie ajutorul Uniunii Europene, al Băncii Centrale Europene (BCE) şi al FMI, după ce Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus nu au reuşit să se recapitalizeze pentru a face faţă agravării crizei din zona euro.

Cele două bănci au nevoie, pentru a respecta exigenţele Autorităţii Bancare Europene în domeniul capitalului, de 2,3 miliarde de euro. Sistemul bancar din Cipru necesită, în ansamblul său, 4,5 miliarde de euro, respectiv 25% din PIB-ul ţării.

Republica Cipru, membră a UE din 2004 şi a zonei euro din 2008, afectată grav de criza din Grecia, este prima ţară care asigură preşedinţia prin rotaţie a UE care a fost nevoită să ceară un împrumut de urgenţă.

O troică formată din reprezentanţi ai UE, BCE şi FMI a făcut o vizită de evaluare în Cipru, iar în septembrie va prezenta un raport detaliat referitor la măsurile care trebuie luate pentru redresarea economiei şi salvarea băncilor.

Guvernul de la Nicosia a indicat joi că economia se va contracta cu 1,5% în acest an, peste declinul de 0,5% anticipat iniţial.