Portalul informațional noi.md scrie că retragerea licenţei Băncii de Economii (BEM) va fi examinată doar după analiza rezultatelor obţinute de bancă în primul trimestru al anului. Despre aceasta a comunicat pentru reporterul Agenţiei „Infotag”, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu.

El a spus că „rapoartele primului trimestru urmează să fie transmise Băncii Naţionale către mijlocul luni aprilie”. „Noi vom analiza capitalul normativ total, rezultatele acţiunilor în vederea capitalizării băncii, vom vedea care este calitatea portofoliului. Doar după aceasta vom lua o decizie”, a spus Drăguţanu.

El nu consideră că decizia Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe de a amîna alocarea celor 200 milioane de lei pentru BEM este una „catastrofală”. Mai mult, Drăguţanu a comunicat că „s-a aşteptat la o atare decizie”.

„Este firesc că deputaţii vor să ştie care este decizia Consiliului acţionarilor BEM din 25 martie”, a argumentat Drăguţanu. El nu a exclus că acţionarii minoritari „au votat negativ”.

„Dacă decizia avea să fie pozitivă, banca o anunţa imediat”, consideră guvernatorul Băncii Naţionale. El a presupus că la sfîrşitul lunii martie – începutul lunii aprilie va fi convocată repetat adunarea extraordinară a acţionarilor BEM.

Cum trebuie să arate site-ul unei bănci în 2013?

Trebuie să fie un design serios/conservativ care să accentueze pragmantismul bancherilor? Sau trebuie să fie unul mai vesel, mai degajat și totodată mai aproape de client?

Trebuie să fie util doar angajaților din bancă/sistem sau să fie exclusiv client-oriented?

Trebuie să fie plin de texte interminabile sau să conțină mai multe imagini/video sugestive despre produsele/serviciile oferite?

Vedeți mai jos 25 de exemple de design ale băncilor din diferite colțuri ale lumii, o selecție făcută de către cei de la thefinancialbrand.com.

Care dintre acestea vi se pare cel mai potrivit pentru oarecare bancă din Moldova? Care bancă din Moldova credeți că va face prima un design curajos al site-ului?

1. ASB Bank

2. Avenue Bank

3. Bank of Hawaii 

4. Bankwest

5. BNZ bank

6. BOS

7. Clydesdale Bank

8. Comerica

9. Credit Suisse

10. Deerwood Bank

11. Defence Bank

12. First Utah Bank

13. Frank by OCBC

14. Gateway Bank

15. Hawaii National Bank

16. Johnson Bank

17. Jyske Bank

18. Lake City Bank

19. Logix

20. New Resource Bank

21. Salem Five

22. Silicon Valley Bank

23. South Valley Bank & Trust

24. Standard Chartered

25. Virgin Money

Care design e preferatul Dvs?

În Republica Moldova, persoanele fizice au trei opţiuni în cazul în care îşi doresc să vândă şi/sau să cumpere valută străină: punctele de schimb valutar ale băncilor licenţiate, casele de schimb valutar şi punctele de schimb valutar ale hotelurilor, toate acestea fiind considerate unităţi de schimb valutar. În continuare, vom remarca unele reguli de deservire în acest domeniu şi veți afla ce drepturi aveți în calitate de client al unităţilor de schimb valutar.

În primul rând, este util să cunoaşteți ce documente trebuie să fie eliberate clientului de către casa de schimb valutar atunci când vindeți sau cumpărați valută. Astfel, până la eliberarea clientului a mijloacelor băneşti ce i se cuvin în urma operaţiunii de schimb valutar, casierul casei de schimb este obligat să înregistreze operaţiunea la maşina de casă şi control şi să imprime bonul de casă. Clientului i se eliberează bonul împreună cu mijloacele băneşti corespunzătoare.

În anumite cazuri, suplimentar la bonul de casă, casierul eliberează clientului şi buletinul de schimb valutar. În cazurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniul aplicării maşinilor de casă şi control (de exemplu, în cazul deconectării reţelei electrice etc.), în locul bonului de casă se eliberează bonul de plată.

Nu de puţine ori, persoanele sunt duse în eroare de cursurile de schimb afişate la panou, acestea fiind deseori plasate astfel încât să atragă clienţi, dar care de fapt sunt amăgitoare. De aceea este necesar de cunoscut faptul că legislaţia obligă unităţile de schimb valutar să respecte la afişarea pe panoul de reclamă următoarele condiţii:

a) valutele trebuie să fie afişate într-o anumită consecutivitate. Astfel, în primul rând se vor afişa cursurile de schimb pentru dolar SUA şi euro. Al doilea grup de valute străine este rubla rusească, leul românesc şi hrivna ucraineană, acestea fiind urmate de celelalte valute străine cu care operează casa de schimb.

b) cursurile de cumpărare şi cursurile de vânzare trebuie să fie afişate în coloane separate: cursurile de cumpărare – în coloana din partea stângă, iar cursurile de vânzare – în coloana din partea dreaptă.

De asemenea, cursurile de cumpărare şi cursurile de vânzare se stabilesc printr-o dispoziţie a administratorului unităţii de schimb valutar sau a persoanei împuternicite de acesta. Dispoziţia trebuie să fie semnată de către administrator sau persoana împuternicită, să fie autentificată prin ştampila unităţii de schimb valutar şi să fie afişată în încăperea unităţii la loc vizibil pentru persoanele fizice. În timpul programului de lucru, informaţia din dispoziţia privind cursurile de cumpărare şi cursurile de vânzare urmează a fi afişată pe panoul de reclamă pe care este indicată şi denumirea unităţii de schimb valutar.

O altă problemă cu care se confruntă des clienţii unităţilor de schimb valutar sunt comisioanele aplicate de către acestea. Astfel, dacă unităţile de schimb valutar percep comisioane pentru efectuarea operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice, mărimea acestora trebuie să fie stabilită printr-o dispoziţie a administratorului unităţii de schimb valutar sau a persoanei împuternicite de acesta. Dispoziţia trebuie să fie semnată de către administrator sau persoana împuternicită, să fie autentificată prin ştampila unităţii de schimb valutar şi să fie afişată în încăperea unităţii la loc vizibil pentru persoanele fizice. Informaţia din dispoziţia privind comisioanele se afişează pe panoul de reclamă, utilizând acelaşi tip de caractere ca şi la informaţia privind cursurile de cumpărare şi vânzare.

În final, remarcăm următoarele aspecte importante legate de operaţiunile de schimb valutar în numerar cu persoane fizice:

– unităţile de schimb valutar din Republica Moldova îşi stabilesc cursurile de schimb de sine stătător. În vederea identificării celui mai avantajos curs, clientul trebuie să contacteze instituţiile în cauză. Informaţia aferentă unităţilor de schimb valutar existente în Republica Moldova în prezent poate fi accesată pe site-ul BNM, iar lista băncilor licenţiate – aici.

– unităţile de schimb valutar nu au dreptul să modifice cursurile pe parcursul programului de lucru, cu excepţia cazului în care unitatea de schimb valutar are program 24/24, ceea ce îi oferă dreptul să modifice cursul o singură dată.

– punctele de schimb valutar ale hotelurilor nu efectuează operaţiuni de vânzare a valutei, ci doar de cumpărare;

– în Republica Moldova, nu se stabilesc cursuri între două valute străine, ci doar cursurile monedei naţionale în raport cu valutele străine. Astfel, dacă clientul doreşte, de exemplu, să schimbe euro în dolari, atunci se va aplica în prima instanţă cursul de cumpărare MDL/EUR (se vor cumpăra lei contra euro), iar în a doua instanţă cursul de vânzare MDL/USD (se vor vinde lei contra dolari);

– Banca Naţională a Moldovei nu impune unităţilor de schimb valutar cu ce valute să opereze. În vederea identificării unităţii de schimb valutar care vinde şi cumpără o anumită valută, clientul de sine stătător va contacta instituţiile în cauză.

Autor: Daniela Dermengi

Mai multe bănci comerciale au anunțat pe site-urile oficiale despre Adunarea Generală a acționarilor ce urmează să aibă loc în viitorul apropiat. Printre acestea se numără – Victoriabank, Moldova Agroindbank, Moldindconbank, Banca Socială, Energbank ș.a.

Vă prezentăm succint informația în ordinea cronologică.

12 aprilie 2013

Victoriabank – Adnunarea ordinară a acționarilor va avea loc în incinta hotelului Codru începând cu orele 11.00. Ordinea de zi prevede examinarea dării de seamă financiare pentru anul 2012, aprobarea repartizării profitului, confirmarea companiei de audit, operarea modificărilor în statutul băncii ș.a. Detalii la tel: 022 57-63-50, 022 57-63-51.

24 aprilie 2013

Comerțbank – Adunarea generală ordinară va avea loc la orele 14.00, locul desfășurării – Chișinău, str. Independenței 1/1. Ordinea de zi prevede raportarea dării de seamă financiare pentru anul 2012, examinarea raportului anual privind activitatea băncii, repartizarea profitului anual și plata dividendelor pentru anul 2012, alegerea Consiliului băncii ș.a. Detalii aici.

25 aprilie 2013

Moldova Agroindbank – Adunarea generală ordinară cu prezența acționarilor va avea loc în incinta MOLDCOOP, mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 67, la orele 11.00. Ordinea de zi prevede examinarea Planului de afaceri și bugetului băncii pentru anii 2013 – 2015, aprobarea politicii de management al capitalului băncii pentru anii 2013-2014, repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor ș.a. Detalii aici.

26 aprilie 2013

Banca Socială – Adunarea acționarilor va avea loc în incinta Succes-M SRL (Chișinău, str. Albișoara 84/6) cu începutul de la orele 11.00. Ordinea de zi prevede aprobarea raportului anual al Consiliului Băncii, raportului anual al Consiliului de Administraţie şi precizarea obiectivelor strategice de dezvoltare pentru anii 2013- 2014, aprobarea raportului financiar și raportului privind repartizarea venitului pentru anul 2012, aprobarea modificărilor în codul de Guvernare corporativă ș.a. Detalii – 022 22-41-84, 022 22-00-70, 022 22-51-85.

Energbank – Adunarea va avea loc pe str. Tighina 23/3, orele 14.00. Ordinea de zi prevede examinarea raportului financiar al băncii, raportului Consiliului Băncii, raportului Comisiei de Cenzori, aprobarea organizației de audit pentru 2013 ș.a. Detalii aici.

Moldindconbank – Adunarea generală a acționarilor va avea loc în incinta Teatrului Național „Mihai Eminescu”, începând cu orele 11.00. Ordinea de zi prevede darea de seamă a Consiliului băncii, raportul financiar anual, alegerea membrilor Consiliului băncii, aprobarea planului strategic pentru 2013-2015 ș.a. Detalii aici.

29 aprilie 2013

Banca de Economii – adunarea va avea loc în sala de conferințe a Federației generale a Sindicatelor (str. 31 August 1989, nr.129) la orele 11.00. Ordinea de zi prevede examinarea dării de seamă financiare a băncii, alegerea noii componențe a membrilor Consiliului băncii și Rezervei consiliului, introducerea modificărilor în Statutul băncii, aprobarea modificărilor în Codul de Guvernare corporativă, aprobarea modificărilor în Regulamentul Adunării generale a acționarilor ș.a. Detalii – 022 218-026.

Știrea se actualizează …

Au mai rămas 4 zile până pe 1 aprilie – perioadă în care puteţi procura bilete la preţ redus pentru participarea la BIZPOWER – prima şi cea mai mare conferinţă de business din Moldova.

BIZPOWER se va desfăşura pe 26-27 aprilie la Leogrand Convention Center, având un program divers, alcătuit din 4 conferinţe, 12 workshop-uri, 2 sesiuni de business networking şi 2 cine VIP. În dependenţă de profil, participanţii pot selecta din următoarea listă de tematici:

Conferinţe:

1. De la idee la succes pe termen lung

2. Leadership și viziune în afaceri. Cum dezvolți o echipă și o conduci spre succes.

3. Antreprenoriat versus management de succes.

4. Maturizarea businessului sau cum obţinem profit.

Workshopuri:

1. Identitate corporativă – creare şi promovare a brandului

2. Vânzări pentru performanţă

3. Tendinţe noi în Marketing

4. Viziune 3D asupra businessului – sisteme şi procese

5. Elemente de fiscalitate şi impozitarea afacerii

6. Modele de business în online

7. Marketing Online

8. Finanțe pentru nefinansiști sau cum raportăm cifrele la realitate

9. Managementul unei relaţii prospere cu clientul

10. Conflict management

11. Efectele KPI asupra afacerii

12. Business Driver. Simulare de tip business game

Programul conferinţei este destinat fondatorilor de companii, antreprenorilor în serie, managerilor cu competențe decizionale, experţilor în toate sectoarele de afaceri, precum şi celor cu aspiraţii să facă parte integrantă din acest mediu divers.

În cadrul evenimentului BIZPOWER vor evolua o serie invitaţi locali şi internaţionali – traineri și profesioniști de succes cu experiență considerabilă în afaceri. Aceştia vor împărtăşi din istoriile de succes şi cunoştinţele proprii în scopul motivării participanţilor şi creării unui cadru perfect pentru facilitarea transferului de know-how.

Printre cei 50 de speakeri, în cadrul BIZPOWER vor evolua:

Marius Ghenea – Business Angel, unul dintre cei mai importanți antreprenori români din online. Pentru mulți este cunoscut ca unul dintre cei cinci investitori prezenți în emisiunea Arena Leilor.

Eusebiu Burcaș – fondator Burcash – program independent de educație financiară, România

Loránd Soares-Szász – Business Coach, Director General Coaching4You, România

Dragoș Popescu – consultant și Managing Partner al companiei Diagma

Andrei Jicol – director, TRENDSETER

Elena Armasu – director, Bayer Shering Pharma

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Nicolae Pojoga – CEO, Associate Business Partner Linella

Ruslan Cojocaru – proprietarul localurilor Celentano, Tucano, şi al rețelei de magazine Conect

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Carmina Vicol – președinte, PrimeCapital

Dumitru Slonovschi – fondator și director, compania Magenta Consulting SRL

Anatol Palade – director, ProConsulting

Olga Radu – director, Agenția de Publicitate Imago

Eugen Boico – Director General Publicis Moldova, proprietar NRG Events

Apasă pentru a accepta cookie-urile Marketing și a încărca acest conținut.

Aplicarea la eveniment se efectuează prin intermediul site-ului www.bizpower.md. Tot aici veţi afla toate informaţiile suplimentare despre eveniment, speakeri, parteneri şi contacte.

BIZPOWER – It’s time to share!

Polonia, oficial Republica Polonă, este o țară din Europa Centrală ce a urmat o politică de liberalizare a economiei, astfel în prezent a reușit să devină unul dintre exemplele tranziției de succes ce a făcut trecerea de la o economie dirijată de stat la o economie de piață. Economia poloneză la moment întâmpină provocări în privința adaptării monedei euro drept monedă națională. Sondajele arată ca polonezii sunt cei mai optimiști oameni din Europa deoarece nu au dus-o niciodată așa de bine.

Sistemul bancar

Sistemul bancar polonez este compus din Banca Națională a Poloniei (BNP) și din cele 30 bănci comerciale. Băncile comerciale sunt regulate de către BNP, de Autoritatea de Supraveghere Financiară a Poloniei și de Fondul de Garantare.

Banca Națională a Poloniei este banca centrală a Republicii Polone. Obiectivul fundamental al activității băncii Naționale este de a menține stabilitatea prețurilor și de a stabiliza rata inflației de 2.5% cu fluctuații maxime permisibile de +/- 1%. În Republica Moldova BNM tinde să mențină rata inflației de 5%.

Banca Națională a Poloniei e responsabilă de stabilirea politicii monetare, de emisia monedei naționale (zlot polonez), de dezvoltarea sistemului de plăți, gestionarea rezervelor valutare oficiale, oferirea serviciilor pentru Trezoreria Statului, precum și informații publice cu scop educativ și informativ. BNP mai are drept scop îndeplinirea tuturor cerințelor referitoare la Băncile Centrale ale țărilor care deja au adoptat moneda unică Euro. Un alt obiectiv important al Băncii Naționale a Poloniei este menținerea stabilității sistemului financiar-bancar, cât și dezvoltarea unei infrastructuri securizate a pieții financiare.

Datorită reglementării și supravegherii stricte, sistemul bancar polonez a demonstrat o rezistență dură, astfel evitând probleme serioase după criza economică mondială din 2008. Deși instituțiile  financiare poloneze nu au fost implicate în cumpărarea activelor internaționale “toxice”, incidența bancară ridicată a capitalului străin le-a făcut vulnerabile odată cu izbucnirea crizei mondiale, ce a afectat considerabil piețele financiare și a prăbușit comerțul mondial. Cererea pentru creditele bancare, chiar și după criză a rămas destul de puternică. Aceasta se datorează faptului că majoritatea băncilor poloneze au intrat în criză financiară cu un capital rezistent și cu politici eficiente.

Moneda națională

Moneda națională a Poloniei este zlotul polonez (Polski złoty) a carui subunitate este Groș care se divide 1/100. Datorită hiperinflației din anii 1990 punctul decimal al deviziei a fost mutat cu patru locuri astfel cei 10.000 de zloți vechi sunt egali cu 1 zlot nou care a ramăs până în ziua de azi.

Zlotul polonez este compus din 9 monede și din 5 bancnote. Monedele sunt de 1, 2, 5, 10, 20, 50 groși și de 1, 2 ,5 zloți. Bancnotele au valoare de 10, 20, 50, 100, 200 de zloți. Suma minimă de extragere a banilor din bancomatele băncilor comerciale este de 50 de zloți. În tabelul de mai jos este afișat evoluția ratelor pentru Zlot polonez față de leul moldovenesc pentru perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2013.

Profitabilitatea băncilor

Profiturile băncilor au înregistrat o descreștere semnificativă de 50% în anul 2008 odată cu declanșarea crizei financiare globale. Conform datelor BNP circa 1.3 milioane de conturi curente au fost deschise în 2011, însă circa 44% din toți cetățenii polonezi încă nu au cont bancar.

Ambele sisteme bancare atât în Polonia, cât și în Republica Moldova au înregistrat profituri nete mari de circa 3.81 miliarde de euro în Polonia și de 572,6 milioane lei în Republica Moldova. Profitul net în anul 2012 în Republica Moldova s-a redus cu 28,9% în comparație cu cel din 2011, pe când în Republica Polonă profitul net al băncilor a crescut cu 4% în comparație cu 2011.

Inflația

Rata inflației a zlotului polonez este destul de stabilă datorită politicii BNP de stabilizare a monedei. Din 2006 până în 2013 rata inflației a depășit de 3 ori norma stabilită de BNP, astfel în 2007 inflația a depășit norma stabilită cu 0.5 p.p., în 2009 cu 0.2 p.p., iar în 2010 aceasta se afla cu 0.1p.p. sub norma stabilită de BNP. În comparație cu Republica Moldova, Republica Polonă duce o politică severă de stabilizare a prețurilor, astfel fluctuațiile ratei inflației nu sunt atât de evidente precum în cazul ratei inflației a Republicii Moldova.

Depozitele bancare

Băncile poloneze oferă dobânzi destul de mici în cazul depozitelor la termen, aceasta se datorează stabilității ratei inflației, dar și a politicilor băncilor de a crea cât mai multe depozite în Euro. Rata medie a depozitelor în Republica Polonă în anii 2006-2013 este de 4.23% ceea ce este cu mult mai mic față de media ratei dobânzilor în Republica Moldova care este de 11.39%. Conform ratei inflației și a ratei dobânzii pentru depozitele la termen cetățenii moldoveni în cazul achiziționării unui depozit în ianuarie 2013 pentru un an ar fi câștigat 3.95% din suma inițială, iar în cazul cetățenilor polonezi aceștia și-ar fi mărit economiile cu 2.20%.

Credite

Deși polonezii o duc bine cu rata inflației și cu rata dobânzii, pentru creditele la termen aceștia au dobânzi destul de mari. Dobânzile creditelor acordate persoanelor juridice sunt mult mai mici decât în cazul persoanelor fizice, astfel unele credite de consum în Polonia pot avea dobânzi precum creditele de consum în Republica Moldova. În tabelul de mai jos sunt afișate ratele dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor fizice în Republica Moldova și în Republica Polonă.

Republica Polonă este un exemplu demn de urmat pentru Republica Moldova nu numai în sectorul bancar. Republica Polonă a reușit într-o perioadă record să îndeplinească cerințele Uniunii Europene pentru a-și îndeplini mult așteptatul vis, integrarea în UE.

Autor: Liviu Guțuleac