Acasă Blog Pagina 704

(analiză) Sistemul bancar din Transnistria: bănci, moneda locală & ratele de dobândă la credite și depozite

0

Fiecare dintre noi probabil a auzit de Banca Naţională a Republicii în Moldova şi de funcţiile pe care aceasta le are pentru stat, însă puţini au auzit de banca naţională a autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene care poartă denumirea de Banca Republicană Transnistreană (foto).

Deoarece într-un singur stat poate exista o singură banca centrală, Banca Republicană Transnistreană nu este recunoscută pe plan naţional, nici pe plan internaţional. Banca centrală a Transnistriei emite propria monedă, rubla transnistreană, dar deasemenea emite o serie de monede comemorative din aur şi argint dintre care cea mai populară serie este dedicată “Oamenilor de seamă a Transnistriei”.

Moneda locală

Unitatea monetară Rubla transnistreană nu este recunoscută pe plan internaţional, de aceea aceasta nu are un cod ISO 4217. Unele bănci, precum ar fi Agroprombank, utilizează codul PRB drept cotaţie ISO 4217. Codul ISO al leului moldovenesc este MDL 498.

Rubla transnistreană a fost pusă în circulaţie în anul 1994 odată cu proclamarea Republicii Transnistrene, iar drept scop a fost separarea economică de Republica Moldova. Prima serie de ruble a fost pusă în circulaţie până la 1 ianuarie 2001 când a încetat puterea lor circulatorie datorită hiperinflaţiei. Din 2000 au fost puse în circulaţie a doua serie de ruble transnistrene care sunt valide până în ziua de azi. Bancnotele din emisiunea 2000 nu au fost puse în circulaţie deodată, ci treptat. Astfel, bancnotele de 10 ruble au fost puse în circulaţie pe 16 octombrie 2000, cele de 5 ruble pe 23 noiembrie 2000, iar bancnotele de 1 rublă pe 6 decembrie 2000. Creşterea ratei inflaţiei a determinat emiterea în anul 2004 a bancnotelor de 200 şi 500 ruble, cu măsuri sporite de siguranţă împotriva contrafacerilor (în principal în privinţa firului de siguranţă).

Rubla transnistreană nu este convertibilă şi nu are circulaţie în afara Transnistriei. Condiţiile de schimb în regiune sunt foarte dure şi sunt modificate frecvent datorită inflaţiei. Rata utilizării cardurilor de credit şi a cecurilor de călătorie este practic nulă pe teritoriu. Rubla transnistreană se divide în 100 copeici. Rubla este compusă din 5 monede şi din 8 bancnote. Monedele au valoarea de 1, 5, 10, 25 şi 50 de copeici. Bancnotele (foto) au valoare de 1, 5, 10, 25, 50, 100, 200 şi de 500 de ruble.

Sistemul bancar

Sistemul bancar al Transnistriei este compus din banca centrală şi din 7 bănci comerciale. La moment cea mai mare banca din regiune este Агропромбанк” cu active în valoare de 2147.65 milioane de ruble transnistrene(144,72 milioane de euro). Băncile din regiunea Transnistreană nu deţin licenţe emise de către Banca Naţională a Moldovei pentru că acestea nu se află pe un teritoriu controlat de către autorităţile de la Chişinău. Lipsa licenţelor (emise de BNM) băncilor comerciale din stânga Nistrului trezesc suspiciuni datorită riscului mare de spălare a banilor în proporţii mari. Unica instituţie ce regulează activitatea băncilor comerciale este Banca Republicană Transnistreană.

Din 1 noiembrie 2012 băncile Uniunii Europene au blocat operaţiunile bancare cu Transnistria. Băncile transnistrene efectuează operaţiuni financiare doar prin intermediul băncilor din Federaţia Rusă, care la rândul lor continuă operaţiunile spre băncile europene. Potrivit experţilor transnistreni, această politică a Uniunii Europene reprezintă o fortificare a blocadei financiar-economice pentru Transnistria. Luând în considerare că economia regiunii se află într-o perioadă de criză aceasta a adus o lovitură puternică agenţilor economici din regiune.

În tabelul de mai jos, conform datelor Băncii Republicane Transnistrene, puteți vedea valoarea reală a activelor băncilor comerciale din regiunea transnistreană şi cel total pe sistem bancar pentru anul 2007, 2010 şi 2013. Valoarea reală este calculată în ruble transnistrene şi în euro conform schimbului valutar în acea zi.

Credite acordate persoanelor fizice

În tabelul ce urmează sunt afişate ratele medii de dobândă la creditele bancare oferite de către băncile transnistrene pentru ruble transnistrene şi pentru valută. Dobânda creditelor este calculată pentru anul 2013 şi se referă la creditele cu o perioadă mai mare şi mai mică de 1 an.

Comparativ cu rata creditelor acordate de către băncile comerciale din Republica Moldova, băncile din stânga Nistrului oferă credite cu o dobândă mult mai mare. În luna iulie al anului curent rata medie al creditelor oferite în ruble a atins marja de 15.69% și aceasta a depășit cu 2.1 p.p. rata medie al creditelor în lei acordate de băncile moldovenești care au ajuns la 13.59% anual. Cele mai mari dobânzi pentru creditele bancare oferite de către băncile transnistrene sunt cele în valută. Dobânda medie pentru acest tip de credit în luna iulie ajungea la 16.07% și era cu 8.63 p.p. mai mare decât cea oferită de băncile din Republica Moldova. Rata medie al creditelor în valută oferită de băncile comerciale moldovenești a fost de 7.44%.

Depozite bancare atrase de la persoanele fizice

În graficele de mai jos sunt afişate ratele de dobândă la depozitele bancare pentru persoanele fizice pentru anul curent (2013). Datele se referă la depozitele în ruble transnistrene și valută pentru o perioadă mai mare şi mai mică de 1 an.

Pentru luna iulie a anului curent rata medie de dobândă la depozitele la termen din Republica Moldova a atins pragul de 8.74% pentru cele în lei moldovenești. Aceasta este cu 1.01 p.p mai mare decât rata medie al depozitelor bancare la termen în ruble acordate de către băncile comerciale din regiunea transnistreană. Rata medie generală în depozitelor în ruble în regiunea atingea media de 7.73%. În cazul depozitelor în valută băncile transnistrene ofereau dobânzi puțin mai avantajoase comparativ cu cele din Republică cu 0.05 p.p. Rata medie al depozitelor în valută în băncile din Republica Moldova a fost de 4.44%, iar pentru aceleași depozite în băncile din stânga Nistrului – 4.49%.

Autor: Liviu Guțuleac

Dorin Drăguțanu despre BEM: Statul nu a pierdut controlul asupra băncii, ci l-a transmis acționarilor minoritari

0

La sfîrșitul lunii august s-a confirmat presupunerea experților referitoare la aceea că statul intenționează să cedeze controlul asupra ”Băncii de Economii” acționarilor minoritari.

Amintim că, la începutul lunii august, a fost convocată adunarea extraordinară a acționarilor ”Băncii de Economii” (BEM), la care a fost examinată o singură chestiune: emiterea închisă a acțiunilor băncii în sumă de 80,24 mil. lei (6,3 mil. dolari SUA). Forma închisă de desfășurare a adunării (prin corespondență) permite neconvocarea acționarilor și nu presupune discutarea problemelor, ci doar obținerea votului în scris, la distanță.

Volumul emiterii de acțiuni a trezit nedumerirea experților, deoarece această sumă este insuficientă pentru a majora capitalul băncii până la necesarul de 200 mil. lei. Tot atunci, s-a estimat că volumul emiterii a fost calculat astfel, încât să fie modificată cota statului și cea a acționarilor minoritari, însă statul să nu piardă pachetul de acțiuni de blocare, în cazul în care va refuza să participe la emitere.

În discuții private reprezentanții Guvernului, de asemenea, nu au exclus o asemenea situație. Aceștia au menționat că Guvernul este dispus să aloce 200 mil. lei pentru completarea capitalului băncii, însă acționarii minoritari au blocat această decizie, motivând prin faptul că statul, care deține pachetul de control (56,1%), deja s-a manifestat ca un manager ineficient, de aceea nu văd sensul salvării băncii cu păstrarea actualei gestiuni.

Astfel, statul a cedat pachetul de control al acțiunilor de la ”Banca de Economii” acționarilor minoritari, reieșind din faptul că aceștia vor soluționa problema capitalizării băncii. Însă, inițial, planurile privind soarta BEM erau cu totul altele. Pe parcursul mai multor ani, se vorbea despre vânzarea băncii unui investitor străin. De fapt, această condiție, pe parcursul ultimilor cinci ani, în repetate rânduri a fost discutată în cadrul negocierilor dintre Guvernul Republicii Moldova și FMI.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, a acordat un interviu pentru NOI.md, în care a relatat despre urmările pe care le va avea emiterea acțiunilor asupra fostei deja bănci de stat.

– Domnule Drăguțanu, cum s-a întâmplat că statul a cedat controlul asupra unei din cele mai mari bănci din țară?

– Nu e chiar așa. Nu aș spune că statul a pierdut controlul asupra băncii, pur și simplu a transmis acest control acționarilor minoritari. La Guvern s-a discutat îndelung problema salvării acestei bănci, în particular, problema majorării capitalului. Banca urgent are nevoie de investiții serioase. În ce măsură statul este capabil, astăzi, să satisfacă aceste cerințe?

Deocamdată, nu avem rezultate finale. Pe 29 august, a avut loc runda a doua de abonare la acțiuni și banca mai are timp pentru a raporta despre desfășurarea emiterii. Până acum, în rezultatul emiterii statul a rămas cu 34,3% de acțiuni plus una, care poate bloca adoptarea deciziilor.

– Cât de legală a fost procedura?

– Din punctul nostru de vedere, cel mai important este ca banca să funcționeze normal. Cât privește adunarea acționarilor și cât de legal a fost, este deja problema altor organe. Pentru administrarea proprietății publice este responsabil Guvernul. Să așteptăm declarațiile reprezentanților Guvernului, care deținea acțiunile acestei bănci.

– Dar atâtea discuții au fost despre vânzarea băncii. În acest caz, statul ar fi obținut venituri de pe urma privatizării băncii. acum reiese că privatizarea a avut loc, însă fără venituri la buget?

– BNM nu cumpără și nu vinde. Guvernul trebuie să explice de ce a ales acest scenariu. Noi estimam că scenariul va fi altul. Trebuia să aibă loc procedura de ”însănătoșire” a băncii, iar ulterior, urma să fie anunțat un tender privind vânzarea băncii unui investitor străin cu reputație bună. Cu toate că acum nu putem afirma că este cel mai potrivit moment pentru vânzarea băncii. Am vorbit despre asta, în martie, în Parlament.

În prezent, noi continuă să analizăm datele. Sperăm că la bancă vor apărea resurse pe termen lung, pentru ca instituția să poată funcționa, deoarece în acest moment banca cu greu își menține portofoliul său de creditare. Este important să aibă loc capitalizarea băncii și ea să înceapă să câștige bani, pentru a putea concura pe piața moldovenească cu băncile de frunte.

– Ce se va întâmpla dacă nu va avea loc capitalizarea?

– Atunci problema nu este soluționată. În acest caz nu este exclus că statul va fi nevoit să readucă banca în proprietate publică.

– Adică naționalizarea nu este exclusă?

– Nu știu cum vor evolua lucrurile, deoarece încă nu am văzut toate documentele privind rezultatele emiterii.

– Nu se poate ca BNM să nu controleze acest proces.

– Întotdeauna există posibilitatea adoptării unor anexe despre care noi nu știm, însă care pot schimba situația în orice direcție. Vom aștepta derularea situației.

După 3 ani de negocieri, SUA și Elveția au pus capăt războiului fiscal. Urmează „zile grele” pentru băncile elvețiene.

Elveţia a îngropat securea războiului fiscal cu Statele Unite prin semnarea unui acord care reglează problema fondurilor nedeclarate depuse de americanii bogaţi în băncile elveţiene şi care prevede amenzi grele pentru instituţiile financiare care facilitează evaziunea fiscală, scrie economica.net cu referire la AFP.

Băncile elveţiene trebuie să declare dacă doresc să ia parte la acest program pentru a scăpa de acuzaţii penale din SUA. Mărimea amenzilor, care pot ajunge până la 50% din fondurile nedeclarate, nu a fost dezvăluită, dar factura va fi foarte mare, la limita suportabilităţii, potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni.

Elveţia şi Statele Unite au negociat aproape trei ani acest acord, care pe parcursul timpului a suferit numeroase întorsături.

Scandalul a început odată cu descoperirea că, în pofida unei amenzi record de 780 de milioane de dolari plătită de banca UBS, pentru că a administrat fonduri nedeclarate ale unor americani, alte bănci elveţiene au continuat să facă acelaşi lucru. Aceste bănci au considerat că sunt ferite de procese dacă nu deţin filiale în Statele Unite.

Justiţia americană a deschis o anchetă împotriva a 14 bănci elveţiene, suspectate că şi-au ajutat clienţii să evite plata impozitelor. Autorităţile americane au încercat totodată să afle dacă şi alte bănci elveţiene sunt pasibile de procese şi au început negocierile cu oficialităţile elveţiene, finalizate cu acest acord.

Potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni, băncile trebuie să verifice dacă între clienţii lor se află americani cu conturi nedeclarate şi să semnaleze cazurile la Washington.

„Avem în prezent un rezultat cu care putem trăi. Dacă nu l-am fi acceptat, ar fi fost o incertitudine juridică, reputaţia pieţei financiare ar fi avut de suferit”, a declarat ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, într-o conferinţă de presă la Berna.

Potrivit acordului, băncile elveţiene trebuie să respecte anumite condiţii. Între acestea, băncile vor suporta amenzi echivalente cu 20% din fondurile americane nedeclarate deţinute la 1 august 2008. Amenzile vor urca la 30% pentru conturile nedeclarate deschise între această dată şi februarie 2009 şi vor ajunge la 50% în cazul celor constituite ulterior, se arată într-un comunicat al Ministerului elveţian de Finanţe.

Instituţiile financiare elveţiene vor plăti aceste sume din fondurile proprii sau din profituri. Asociaţia Bancherilor Elveţieni consideră că acest „program” american va avea consecinţe grele pentru băncile elveţiene.

„Amenzile prevăzute sunt la limita acceptabilităţii juridice şi a suportabilităţii economice”, a indicat asociaţia, care recunoaşte totuşi că acordul este singura soluţie pentru rezolvarea definitivă a problemelor juridice cu Statele Unite.

Banca Centrală Europeană intenţionează să dubleze ponderea femeilor în posturi de conducere

Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE) a decis introducerea unor obiective în materie de gen în vederea dublării ponderii femeilor în posturi de conducere, se menționează într-un comunicat al instituției.

Până la sfârşitul anului 2019, femeile ar trebui să dețină:

– 35% dintre posturile de conducere de nivel mediu (şef de serviciu, şef de serviciu adjunct, şef de secţie, consilier principal şi consilier);

– 28% dintre posturile de conducere de nivel superior (director general, director general adjunct, director şi consilier principal).

În prezent, ponderea femeilor în posturi de conducere de nivel mediu este de 17%, iar cea a femeilor în posturi de conducere de nivel superior, de 14%.

Pentru a atinge obiectivele în materie de gen, BCE implementează un plan de acţiune privind diversitatea de gen.

(grafic) Volumul datoriei la credite crește continuu: +3,4 miliarde lei de la începutul anului

0

Banca Națională a Moldovei a publicat recent informațiile privind indicatorii financiari ai sistemului bancar la data de 31 iulie 2013.

Astfel, la sfârșitul lunii iulie datoria la credite a totalizat 38,43 miliarde lei, cu 0,68 miliarde mai mult decât la sfârșitul lunii iunie.

De la începutul anului datoria la credite a crescut cu pași rapizi, în ianuarie înregistrând o valoare de 34,99 miliarde lei (vezi graficul).

La moment, 42,2% din volumul total al datoriei constituie datoria la creditele acordate în valută străină.

Rata creditelor neperformante înregistrată la sfârșitul lunii iulie a constituit 12,8%, în creștere cu 0,1 p.p. față de luna precedentă.

Vedeți mai jos grafice cu evoluția datoriei la credite și a ratei creditelor neperformante pentru anul 2013.

„Global Finance Top 50 cele mai sigure bănci din lume în 2013” este dominat de băncile din zona euro

Europa, după 6 ani de criză economică, financiară şi a datoriilor, are nu doar unele dintre cele mai mari bănci din lume, ci şi cele mai sigure in­stituţii de credit din lume, potrivit unui top al re­vistei Global Finance dominat de companii din zona euro.

Cea mai sigură bancă din lume este KfW, o bancă de dezvoltare deţinută de statul german, potrivit ediţiei din acest al Top 50 cele mai sigure bănci din lume realizat de revista americană Global Finance. Podiumul este completat de Bank Nederlandse Gemeenten, din Olanda, şi de Zürcher Kantonalbank din Elveţia, scrie Ziarul Financiar.

De altfel, următoarele 7 locuri sunt ocupate de bănci europene, toate din zona euro. În Top 50, Europa are 17 prezenţe, pe când Statele Unite au doar 6. Cea mai sigură bancă americană este BNY Mellon, aflată abia pe locul 31.

Câştigătorii vin din rândul celor mai mari 500 bănci din lume în funcţie de active, iar selecţia are la bază calificativul pe termen lung dat acestora de principalele agenţii de rating, Moody’s, Fitch şi Standard & Poor’s. Topul din acest an este la a 22-a ediţie.

Autorii clasamentului remarcă că „o parte din instabilitatea de pe piaţa bancară pare că se mută din Vest spre anumite state din Est, iar companiile ignoră soliditatea şi bonitatea celorlalte bănci“.

În America de Nord, băncile canadiene sunt cei mai buni performeri, însă cele americane recuperează. În Asia, cele mai sigure bănci sunt cele din Singapore, iar campionii Americii de Sud vin din Chile. Băncile de dezvoltare domină clasamentul.

Vedeți în continuare clasamentul deplin, realizat de Global Finance.

1. KfW (Germania)

2. Bank Nederlandse Gemeenten (Olanda)

3. Zürcher Kantonalbank (Eleveția)

4. Landwirtschaftliche Rentenbank (Germania)

5. L-Bank (Germania)

6. Nederlandse Waterschapsbank (Olanda)

7. Caisse des Dépôts et Consignations (Franța)

8. NRW.Bank (Germania)

9. Banque et Caisse d’Epargne de l’Etat (Luxembourg)

10. Rabobank (Olanda)

11. TD Bank Group (Canada)

12. DBS Bank (Singapore)

13. Oversea-Chinese Banking Corp (Singapore)

14. United Overseas Bank (Singapore)

15. Royal Bank of Canada (Canada)

16. National Australia Bank (Australia)

17. Commonwealth Bank of Australia (Australia)

18. Westpac (Australia)

19. ANZ Group (Australia)

20. Nordea (Suedia)

21. Bank of Nova Scotia (Canada)

22. Svenska Handelsbanken (Suedia)

23. Hang Seng Bank (Hong Kong)

24. Caisse centrale Desjardins (Canada)

25. HSBC (Marea Britanie)

26. Sparkassen-Finanzgruppe (Germania)

27. China Development Bank (China)

28. Bank of Montreal (Canada)

29. CIBC (Canada)

30. Agricultural Development Bank of China (China)

31. BNY Mellon (Statele Unite ale Americii)

32. Pohjola (Finlanda)

33. CoBank (Statele Unite ale Americii)

34. AgriBank (Statele Unite ale Americii)

35. National Bank of Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite)

36. Korea Finance Corporation (Coreea de Sud)

37. National Bank of Kuwait (Kuwait)

38. BancoEstado (Chile)

39. AgFirst (Statele Unite ale Americii)

40. DZ Bank (Germania)

41. U.S. Bancorp  (Statele Unite ale Americii)

42. Industrial Bank of Korea (Coreea de Sud)

43. Korea Development Bank (Coreea de Sud)

44. Qatar National Bank (Qatar)

45. Northern Trust (Statele Unite ale Americii)

46. Samba Financial Group (Arabia Saudită)

47. Bank of Taiwan (Taiwan)

48. Banco de Chile (Chile)

49. LGT Bank (Liechtenstein)

50. Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ (Japonia)

(grafic) TOP bănci după volumul depozitelor atrase de la populație: MAIB, Victoriabank și MICB – lideri detașați

0

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele privind volumul depozitelor atrase de bănci la data de 31 iulie 2013 și repartizarea acestora pe fiecare bancă comercială.

Astfel, la sfârșitul lunii iulie, depozitele persoanelor fizice totalizau 27,87 miliarde lei, cu 0,68 miliarde mai mult decât la sfârșitul lunii iunie.

De asemenea s-a mărit și volumul depozitelor persoanelor juridice – de la 13,31 miliarde lei în iunie la 13,37 miliarde la sfârșitul lunii iulie.

Liderii la volumul depozitelor atrase de la populație au rămas aceeași: Moldova Agroindbank (6,65 miliarde lei), Victoriabank (5,79 miliarde lei) și Moldindconbank (4,65 miliarde lei). Aceste 3 bănci totalizează peste 61% din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Următoarele 4 poziții (neschimbate față de luna precedentă) sunt ocupate de Banca de Economii, Banca Socială, Mobiasbanca Groupe Societe Generale și Eximbank (vedeți graficul).

Toate ofertele băncilor comerciale privind depozitele la termen le puteți vizualiza în pagina Depozite, unde aveți posibilitatea să comparați depozitele și să alegeți cele care se potrivesc cerințelor Dvs.

BCE: Creditele către companiile și gospodăriile din zona euro au continuat să scadă în luna iulie

Creditele către companiile şi gospodăriile din zona euro au continuat să scadă în luna iulie, pentru a 15-a lună consecutiv, punând în pericol relansarea economică incipientă din regiune, scrie economica.net cu referire la Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) a informat miercuri că creditele către sectorul privat au scăzut cu 1,9% în luna iulie 2013 comparativ cu luna iulie 2012. Este vorba despre cel mai mare declin înregistrat vreodată. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la o scădere de 1,6%.

Creditele acordate firmelor non-financiare de către bănci s-au redus cu 21 de miliarde de euro în luna iulie comparativ cu luna precedentă, după o scădere de 12 miliarde de euro în luna iunie.

De asemenea, masa monetară M3 (un indicator general al lichidităţilor din economie) a înregistrat un ritm anul de creştere de 2,2% în luna iulie, încetinind de la o creştere de 2,4% în luna iunie, dar peste creşterea de 2,1% preconizată de analişti.

În condiţiile în care statele de la periferia zonei euro sunt în continuare în recesiune, cererea modestă reduce apetitul pentru investiţii şi cheltuieli, iar băncile reduc creditarea pentru a-şi repara bilanţurile, rezultatul este o combinaţie care ameninţă să condamne zona euro la o relansare anemică şi inegală.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, declara la începutul acestei luni că relansarea creditării va rămâne în urma revenirii înregistrate în economia reală. În al doilea trimestru al acestui an zona euro a ieşit din recesiune, graţie unei creşteri economice de 0,3%, după şase trimestre de contracţie.

Elvețienii de la UBS cer clienților germani să-și rezolve problemele cu fiscul sau să părăsească banca

Grupul bancar elveţian UBS a cerut clienţilor germani care nu şi-au declarat averea fiscului din Berlin să remedieze această situaţie sau să părăsească banca într-o perioadă de 16 luni, decizia fiind luată la presiunea autorităţilor din Germania.

Elveţia este cel mai mare centru bancar offshore, cu active atrase de 2.000 de miliarde de dolari, scrie Mediafax cu referire la New York Times.

Multe persoane bogate din Germania îşi ţin banii în băncile elveţiene pentru a evita plata taxelor. Situaţia a început, însă, să se schimbe după ce guvernul de la Berlin, sub presiunea crizei financiare, a început să investigheze agresiv evazioniştii.

UBS va căuta să menţină relaţii pe termen lung doar cu clienţii care îşi plătesc taxele conform legilor din Germania, a declarat, vineri, preşedintele UBS, Axel Weber. Oficialul nu a explicat cum va proceda banca în cazul clienţilor care nu-şi achită corect taxele.

„Ne aşteptăm ca toţi clienţii din Germania să poată demonstra până la sfârşitul anului următor că şi-au plătit taxele”, a declarat Weber pentru cotidianul german Boersen-Zeitung, într-un interviu publicat vineri.

Parlamentul german a renunţat anul trecut la intenţia de a acorda o amnistie fiscală evazioniştilor care îşi declară averea, însă mulţi germani şi-au dezvăluit totuşi activele ascunse în Elveţia, în mare parte din cauza temerilor că vor fi descoperiţi de autorităţi, care cumpără de la informatori date despre clienţii băncilor elveţiene.

O altă bancă importantă din Elveţia, Credit Suisse, a informat în luna aprilie că va înceta până la sfârşitul anului relaţiile de afaceri cu clienţii germani care refuză să-şi rezolve problemele legate de neplata taxelor. Banca a plătit în urmă cu doi ani 150 de milioane de euro pentru a încheia amiabil o investigaţie în care angajaţii din Duesseldorf erau acuzaţi că au ajutat cetăţeni germani să evite plata contribuţiilor fiscale.

Programul de lucru al băncilor în perioada sărbătorilor (26 august – 31 august)

0

Vă prezentăm în continuare anunțurile băncilor comerciale referitor la programul de lucru al filialelor și agențiilor pentru perioada sărbătorilor de la sfârșitul lunii august (26-31 august 2013). Informația este preluată de pe site-urile oficiale ale băncilor comerciale.

BCR Chișinău

Prin prezenta Banca Comercială Română Chișinău S.A. vă aduce la cunoștință despre programul de lucru al unităților băncii în zilele 17, 26, 27, 30, 31 august 2013:

30 august 2013

Program de lucru: 09.00-16.00, pauza de masă: 13.00-14.00

Ordinele de plată de la persoanele juridice se vor accepta până la orele 15.00. Vă atenționăm că în perioada 26, 27, 31 august 2013 unitățile BCR Chișinău nu vor activa.

EuroCreditBank

Stimaţi Clienţi ai BC „EuroCreditBank” S.A.! Filiala nr.1 Chişinău, va activa, în perioada sărbătorilor lunii august, după următorul program:

26.08.2013 – zi liberă

27.08.2013 – până la orele 14:00

– Deservirea transferurilor, operaţiuni de schimb valutar, alimentarea contului curent/card*, achitarea creditului*;

* mijloacele băneşti, depuse în conturi, vor fi disponibile la data de 28.08.2013

30.08.2013 – zi prescurtată, cu o oră mai puţin

31.08.2013 – până la orele 14:00

– Deservirea transferurilor, operaţiuni de schimb valutar, alimentarea contului curent/card*, achitarea creditului*;

* mijloacele băneşti, depuse în conturi, vor fi disponibile la data de 02.09.2013.

Pentru detalii cu privire la orarul de lucru a filialelor/agenţiilor apelaţi la numărul de telefon: 022 500-200.

Mobiasbanca Groupe Societe Generale

Zilele de 26, 27 şi 31 august sunt declarate zile de odihnă. În aceste zile unităţile băncii nu vor activa. Vineri, 30 august, lucrăm în regim de „zi scurtă” – cu o oră mai puţin.

Moldindconbank

Luni 26 august subdiviziunilor vor activa conform programului de lucru stabilit pentru zilele de sâmbătă. Vineri, 30 august, lucrăm în regim de „zi scurtă” – cu o oră mai puţin. 27 şi 31 august sunt zile de odihnă.

Moldova Agroindbank

Orarul de lucru al filialelor şi oficiilor secundare ale băncii din mun. Chișinău, care vor activa pe data de 26-27,31.08.2013

ProCredit Bank

Stimaţi clienţi, în fiecare an, luna lui Gustar se încheie cu două sărbători frumoase: Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Noastre. În legătura cu aceste sărbători naţionale, la 26 şi 27 august filialele şi agenţiile ProCredit Bank nu vor activa. ProCredit Bank doreşte clienţilor şi tuturor cetăţenilor Republicii Moldova sincere urări de bine, mult succes şi realizări frumoase.

Victoriabank

Victoriabank aduce la cunoştinţă că pe data de 26, 27 şi 31 august subdiviziunile Băncii vor lucra conform unui grafic special de lucru. Graficul de lucru al subdiviziunilor Victoriabank.

Știrea se actualizează …