Investitorii ruşi vor ajunge să controleze aproximativ 60% din Bank of Cyprus, cea mai mare bancă comercială din Cipru, ca urmare a programului de asistenţă acordat Ciprului în luna martie de liderii europeni, care includea o conversie forţată a depozitelor Bank of Cyprus în acţiuni, informează economica.net cu referire la un articol publicat în cotidianul New York Times.

„Au vrut să scape de ruşi, dar la final au aruncat cea mai mare bancă a noastră în mâinile ruşilor”, a declarat preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, într-un interviu acordat în luna iunie.

Potrivit NYT, intenţia liderilor europeni de a îndepărta bani ruseşti din băncile cipriote a sfârşit prin a arunca Rusia şi mai adânc în sistemul financiar european în condiţiile în care, teoretic, plutocraţii ruşi vor controla pachetul majoritar de acţiuni Bank of Cyprus, cea mai veche şi mai importantă instituţie financiară din Cipru.

„Cine controlează Bank of Cyprus – controlează insula”, consideră Andreas Marangos, un avocat din Limassol printre clienţii căruia se numără mulţi ruşi.

Cea mai mare parte a acţiunilor Bank of Cyprus, aproximativ 18%, ar urma să meargă la deponenţii care şi-au pierdut banii la fosta Laiki Bank, dar cel mai probabil această participaţie va fi controlată de Banca centrală a Ciprului. Însă ca urmare a conversiei forţate a depozitelor Bank of Cyprus în acţiuni, un pachet majoritar de acţiuni va merge la un grup (divers şi deocamdată neorganizat) de deponenţi, dintre care mulţi sunt ruşi.

În pofida situaţiei dificile în care se află în prezent Bank of Cyprus, instituţia financiară are o poziţie care îi permite să influenţeze afacerile economice şi politice din insulă. Într-o scrisoare trimisă în luna iunie Băncii Centrale Europene, preşedintele Nicos Anastasiades descria Bank of Cyprus ca o ‘bancă mega-sistemică’ care, dacă ar eşua, ar prăbuşi întreaga economie cipriotă. Cu 5.700 de angajaţi şi aproximativ jumătate din depozitele bancare din insulă, Bank of Cyprus ajunge în fiecare colţ al Ciprului graţie reţelei sale vaste de sucursale, care în prezent include şi unităţile fostei Laiki Bank.

Potrivit ministrului cipriot de Finanţe, Harris Georgiades, deponenţii străini, dintre care mulţi sunt ruşi, vor deţine la final majoritatea noilor acţiuni cu drept de vot la Bank of Cyprus. Avocaţii ce reprezintă clienţi ai căror bani au fost blocaţi la Bank of Cyprus estimează că grupul ruşilor va ajunge să deţină aproximativ 60% din noile acţiuni ale băncii. De asemenea, potrivit informaţiilor apărute în media din Cipru, 53% din noile acţiuni Bank of Cyprus vor fi deţinute de străini, în primul rând ruşi, fie direct fie prin diferite cabinete de avocatură care le reprezintă interesele.

Reprezentanţii Băncii centrale a Ciprului, care supervizează eforturile de salvare a Bank of Cyprus şi stabilire a unui nou acţionariat, au declarat că nu pot face speculaţii dacă ruşii vor controla banca în viitor. Instituţia a informat însă că noii acţionari se vor reuni pentru a desemna un nou consiliu de administraţie la data de 9 septembrie. Teoretic Bank of Cyprus este în proprietatea noilor acţionari, dintre care majoritatea sunt ruşi. În realitate însă, banca este în continuare sub controlul Băncii centrale a Ciprului, al cărei guvernator, Panicos O. Demetriades, a fost numit de fostul preşedinte al ţării. De asemenea, Banca centrală a Ciprului a numit un board interimar şi un nou director la Bank of Cyprus, fără a-i consulta pe noii acţionari.

Din exterior, banca italiană Credem Bank pare o instituţie obişnuită unde oamenii îşi păstrează economiile sau obiectele de valoare, scrie Ziarul Financiar cu referire la CNN.

Într-adevăr, în spatele seifurilor se află blocuri “de aur”. Acestea nu sunt însă făcute din metalul preţios, ci din parmezan vechi de zeci de ani (specialitate italiană de caşcaval).

Banca depozitează 430.000 de roţi de caşcaval, ordonate pe 20 de rafturi, rând după rând care valorează până la 190 milioane de euro. Roţile sunt depozitate la Credem Bank în urma împrumuturilor garantate cu caşcaval, un tip de operaţiune bancară care datează încă din era Medici.

Cu alte cuvinte, banca ia caşcavalul de la producătorii locali drept garanţie pentru împrumuturi ieftine. Se percepe o dobândă care variază între 3 şi 5%, în funcţie de calitatea caşcavalului şi o taxă prin care se asigură ca parmezanul nu se strică în timp şi ajunge la maturitate la temperatura şi umiditatea din seifuri.

Acest mecanism permite ca timp de doi ani, timp în care caşcavalul ajunge la maturitate în seifurile băncii, oamenii să aibă acces la împrumuturi. Astfel producătorii pot să-şi plătească la timp furnizorii şi angajaţii. În caz de neplată a unui credit, banca îşi recuperează banii vânzând din brânzeturile pe care le are în depozitele sale. Nu este de mirare astfel că banca are grijă de roţile de caşcaval ca şi când ar fi de aur. Ei le spală, le curăţă iar la anumite perioade de timp gustă din diferite sortimente.

Pentru mulţi producători locali de brânzeturi, aceste împrumuturi sunt singura soluţie pentru continuarea afacerilor, de cele mai multe ori moştenite din generaţii în generaţii.

Urmăriți în continuare reportajul video realizat de cei de la CNN.

Funcționarii bancari din Kunming, capitala provinciei Yunnan din China, au petrecut 8 ore numărând suma de 5.000 de yuani (816 de dolari) în monede de cate un jiao (a zecea parte dintr-un yuan), scrie ziare.com cu referire la Business Insider.

Aceasta este forma sub care un bărbat chinez a ales să plătească o parte din amenda primită după ce a fost implicat într-o altercație cu doi clienți, soț și soție, ai restaurantului său. Un tribunal a decis ca acesta trebuie să o despăgubească pe femeie, care suferise o contuzie cerebrală.

Amenda totală s-a ridicat la 68.000 de yuani (11.000 de dolari), iar din această sumă proprietarul agresiv al restaurantului a plătit victimei 10.000 de yuani în monede încărcate în 8 genți mari.

La rândul său, femeia a decis să depună la bancă jumătate din suma primită în monede, activitate care a necesitat un efort de 8 ore din partea celor 18 angajați ai băncii.

Creditele neperformante din Spania au crescut în luna iunie la un nivel record, de 11,6% din soldul total, sau 176,4 miliarde euro, pe fondul pieţei imobiliare îngheţate, recesiunii economice şi şomajului ridicat, scrie economica.net.

Creditele neperformante acumulate în urma prăbuşirii pieţei imobiliare, în 2008, rămân o problemă nerezolvată, iar şomajul record de 26,3% împinge tot mai multe persoane fizice spre default.

Mai multe bănci, printre care şi BBVA, a doua mare instituţie financiară din Spania, estimează că nivelul creditelor neperformante va continua să crească până în primul trimestru al anului viitor.

Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere economică de 0,3% faţă de primele trei luni ale anului, în principal datorită evoluţiei peste aşteptări a Germaniei şi Franţei. Produsul Intern Brut al Spaniei a continuat să scadă, însă unii economişti anticipează că statul iberic, a patra mare economie din zona euro, va reveni pe creştere înainte de sfârşitul acestui an.

Spania a înfiinţat la sfârşitul anului trecut o bancă menită să absoarbă activele neperformante, „toxice”, din sistem, pentru a degreva băncile comerciale. Crearea acestui mecanism a reprezentat o precondiţie impusă de Uniunea Europeană în schimbul liniilor de finanţare oferite băncilor spaniole. Instituţia, garantată de stat, a preluat numeroase active neperformante din sectorul imobiliar, precum terenuri sau proiecte unde lucrările de construcţie au început dar nu au mai fost finalizate, cu scopul de a le vinde pe profit în următorii 10-15 ani.

Guvernul spaniol a impus anul trecut băncilor să constituie provizioane uriaşe pentru a acoperi pierderile generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.