Transferurile de bani de la imigranţi spre ţările în curs de dezvoltare ar urma să fie mai mari în acest an decât s-a prevăzut şi să ajungă la 406 miliarde de dolari, în pofida limitării de către criza din Europa a fluxurilor spre Africa subsahariană, dar şi spre ţări din Europa Centrală şi de Est, precum România, Polonia şi Bosnia-Herţegovina, relevă un raport al Băncii Mondiale (BM), scrie Income Magazine.

Polonia, România şi Bosnia-Herţegovina, importanţi destinatari ai remiterilor din ţările din Europa Occidentală, au înregistrat scăderi ale sumelor trimise de lucrătorii din străinătate. Fluxurile de remiteri din principalele state europene – Marea Britanie, Spania şi Italia – de unde se trimit bani de către imigranţi spre ţările de origine au fost limitate de producţia slabă şi de rata mare a şomajului.

La izbucnirea crizei, imigranţii au continuat să trimită bani acasă reducându-şi propriile cheltuieli. Totuşi, în contextul în care criza continuă să facă ravagii, imigranţii ar putea fi nevoiţi să reducă sumele trimise acasă, notează raportul BM. De fapt, dovezi anecdotice arată că lucrătorii care beneficiează de libertatea de circulaţie în cadrul zonei euro, aşa cum sunt cei din România şi Polonia, se întorc acasă în număr mai mare comparativ cu lucrătorii din Africa şi America Latină, care preferă să rămână de teama că nu vor mai putea să revină, mai precizează documentul.

Comparativ cu 2011, transferurile ar urma să crească la nivel mondial cu 6,5% în acest an, direcţia ascendentă urmând să continue şi în anii care vin – +7,9% în 2013, +10,1% în 2014, a precizat BM într-un comunicat, citat de AFP.

Pentru 2012, Banca Mondială se aştepta la fluxuri puţin mai reduse şi miza pe 399 de miliarde de dolari trimise către ţările de origine de lucrătorii instalaţi în străinătate.

„Chiar dacă lucrătorii imigranţi sunt, într-o mare proporţie, afectaţi de declinul economiei mondiale, volumul transferurilor de bani a rezistat în mod remarcabil, furnizând un colac de salvare pentru familiile defavorizate şi surse de valută în numeroase ţări sărace„, a subliniat Han Timmer, un responsabil al BM, citat în comunicat.

India (70 de miliarde de dolari) şi China (66 de miliarde de dolari) ar urma să fie principalele ţări destinatare în acest an, urmate de la distanţă de Mexic şi Filipine (câte 24 miliarde). Prima ţară din Africa subsahariană care va face parte din acest clasament, Nigeria, ar urma să primească 21 de miliarde de dolari în 2012.

Zeci de scoţieni din Rutherglen, un orăşel de lângă Glasgow, au stat la coadă zilele trecute să scoată bani de la un bancomat care dădea dublu sumei solictate, scrie libertatea.ro.

Bancomatul băncii Bank of Scotland a dat o eroare şi dădea dubla sumei pe care o cerea fiecare posesor de card fără însă să scadă din cont banii primiţi.

Astfel, zeci de oameni au dat năvală, asta până când a fost alertată poliţia care a fost nevoită să păzească ATM-ul.

„Putem confirma că, pentru o perioadă foarte scurtă de timp, ATM-ul din Burnside, Glasgow a eliberat bani în mod eronat. Este dificil să urmărim toate plăţile din pricină că nu toţi sunt clienţii băncii noastre din motiv pentru care nu vom lua nicio măsură. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create”, a declarat un reprezentant al băncii pentru Daily Mail.

Vedeți mai jos imagini video despre cazul petrecut recent în Scoția.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Preţul aurului este în creştere de 12 ani, cea mai lungă perioadă de apreciere din ultimii 90 de ani, iar potrivit analiştilor va continua să urce şi în 2013, până aproape de 2.000 dolari pe uncie, marii investitori, de la George Soros la John Paulson, acumulând deţineri record, scrie money.ro.

Cotaţiile internaţionale ale aurului vor creşte în fiecare trimestru al anului viitor şi vor ajunge, în ultimele trei luni din 2013, la o medie de 1.925 dolari pe uncie (aproximativ 62 dolari pe gram), potrivit analiştilor contactaţi de Bloomberg.

Fondul Paulson & Co., controlat de miliardarul John Paulson, a acumulat o expunere de 3,62 miliarde de dolari pe aur, în timp ce Soros Fund Management LLC şi-a majorat în acest trimestru deţinerile de aur cu 49%, potrivit datelor raportate către Securities and Exchange Commission, comisia de reglementare a pieţelor de capital din SUA.

Marile bănci centrale ale lumii, inclusiv Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Populară a Chinei, promit noi măsuri de stimulare a economiei, perspectivă care dă investitorilor motive de îngrijorare privind inflaţia şi devalorizarea valutelor.

Investitorii au cumpărat în acest an pe burse 247 tone de aur, volum care depăşeşte producţia anuală a SUA.

La Washington, preşedintele Barack Obama şi liderii din Congres încearcă să ajungă la un compromis privind politica fiscală şi bugetul, probleme care dacă vor rămâne nerezolvate până la începutul anului viitor ar putea declanşa o nouă recesiune.

„Vedem aurul ca adăpost de prostia politicienilor. În această perioadă este bine să-ţi asiguri ceva protecţie în portofolii prin deţinerea unui activ material, precum aurul”, comentează Michael Mullaney, director de investiţii la Fiduciary Trust, Boston, cu active de 9,5 miliarde de dolari.

Preţul aurului a crescut în acest an cu 11%, la 1.733,1 dolari pe uncie, după ce a atins în septembrie 2011 un maxim istoric de 1.921,15 dolari pe uncie.

Deţinerile de aur ale investitorilor privaţi pe burse au atins pe 16 noiembrie un record istoric de 2.603,7 tone, cu o valoare estimată la 144,3 miliarde de dolari. Volumul depăşeşte rezervele naţionale ale tuturor ţărilor, cu excepţia Statelor Unite şi Germaniei.

În secolul XX, după ce numismatica a devenit unul din cele mai populare hobby din lume, Băncile Centrale au început să emită monede jubiliare și comemorative.

Astfel au apărut monede colorate, monede cu inserții de diferite metale, cu imaginea diferitor personalități, personaje din cărți etc.

Majoritatea acestor monede sunt pentru colecționari, dar unele din ele sunt încă în circulație.

Vă prezentăm în continuare un reportaj foto realizat de site-ul adme.ru care include zeci de monede de pe întreg globul printre care:

– monede emise în cinstea diferitor evenimente sportive (Jocurile Olimpice, Campionatul European de baschet);

– moneda dedicată anului tigrului;

– moneda dedicată aniversării păpușii Barbie;

– monede ce conțin bucăți de meteorit;

– moneda „iluzie”

– moneda „calendar” ș.a. 

                                           100 franci – Benin (2011)

                                              5 euro – Olanda (2008)

        1 lit – Lituania (2011) cu ocazia campionatului European la baschet

10 zloți – Polonia (2008), monedă dedicată Jocurilor Olimpice ce au avut loc în China

                                              1 dolar – Insula Niue

                                            10 zloți – Polonia (2008)

                                          1,5 euro – Portugalia (2010)

                                              Camerun (2011)

                          15 dolari de anul Tigrului (Canada 2010)

                                                10 dolari (Liberia)

                                              Tuvalu (2009)

               Monedă cu bucată de meteorit, Cook Islands (2010)

                                          500 tugri – Mongolia (2011)

                                               Australia (2011)

                               Moneda „iluzie” – Uganda (2001)

                            Moneda „calendar” – Zambia (2003)

                              5 dolari – Insulele Mariane

                       Monedă „dublă” – Fiji (2010)

                            1 dolar – Noua Zeelandă

Mai multe fotografii cu monede vedeți pe adme.ru.

V-ați întrebat vreodată care este vârsta potrivită de la care copilul dumneavoastră poate folosi un card? O companie britanică a răspuns la această întrebare: 8 ani.

Compania PKTMNY (o abreviere de la “Pocket Money”) a lansat în toamna acestui an un card prepaid care să gestioneze problema banilor de buzunar pe care părinții îi oferă copiilor, scrie nocash.info.ro.

Cardul este emis sub licența Visa, folosește tehnologia contactless, și poate fi folosit atât pentru retrageri de numerar de la ATM cât și pentru plăți la comercianți, inclusiv pe Internet.

După ce părinții deschid un cont online PKTMNY, pentru copiii lor, ei aleg să plătească regulat o sumă în acest cont – săptămânal sau lunar –  din contul lor bancar sau de pe cardul de debit/credit. Părinții pot stabili modalități prin care copii lor pot să-și câștige banii – de exemplu prin finalizarea diverselor treburi casnice, rezolvarea temelor sau a sarcinilor la școală.

Părinții sunt cei care au controlul atât a sumelor cheltuite de copii, prin stabilirea unor limite zilnice sau săptămânale, cât și a locației unde banii sunt cheltuiți. Astfel, cardul va fi refuzat în locuri precum baruri și site-uri pentru adulți.

Reprezentanții companiei spun că serviciul este astfel conceput încât să îi ajute pe copii să învețe despre administrarea banilor. Copiii pot să-și verifice soldul online inclusiv prin intermediul unei aplicații mobile și pot stabili obiective de economisire și să stabilească liste. Rudele și prietenii pot, de asemenea, consulta aceste liste și să contribuie cu fonduri pentru momente precum zilele de naștere.

Serviciul a fost lansat după o perioadă de probă în care au fost implicați membri ai unui blog pentru părinți (“BritMums”), perioada care nu a fost lipsită de controverse. Costul pentru înrolarea în sistem este de 5 lire sterline de familie și o liră pe lună de copil.

În site-ul propriu, compania a dezvoltat și o galerie comercială de unde cei mici pot achiziționa online o serie de produse, de la îmbrăcăminte, audio book-uri, articole sportive și până la electronice.

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.