Acasă Blog Pagina 659

Inovaţiile în domeniul financiar-bancar – un must have într-o societate a cunoaşterii

0

Băncile reprezintă o verigă importantă în dezvoltarea economiei, îndeplinind rolul de intermediari financiari. Cu timpul însă, gama de servicii şi operaţiuni efectuate de bănci s-a diversificat tot mai mult, atât peste hotare, cât şi în Republica Moldova. În consecinţă, s-a intensificat concurenţa, s-a pus accent tot mai mare pe management şi marketing bancar, băncile şi-au luat tot mai în serios statutul de agent economic privat şi respectiv scopul de a-şi maximiza profitul şi de a-şi extinde prezenţa pe piaţă.

Într-o economie a cunoaşterii, inovaţiile bancare sunt cheia succesului. Acestea trebuie să cuprindă inovaţii de produse, inovaţii de procese şi inovaţii de sistem, astfel încât banca să corespundă cerinţelor majorităţii cu costuri minime, riscuri reduse şi câştiguri maxime.

Sectorul serviciilor bancare este marcat de un dinamism accentuat, ale cărui efecte se resimt în planul relaţiei instituţiei bancare cu clienţii şi concurenţii săi. Dezvoltarea accentuată a produselor bancare inovative se realizează în paralel cu abandonarea altor produse, ce nu mai corespund etapei actuale. Experţii în management bancar menţionează că serviciile bancare performante nu sunt neapărat profitabile, dar ele contribuie la fidelizarea clientelei. Aceasta, în condiţiile în care clienţii devin tot mai exigenţi şi pretenţioşi.

Azi se utilizează frecvent sisteme de distribuţie electronică a serviciilor bancare, cum ar fi: cardurile (de debit şi de credit), instrumentele computerizate (ATM-urile, POS-urile), sistemul bancar electronic care plasează clientul în mod virtual în cadrul instituţiei bancare (internet-banking, mobile-banking, home-banking).

Potrivit comscoredatamine.com, 1 din 4 utilizatori de internet din întreaga lume accesează serviciile electronice bancare.

În top 10 ţări care recurg cel mai des la e-banking se află Canada, Olanda, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belgia, Spania, SUA şi Australia. Astfel, în aceste ţări, circa 40-60% din populaţie accesează site-urile băncilor pentru a recurge la serviciile sale electronice. Acest lucru se datorează faptului că pieţele statelor respective sunt dezvoltate, respectiv majoritatea populaţiei deţine conturi bancare şi are acces regulat la internet.

Din studiul global EY privind serviciile bancare pentru persoane fizice în 2014 – Winning through customer experience – reiese că încrederea consumatorilor în sectorul bancar global este în creştere după mai mulţi ani de scădere accentuată. Cu toate acestea, în ciuda îmbunătăţirii încrederii, clienţii simt că băncile nu le oferă avantaje semnificativ diferite, comparativ cu noile tipuri de bănci şi companii bazate pe tehnologie, nici chiar atunci când se discută despre furnizarea de consultanţă financiară. Astfel, băncile trebuie să exceleze şi să intre în concurenţă nu doar cu instituţiile bancare, dar şi cu furnizorii alternativi de servicii bancare, companii de consultanţă financiară, societăţi de asigurări etc.

O echipă de cercetători din cadrul Facultăţii de Management din Fribourg (HEG-FR), Elveţia, a dezvoltat prima platformă online internaţională, care nu aparţine unei instituţii financiare, dar care ajută companiile din domeniul financiar să folosească inovarea deschisă. Platforma se numeşte IdeaVault.ch şi oferă furnizorilor de servicii financiare posibilitatea de a valorifica creativitatea şi inteligenţa utilizatorilor din întreaga lume pentru a-şi îmbunătăţi serviciile şi produsele comercializate. În ultimii ani tot mai multe produse, servicii şi procese au fost dezvoltate şi optimizate având la bază sugestiile şi propunerile clienţilor.

IdeaVault.ch a fost dezvoltat în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică ce are drept scop găsirea de răspunsuri la întrebările: „De ce este aşa puţin folosită inovarea deschisă în domeniul financiar-bancar?” şi „Cât de largă ar trebui să fie deschiderea companiilor din domeniul financiar-bancar faţă de inovarea deschisă?”

„Platforma conectează băncile, managerii de active şi firmele de asigurări cu inovatorii. IdeaVault.ch creează o situaţie de câştig de ambele părţi permiţând companiilor de servicii financiar-bancare să folosească creativitatea şi inteligenţa utilizatorilor platformei premiindu-i pentru contribuţia lor”, susţine coordonatorul proiectului Patrick Schuffel.

În ce priveşte inovaţiile din sectorul bancar al Republicii Moldova, se constată că băncile dezvoltă tot mai mult posibilităţile tehnice şi electronice de comunicare cu clienţii. Băncile comerciale prestează persoanelor fizice şi juridice diverse servicii de comunicare la distanţă, printre care serviciul internet banking, sisteme de schimb electronic de informaţii financiare, serviciul de notificare prin sms, sistemul Extrase electronice. Totuşi, băncile locale mai au mult de lucrat la capitolul inovaţii, atât ca amploare investiţională, cât şi ca model de implementare. Astfel, dacă până de curând se considera că inovaţiile se dezvoltă liniar, de la cercetare până la introducerea pe piaţă, atunci în prezent comunicarea despre existenţa şi necesitatea produselor şi serviciilor inovatoare joacă un rol strategic. Şi acesta este un aspect important pe care băncile din Moldova trebuie să pună accent, comunicând despre inovaţii populaţiei şi mediului de afaceri prin intermediul publicităţii, paginilor-web oficiale, revistelor specializate etc., astfel încât inovaţiile să penetreze cu succes piaţa.

Sectorul bancar ocupă o poziție importantă în economia globală, fiind supus influenţei unei multitudini de factori interni şi externi. Printre aceşti factori se numără şi schimbările tehnologice. Cea mai importantă provocare pentru băncile din întreaga lume este de a diversifica canalele de comunicare cu clienţii lor şi de a-şi integra sistemele informaţionale astfel încât să fie oferite aceleaşi informaţii pe diferite canale de distribuţie (e-banking, phone banking ş.a.). Un real avantaj competitiv pentru băncile din era inovaţiilor deschise este capacitatea de a pune la dispoziţia clienţilor procese tehnologice inteligente. Acestea din urmă presupun accesul fără probleme la serviciile bancare de autodeservire, rapiditatea şi securitatea procesării, acces fără dificultăţi la produsele şi serviciile bancare. Sarcina băncilor este nu doar de a atrage clienţi, dar şi de a-i impresiona.

Autor: Daniela Dermengi

UE introduce o directivă care prevede accesul la un cont bancar de bază pentru orice cetățean

Orice rezident legal in UE trebuie sa aibă dreptul de a deschide un cont la vedere pentru plăți, fără ca acest drept să fie îngrădit pe motive de naționalitate, potrivit noii legislații adoptate de Parlamentul European, scrie manager.ro.

Această lege prevede ca regulile aplicabile tuturor conturilor de plăți să fie transparente și comparabile. În acest mod se va facilita transferul către un alt cont de plăți care oferă condiții mai bune, conform unui comunicat al parlamentului European.

„Această directivă va da mai multă putere utilizatorilor de servicii comune standard de plăți. Garantarea accesului la conturi la vedere pentru toți consumatorii, inclusiv pentru imigranți și cetățenii mobili, va stimula modernizarea economică, va contribui la libertatea de mișcare și va ajuta cetățenii defavorizați din societățile noastre”, a declarat Jurgen Klute – raportorul pe acest dosar.

Parlamentul a stabilit ca aceste conturi la vedere pentru plăți să fie oferite de toate băncile în fiecare stat membru, pentru a garanta atât accesul facil al tuturor clienților, cât și oferte mai competitive. Potrivit sursei citate, orice rezident legal din UE, chiar și fără o adresă fixă, ar trebui să poată deschide un cont la vedere.

Legea stipulează că băncile europene pot solicita clienților să explice interesul și scopul deschiderii unui astfel de cont într-un stat anume, cu condiția de a le respecta pe deplin drepturile și de a nu face această cerință prea dificilă.

În plus, legea arată că oricine deschide un cont de plăți trebuie să se asigure că înțelege comisioanele și ratele dobânzilor și poate compara ofertele, așa că aceste date ar trebui să fie clare și standardizate în UE.

Conform Agerpres, în fiecare stat membru UE, ar trebui să existe cel puțin o pagină web independentă care să compare ratele dobânzilor și comisioanele aplicate de bănci.

Băncile vor fi obligate să informeze clienții despre faptul că oferă aceste conturi la vedere pentru plăți. În plus, conturile „de bază” pentru plăti ar da voie clienților să transfere și să retragă numerar și să execute tranzacții de plăți în UE, inclusiv tranzacții printr-un card de plăți sau online.

Clienții ar putea executa un număr nelimitat de astfel de operațiuni, fie gratuit, fie cu un comision rezonabil. Țările membre pot decide ca aceste conturi să nu includă facilități de descoperire de cont sau să limiteze suma posibilă pentru astfel de facilități.

Clienții ar trebui să se poată transfera la un alt cont bancar în UE, cu un comision rezonabil. Transferul între conturile bancare în aceeași monedă și în același stat trebuie să aibă loc prin intermediul băncii care primește clientul, la cererea titularului sau titularilor de cont, cu autorizația acestora.

Ca să intre în vigoare, noile reguli trebuie să fie aprobate oficial de statele membre, care vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a le transpune în legile lor naționale.

Parlamentul European a decis – contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

Parlamentul European a aprobat 3 proiecte legislative pentru ca băncile să se pregătească pentru falimente şi să nu se mai bazeze pe contribuabili să le acopere pierderile, statele participante la Uniunea bancară urmând să creeze un fond comun de 55 miliarde de euro, scrie incomemagazine.ro cu referire la un comunicat al PE.

Două legi au în vedere restructurarea şi falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de a treia se asigură că băncile şi nu contribuabilii vor garanta depozitele mai mici de 100.000 euro în caz de faliment. Aceste măsuri completează sistemul unic de supraveghere bancară, deja existent, contribuind la realizarea Uniunii bancare.

Noile legi au fost iniţiate de Parlamentul European şi de Consiliu după ce în perioada crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. PE informează că instrumentele de „bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă că, pe viitor, proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi „cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare”.

Totodată, cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de „bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat într-o perioadă de 8 ani. Statele din afara Uniunii bancare vor fi obligate să creeze, în următorii 10 ani, propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite.

Eurodeputaţii au susţinut ca, atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Conform PE, s-a ajuns la un compromis care limitează semnificativ miniştrilor de finanţe în procesul de decizie, reducând astfel şi presiunea politică.

De asemenea, actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să-şi creeze propriile scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100.000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

În plus, europarlamentarii s-au asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Potrivit legislaţiei adoptate, „suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum 7 zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum 5 zile”. Au fost incluse şi clauze privind „balanţe temporar mari”, în garanţie. Spre exemplu, dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100.000 euro, prin vânzarea unei case sau a altui bun, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.

Studiu Brainspotting (România): Tot mai puțini tineri aleg o carieră în banking

Studiul “Cei mai doriți angajatori” efectuat de compania Brainspotting (România) arată o tendință îngrijorătoare pentru piața muncii din România în domeniul bancar: managerii de HR găsesc tot mai greu tineri dornici să lucreze într-o bancă, scrie ilikebanking.ro.

Popularitatea industriei bancare este in continuă scădere (37% dintre tineri doresc să lucreze în banking, față de 41% în 2013 și 45% în 2012)

Față de ediția precedentă, băncile au pierdut teren. Dacă în 2013 în “TOP 20 Cei mai doriți angajatori” se regăseau 3 bănci – BCR, BRD și ING Bank, în acest an olandezii de la ING ies din TOP 20.

Cele mai dorite industrii de către tinerii cu background economic sunt: consultanță, bănci/servicii financiare, audit/contabilitate și media/marketing/cercetare de piață/publicitate.

O caracteristică importantă a studiului Brainspotting este că respondenții nu au o listă predefinită de companii pentru a menționa care este angajatorul lor preferat, ci este o alegere spontană pe care o fac în funcție de primii angajatori la care se gândesc.

Primele patru poziții din top – ocupate de Oracle, Google, Microsoft și Continental, sunt aceleași de anul trecut.

La studiu au participat 14.800 de respondenți din toată țara, profesioniști cu studii universitare și studenți, iar datele au fost colectate printr-un chestionar online în perioada februarie – martie 2014.

Experţii europeni au numit cea mai bună bancă din Moldova

0

Revista britanică Global Banking & Finance Review a stabilit care este cea mai bună bancă din ţara noastră. În urma analizei indicatorilor de performanţă, specialiştii în domeniul financiar au constatat că cea mai bună bancă comercială din Republica Moldova este Moldova Agroindbank, pentru că dă dovadă de inovație, dezvoltare strategică, evoluţie, alături de creativitate. MAIB se bucură de această apreciere al doilea an consecutiv.

Experţii europeni au luat în calcul indicatori precum active, credite şi depozite, reţeaua de distribuţie, diversitatea şi accesibilitatea produselor şi serviciilor. La majoritatea indicatorilor vizaţi MAIB deţine întâietatea absolută, inclusiv active în valoare de peste 1 miliard USD; credite de circa 660 milioane USD; depozite persoane fizice – de aproape 550 milioane USD.

Serghei Cebotari, Preşedinte BC „Moldova Agroindbank” SA:

„Premiul confirmă justeţea strategiei de dezvoltare a băncii şi, în acelaşi timp, impune o abordare şi mai exigentă faţă de ceea ce facem. Încrederea clienţilor ne dă putere pentru o dezvoltare stabilă în viitor, astfel încât noi realizări comune nu se vor lăsa aşteptate.”

Global Banking & Finance Review este un portal financiar de frunte, oferind știri, analize, opinii, recenzii, interviuri din lumea financiar-bancară, din domeniile comerţului, tehnologiilor, investițiilor, de brokeraj, de schimb valutar, din domeniul taxelor şi legislaţiei, managementului, etc.

BC „Moldova Agroindbank” SA în curând îşi va marca cea de-a 23-a aniversare. În toţi aceşti ani, banca obţine cu regularitate distincţii ale celor mai renumite organizaţii şi publicaţii în domeniu, printre care: „Finance Central Europe”, „Global Finance”, „World Finance”, „Trade Finance”, „Euromoney”, „The Banker”, „Finance Central Europe”, etc., precum şi numeroase premii regionale şi naţionale.

România: Top bănci după numărul de clienți la 31 decembrie 2013

Numărul de clienți ai unei instituții de credit arată forța, vizibilitatea, atractivitatea și prestigiul unei bănci. Tocmai de aceea, lupta pentru atragerea unui număr cat mai mare de clienți este acerbă. Băncile își doresc un portofoliu de clienți cât mai consistent – pe de o parte – pentru a-și demonstra toate cele patru calități enumerate anterior și – pe de altă parte – pentru că în acest fel își pot multiplica veniturile prin vânzarea încrucișată.

În același timp, o bază cât mai largă de clienți poate constitui o piatră de temelie pentru succesul noilor produse și servicii lansate pe piață. Totodată, evoluția numărului de clienți demonstrează indirect calitatea serviciilor și produselor furnizate, faptul că portofoliile de clienți ale unor bănci se subțiază de la an la an poate constitui un element de îngrijorare și, totodată, de alarmă pentru managerii respectivelor instituții de credit. Având în vedere aceste considerente, este interesant de aflat cum arată topul băncilor din România și cum își împart instituțiile de credit milioanele de clienți.

Potrivit datelor obținute și estimărilor realizate de bankingnews.ro, numai 7 bănci din România (BCR, CEC Bank, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Bancpost și ING Bank) au reușit să depășească pragul de un milion de clienți.

Criza financiară a pus presiune pe portofoliile de clienți ale celor mai mari 2 bănci din România, BCR și BRD fiind instituțiile de credit care au pierdut în ultimii ani cel mai mare număr de clienți. BCR, cea mai mare bancă din România după nivelul activelor, care avea cei mai mulți clienți la finalul anului 2011 (3,7 milioane de clienți), a coborât pe locul secund, după CEC Bank.

Dacă instituția de credit a statului a reușit în perioada 2011 – 2013 să-și mențină aproximativ același portofoliu de clienți, înregistrând o ușoară creștere de la 3,43 milioane de clienți, cât avea la 31 decembrie 2011, la aproximativ 3,45 milioane de clienți la finalul anului trecut, BCR a consemnat la 31 decembrie 2013 un portofoliu de 3,2 milioane de clienți.

BRD, a doua bancă din sistem, ocupă locul al treilea în topul instituțiilor de credit după numărul de clienți, cu 2,27 milioane de clienți. Banca franceză a pierdut 88.000 de clienți în ultimii doi ani. BRD estimează să ajungă în acest an la 2,333 milioane de clienți, după ce anul trecut numărul a scăzut la 2,279 milioane, de la 2,321 milioane in anul 2012.

Evoluția foarte bună consemnată de Banca Transilvania în anii de criză financiară nu poate fi observată numai în indicatorii financiari, ci și în portofoliul de clienți. În intervalul 2011 – 2013, Banca Transilvania a reușit să câștige încrederea a aproape 250.000 de clienți. Numărul de clienți activi din portofoliul băncii de la Cluj Napoca era la finalul anului trecut de aproape 1,76 milioane.

Topul băncilor după numărul de clienți la 31 decembrie 2013

1. CEC Bank – 3,4 milioane

2. BCR – 3,2 milioane

3. BRD – 2,27 milioane

4. Raiffeisen Bank – 2 milioane

5. Banca Transilvania – 1,76 milioane

6. Bancpost – peste 1 milion

7. ING Bank – peste 1 milion*

8. UniCredit Tiriac Bank – 650.000

9. Garanti Bank – 450.000

10. OTP Bank – 310.000

11. Piraeus Bank – 300.000

12. Volksbank – 190.000

13. Intesa Sanpaolo Bank – peste 100.000

14. Millennium Bank – 75.000

* Estimare BankingNews

(grafic) Hrivna ucraineană: Când a apărut? Cum a evoluat? Care este viitorul monedei ucrainene?

Hrivna ucraineană nu poate fi considerată una dintre cele mai importante valute din lume, însă cert este faptul că hrivna ucraineană influențează direct economia Republicii Moldova și leul moldovenesc. De la existența hrivnei, aceasta a avut parte de șocuri iminente, iar unul dintre ele încă mai continuă să distrugă economia Ucrainei.

Codul ISO 4217 al hrivnei este UAH. Hrivna Ucraineană este subdivizată în 100 de copeici.

La moment sunt prezente în circulație bancnotele de 1, 2, 5, 10, 20, 50, 100, 200 și de 500 de UAH. Monedele au valoare de 1, 2, 5, 10, 25, 50 copeici și de 1 hrivnă.

Toate bancnotele și monedele sunt suficient de utilizate în circulație, cu excepția monedelor de 1 și 2 copeici care nu sunt atât de populare datorită puterii mici de cumpărare ale acestora.

În ciuda faptului că hrivna ucraineană nu este populară în afara Ucrainei, aceasta deja are simbolul său care a fost lansat în anul 2005. La moment simbolul oficial al hrivnei ucrainene este „₴”.

Simbolul provine de la litera (г), care este marcată cu două linii orizontale marcate intenționat să simbolizeze stabilitatea valutei. Aceleași linii pot fi întâlnite și la yenul japonez (¥) și la moneda unica europeană (€). Simbolul hrivnei nu este des utilizat, astfel majoritatea specialiștilor folosesc abrevierea „грн.”.

Hrivna ucraineană a apărut pentru prima dată în secolul 11 în Rusia Kieveană. Proveniența cuvântului „hrivnă” vine din limba slavonă, ce însemna o bijuterie din aur sau argint care era purtată de regulă la gât. În limba bulgară și în serbă, cuvântul „гривна” înseamnă brățară.

În anul 1917, odată cu proclamarea independenței al Republicii Populare Ucrainene față de Imperiul Rus, a fost și creată o nouă valută ce poartă numele versiunii revizuite al hrivnei din era Rusiei Kieveană. Hrivna a fost declarată valută oficială a Republicii pe 1 martie 1918. Aceasta a fost introdusă oficial pe 17 octombrie 1918 populației de rând. Hrivna nu a fost folosită pentru mult timp, pentru că între anii 1922-1924 hrivna a fost retrasă din circulație conform unei reforme monetare, după care a fost introdusă rubla sovietică.

Din anul 1990 până la introducerea hrivnei, pe teritoriul RSS Ucrainene pe lângă rubla sovietică a fost introdusă și cupoane de cumpărare al bunurilor de unică folosință. Cumpărarea bunurilor în acea perioadă era posibilă doar prin intermediul cupoanelor de unica folosință.

Prima monedă oficială al Ucrainei după obținerea independenței a fost „carbovanțul ucrainean”. Rolul acestei primei monede de tranziție a fost să înlocuiască rubla sovietică. Carbovanețul a fost moneda de tranziție până în anul 1996, după care a fost înlocuit de hrivnă. Bancnotele carbovanțului erau de: 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1.000, 2.000, 5.000, 10.000, 20.000, 50.000, 100.000, 200.000, 500.000 și de 1.000.000 de carbovaneți.

Pentru a doua oară în istoria Ucrainei, hrivna modernă a fost introdusă drept monedă oficială pe 2 septembrie 1996. Schimbul unei hrivne era egală cu 100.000 de carbovaneți. Cumpărarea bunurilor în carbovaneți era posibilă doar până la data de 16 septembrie 1996, iar procedura de schimb al carbovaneților în hrivne a fost posibilă până în 1998. Toate conturile bancare au fost convertite automat în hrivne în perioada 2-16 septembrie 1996. În perioada de tranziție aproximativ 97% din carbovaneți au fost scoși din circulație, dintre care 56% în primele 5 zile ale reformei monetare.

Inițial cursul valutar al hrivnei a fost de 1,76UAH = 1USD. În urma crizei financiare din Asia din 1998, hrivna s-a devalorizat puternic și s-a depreciat la cursul de 5,6UAH = 1USD în februarie 2000. Ulterior, rata de schimb a rămas suficient de stabilă, iar cursul s-a păstrat la 5,05 UAH pentru un dolar american la 23 septembrie 2008. După criza financiară din 2008, hrivna s-a devalorizat pentru a 2-a oară foarte rapid, astfel într-o singură lună hrivna s-a devalorizat cu 38.4%. Cursul valutar pentru hrivnă la 19 decembrie 2009 a fost de 7,88UAH = 1USD. A treia devalorizare, însă esențial mai mică a fost la jumătatea anului 2012 – atunci cursul valutar al hrivnei era de 8,14UAH = 1USD.

A 4-a devalorizare al hrivnei și una dintre cele mai puternice devalorizări a avut loc la sfârșitul anului 2013, iar aceasta încă mai continuă să existe. Hrivna a scăzut cu 8% de la începutul acestui an față de dolar, atingând minimul ultimilor 5 ani înainte ca banca centrală sa limiteze schimburile cu valută. Această devalorizarea a avut loc datorită crizelor politice din țară, al instabilității economice, presiunilor din partea Federației Ruse, conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina și datorită anexării Crimeii de către Rusia. Deși această criză economică și politică este una internă, aceasta va avea impacte negative asupra economiei continentului European, inclusiv al Republicii Moldova.

Pe 18 martie 2014, guvernul Crimeii a anunțat oficial că aceasta a abandonat hrivna ucraineană drept valută oficială și a adoptat rubla rusească. La moment în Crimeea hrivna ucraineană are rolul de monedă de tranziție.

Cursul valutar al EUR/UAH și al USD/UAH a avut parte de fluctuații similare, iar cele mai importante schimbări în cursul valutar au fost datorită celor 4 devalorizări masive. În continuare vedeți cursurile de referință al dolarului american și al euro față de hrivna ucraineană pentru ultimii 10 ani.

  

Fluctuațiile cursului valutar al leului moldovenesc față de hrivna ucraineană nu este cu mult diferită față de cursul al USD și al EUR față de UAH. Vedeți în continuare graficul cu evoluția cursului de referință al leului moldovenesc față hrivna ucraineană.

Datorită crizei din Ucraina, Banca Națională a Ucrainei a introdus noi reguli pe piața valutară internă. În perioada 28.03.2014 – 01.05.2014 transferuri fără documente de confirmare pot fi efectuate în sumă maximă de 15.000 hrivne pe lună, iar transferuri care sunt confirmate cu acte pot ajunge până la 150.000 hrivne pe lună. Vânzarea valutei unei persoane poate fi în valoarea de 15.000 hrivne pe zi în limita unei bănci. Majoritatea băncilor comerciale au stopat temporar activitatea de creditare, iar unele dintre ele chiar au limitat retragerile de la bancomate. Băncile comerciale și Banca Națională a Ucrainei au rugat cetățenii să nu cadă pradă provocărilor și să creadă doar în sursele oficiale de informare în privința sistemului bancar.

Situația economico-financiară din Ucraina este una foarte proastă și instabilă. Liderii de la Kiev au anunțat că Ucraina are nevoie de sprijin financiar în valoare de 35 miliarde de dolari. Statele Unite și Uniunea Europeana au promis că vor oferi ajutor noii administrații. Nimeni nu știe când Ucraina va putea ieși din această criză, însă cert este doar un singur lucru, că perioada de recuperare al Ucrainei va fi una foarte lungă și foarte grea.

Autor: Liviu Guțuleac

M. Draghi: „BCE trebuie să ia în considerare pomparea de fonduri în economiile zonei euro dacă euro se va întări şi mai mult faţă de dolar”

“Banca Centrală Europeană trebuie să ia în considerare pomparea de fonduri în economiile zonei euro dacă moneda euro se va întări şi mai mult faţă de dolar”, a declarat preşedintele băncii centrale a zonei euro Mario Draghi, citat de The Guardian. El a asigurat că prin noi măsuri de stimulare monetară BCE ar putea preveni decelerarea inflaţiei, evoluţie care ameninţă Europa cu pericolul deflaţionist, scrie Ziarul Financiar.

„Întărirea cursului de schimb impune noi măsuri de stimulare prin in­termediul politicilor monetare. Acesta este un aspect important pentru sta­bilitatea preţurilor“, a subliniat Draghi.

Avertismentul acestuia sugerează că următorul pas al BCE ar putea fi scăderea dobânzilor sub 0% pentru facilităţile de depozit ale instituţiei.

Draghi este presat să combată şomajul ajuns la cote record şi slăbiciu­nile din sectorul bancar prin injectarea de fonduri în sistemul financiar.

Euro s-a apreciat cu 10% în raport cu dolarul de vara trecută, ceea ce face importurile mai ieftine şi slăbeşte inflaţia. Spania, Italia şi Grecia sunt printre multele ţări care au cerut acţiuni din partea BCE pentru prevenirea apariţiei deflaţiei, care ar face ca salariile să scadă, veniturile companiilor să se reducă şi în cele din urmă ar readuce recesiunea economică. De asemenea, Franţa cere BCE să deprecieze euro pentru a-i face exporturile mai ieftine şi deci mai competitive.

„Cu cât euro este mai puternic, cu atât mai mult sunt necesare măsuri de acomodare monetară“, a spus Draghi. Boardul BCE a respins până în prezent cererile de a impulsiona inflaţia prin măsuri precum ajustarea cantitativă, care implică tipărirea de bani şi pomparea acestora în sistemul bancar pentru a mări baza de credit. La astfel de programe au recurs în timpul crizei economice mondiale SUA şi Marea Britanie, economii cu un avans mai puternic decât cel al zonei euro.

Euro a închis şedinţa de vineri la cotaţia de 1,3885 dolari, în urcare cu 1,3% faţă de săptămâna anterioară.

Jens Weidmann, şeful băncii centrale a Germaniei şi membru al consiliului guvernatorilor BCE, a declarat, de asemenea, la Washington, că aprecierea euro este datorată parţial intrărilor de capital, mai ales în ţările de la periferia zonei euro.

„Aprecierea arată o revenire a încrederii în zona euro. Cursul este unul dintre factorii luaţi în considerare la evaluarea inflaţiei şi, în consecinţă, analizăm efectele unui euro mai puternic“, a spus el.

Facebook dorește să devină furnizor de servicii financiare în Europa

Facebook a cerut avizul autorităţilor din Irlanda pentru a deveni furnizor de servicii financiare, vizând transferuri de bani şi o platformă de tip portofel electronic, au declarat pentru Financial Times (FT) surse apropiate situaţiei.

Utilizatorii ar putea astfel să acceseze un portofel electronic găzduit de Facebook şi să efectueze plăţi sau transferuri de bani. Reţeaua de socializare vizează în principal sumele transferate acasă de persoanele care lucrează în străinătate, parte a strategiei de extindere pe pieţele emergente, anunță Mediafax.

Compania are în Irlanda sediul operaţiunilor din Europa. Facebook a cerut băncii centrale de la Dublin autorizaţie de instituţie de „e-money” (bani electronici), care ar permite companiei să emită unităţi cu valoare monetară echivalentă valabile pe teritoriul Europei, potrivit surselor citate.

Reţeaua de socializare a discutat de asemenea posibile parteneriate cu trei firme londoneze care oferă servicii internaţionale de transfer de bani pe internet şi pe smartphone-uri. Facebook a oferit uneia dintre cele trei companii 10 milioane de dolari pentru a-l recruta pe unul dintre fondatori ca director de dezvoltare a afacerilor, potrivit unor surse citate de FT.

Contactaţi de FT, reprezentanţii Facebook au afirmat că nu comentează „zvonuri şi speculaţii”.

Facebook obţine cea mai mare parte din venituri din publicitate, utilizând datele acumulate despre utilizatori pentru a vinde produse de advertising livrate ţintit. Practicile reţelei de socializare provoacă tot mai multă îngrijorare şi neîncredere în rândul utilizatorilor şi publicului larg, astfel că succesul companiei ca furnizor de servicii financiare este pus încă din start sub semnul întrebării.

Obţinerea unei autorizaţii de operator e-money în Irlanda ar presupune ca Facebook să menţină rezerve de capital de 350.000 de euro şi să pună deoparte fonduri echivalente cu valoarea unităţilor monetare emise, potrivit experţilor consultaţi de FT.

Facebook are deja autorizaţie pentru anumite tranzacţii financiare în Statele Unite, reţeaua de socializare procesând plăţi de la utilizatori către dezvoltatorii de aplicaţii.

MAIB lansează pe piaţă soluţii pragmatice pentru un viitor mai sigur al populaţiei

0

Încrederea în viitorul sigur şi confortabil vine din lucruri pragmatice. De exemplu, din economiile făcute astăzi – dacă sunt depuse într-o bancă sigură şi profitabilă. Moldova Agroindbank răspunde acestei paradigme, de aceea se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei.

Banca este receptivă la aşteptările deponenţilor, indiferent de statutul lor social, de funcţia deţinută, de vârstă… Iar pentru a oferi mai multe oportunităţi deponenţilor din diverse categorii de vârstă, banca a lansat pe piaţă trei produse unice – depozitele  „CAPITAL+”; „JUNIOR INVEST” şi „SENIOR CLASIC”.

„CAPITAL+” – graţie acestui tip de depozit, persoanele care nu au atins vârsta de pensionare obţin posibilitatea de a acumula bani pentru a-şi asigura independenţa financiară, deci un trai decent, la vârsta onorabilă. Acest tip de depozit se distinge prin condiţii foarte flexibile şi multiple avantaje suplimentare. Este conceput pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 41 şi 60 de ani, totodată de acest produs poate beneficia orice client al băncii.

„JUNIOR INVEST” este creat pentru copii, fiind destinat minorilor de la 1 an până la atingerea majoratului. Depozitul, de asemenea, are un şir de avantaje care determină atractivitatea acestuia pe piaţa depozitelor bancare din ţară.

„SENIOR CLASIC” – este destinat persoanelor care au atins vârsta de pensionare şi preferă să păstreze banii într-o bancă sigură, cu reputaţie ireproşabilă.

Serghei CEBOTARI, Preşedintele Moldova Agroindbank, a îndemnat oamenii să depună bani la MAIB, pentru a profita de siguranţa păstrării lor şi de venituri suplimentare din dobândă:

„Mă bucur să anunţ că noile depozite deja sunt disponibile la toate filialele Moldova Agroindbank. Am ţinut cont de aşteptările şi preferinţele clienţilor de diferite vârste – fie că sunt persoane tinere şi active, sau de vârstă mai onorabilă, fie că sunt copii – pentru toţi am găsit soluţii pragmatice, comode, care le dau încrederea pentru un viitor mai sigur.”

Modova Agroindbank este demnă de încrederea oamenilor. Aproape fiecare al patrulea deponent din sistemul bancar al Republicii Moldova şi-a încredinţat depunerile băncii comerciale Moldova Agroindbank. Depunătorii preferă MAIB  pentru că este sigură, iar depozitele sunt profitabile, având condiţii flexibile.

Detalii despre depozitele BC „Moldova Agroindbank” SA – în filialele băncii sau la Serviciul InfoTel: 022 26 89 98.

Moldova Agroindbank. Puterea stă în noi!