Monedele comemorative sunt monede emise pentru a comemora un eveniment special sau jubileu, o personalitate, un monument, specii de plante pe cale de dispariție ș.a. Cele mai multe monede comemorative din lume au fost emise după anul 1960, cu toate că există numeroase exemple de monede comemorative atestate și mai înainte. În unele țări, aceste monede pot constitui doar obiecte de colecție, iar în alte țări, cum ar fi și Republica Moldova, monedele comemorative pot fi folosite și ca mijloc de plată.

Monedele comemorative din Republica Moldova

Monedele comemorative emise de Banca Națională a Moldovei sunt confecționate din aur sau argint. Monedele comemorative au valoare numismatică şi pot fi folosite ca mijloc de plată.

Prima monedă comemorativă a fost emisă de Banca Naţională a Moldovei în 1996, la 5 ani de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Prima serie de monede a fost dedicată mănăstirilor Moldovei. Lansată în anul 2000, seria este compusă din 20 de monede de argint care ilustrează lăcaşurile sfinte din Moldova.

BNM mai emite monede în seriile „Personalităţi”, „Sărbătorile, cultura, tradiţiile Moldovei”, „Monumentele Moldovei”, „Cartea Roşie a Republicii Moldova”.

Cea mai recentă monedă comemorativă pusă în circulație de BNM, la 21 iulie 2014, este dedicată împlinirii a 20 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. Moneda este de argint, are 13 grame și are valoarea nominală de 100 lei. Prețul monedei este de 392 lei, preț valabil pentru luna august 2014.

Banca Naţională a Moldovei pune în circulaţie monedele respective prin intermediul băncilor licenţiate. Acestea din urmă pot stabili preţul în mod independent, până la trei la sută peste cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei.

Monedele comemorative din zona euro

În zona euro, numai monedele de 2 EUR pot face obiectul unei emisiuni comemorative. Aceste monede au aceleaşi caracteristici şi proprietăţi şi aceeaşi faţă comună europeană ca şi monedele obişnuite de 2 EUR.  Deosebirea constă în elementele grafice comemorative de pe faţa naţională a monedelor. Monedele comemorative de 2 EUR pot fi folosite ca mijloace legale de plată în întreaga zonă euro ca orice altă monedă euro.

Iniţial, fiecare ţară din zona euro avea dreptul să emită o monedă comemorativă de 2 EUR o dată pe an. Începând cu luna iulie 2012, fiecare ţară poate emite două astfel de monede anual. În mod excepţional, este permisă emiterea unei a treia monede, cu condiţia ca aceasta să fie emisă în comun cu alte ţări şi să comemoreze evenimente de importanţă europeană.

Prima monedă comemorativă de 2 EUR a fost emisă de Grecia, cu ocazia desfăşurării Jocurilor Olimpice de la Atena, în anul 2004.

Până în prezent, ţările din zona euro au emis în comun trei monede comemorative:

1. prima, în luna martie 2007, pentru a celebra cea de-a 50-a aniversare a semnării Tratatului de la Roma;

2. a doua, în luna ianuarie 2009, dedicată celei de-a 10-a aniversări a Uniunii Economice şi Monetare;

3. a treia, în ianuarie 2012, pentru a comemora zece ani de existenţă a bancnotelor şi monedelor euro.

Conceperea şi emiterea monedelor ţin de competenţa fiecărei ţări din zona euro. Rolul Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte atât monedele comemorative, cât şi toate celelalte monede, este de a aproba volumul maxim de monede pe care îl poate emite fiecare ţară.

Monedele comemorative din SUA

În SUA, monedele comemorative sunt bătute de Monetăria Statelor Unite. Deși acest monede pot fi utilizate ca mijloace de plată, ele sunt emise în cantități limitate și sunt valabile pentru o perioadă determinată de timp.

Pe lângă faptul că monedele comemorative celebrează și onorează poporul american, locuri, evenimente și instituții, istoria și cultura americană, acestea contribuie la strângerea de fonduri pentru cauze importante. O parte din prețul de cumpărare a monedelor comemorative merge către instituții și organizații care aduc beneficii comunității.

„Half Dollar 1893 – Expoziția Columbiană” a fost prima monedă comemorativă aprobată de Congresul American. Din 1892 până în 1954, Monetăria SUA a bătut 157 de monede comemorative, din aur și argint, destinate să celebreze 53 de evenimente, ocazii și personalități.

Programul modern de batere a monedelor a fost lansat în anul 1982. De atunci și până în prezent, au fost emise alte 101 monede comemorative. În perioada 1982-2014,  Monetăria SUA a reușit să strângă peste 500 mil. dolari SUA pentru a contribui la construirea de noi muzee, pentru a menține monumentele naționale existente, pentru a conserva locurile istorice, precum și pentru a susține diverse programe Olimpice.

Cea mai recentă monedă comemorativă bătută de Monetăria SUA a fost cea mai destinată celebrării a 50 de ani de la aprobarea Legii drepturilor civile din 1964. Acest act legislativ a fost de o importanță deosebită în istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, prevederile căruia eliminau majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială.

Autor: Daniela Dermengi

În trimestrul doi, tendința de diminuare a ratelor dobânzilor la credite a continuat în sistemul bancar.

Potrivit agenției „Infotag”, joi, într-o conferință de presă, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, a declarat că dobânda medie la creditele noi acordate, în aprilie-iunie, a constituit 10,75%, atingând la un nou minim istoric.

Pe parcursul semestrului, soldul creditelor a crescut cu 3,1 mlrd. lei și a atins nivelul de 45,8 mlrd. lei. Valoarea creditelor în lei moldovenești a crescut cu 2,8 mlrd. lei (11%), iar cota creditelor în valută națională a sporit de la 59,3% la 61,4%, a menționat Drăguțanu.

Guvernatorul BNM a relevat faptul că în trimestrul doi, valoarea depozitelor la bănci a crescut cu 27,1% față de perioada similară a anului 2013.

Dorin Drăguțanu a informat că în trimestrul doi a continuat tendința de micșorare a dobânzilor la resursele atrase de la populație de către bănci: în aprilie-iunie, dobânda medie la depozitele trimestriale în lei moldovenești a constituit 5% comparativ cu 5,9% în trimestrul I; înregistrând un nou minim istoric.

Vă prezentăm în continuare un interviu acordat publicației „Adevărul„, de către Viorel Bîrcă, preşedinte interimar al Băncii de Economii, în care vorbește despre situaţia actuală de la bancă şi perspectivele de dezvoltare a instituţiei. Potrivit lui, scopul pe care i-a fost pus în faţă de către acţionari a fost îmbunătăţirea imaginii băncii şi recâştigarea încrederii clienţilor şi partenerilor“.

– Aţi preluat administrarea băncii într-o perioadă destul de dificilă. Care au fost primele măsuri luate pentru a redresa situaţia?

– Scopul care a fost pus în faţa mea, ca şi conducător al instituţiei, a fost de a gestiona coerent măsurile necesare pentru îmbunătăţirea imaginii Băncii de Economii pe piaţa financiară, inclusiv recâştigarea încrederii clienţilor şi partenerilor, dar şi asigurarea conformităţii la standardele financiare reglementate. Anul 2014 ne-a pus în faţa multor proiecte ambiţioase, expuse în noua strategie a băncii. Multe dintre acestea au ca termen de finalitate luna octombrie 2014, ceea ce înseamnă un timp foarte scurt şi deci eforturi mai mari. Prin asigurarea unui nivel suficient al capitalului reglementat, dar şi a altor indicatori financiari importanţi, banca a asigurat un dialog constructiv cu partenerii, acţionarii şi clienţii săi, inducând transparenţă în activitate. Încrederea clienţilor este un element-cheie pentru succesul oricărei instituţii financiare, fiind prioritară pentru Banca de Economii. Rezultatele înregistrate în primele 6 luni ale anului 2014 demonstrează corectitudinea deciziilor luate şi oportunitatea activităţilor realizate.

– Rezultatele financiare pentru prima jumătate a acestui an arată o evoluţie pozitivă pentru Banca de Economii, dar oarecum timidă. Volumul depozitelor a crescut cu 1,7 miliarde de lei, activele lichide – cu un miliard de lei, banca având cea mai mare lichiditate din sistemul bancar. Cu toate acestea, nu prea acordă credite. Nu este cerere de credite din partea clienţilor sau de vină este politica prudenţială?

– Creditele au fost şi vor fi solicitate mereu în sistemul bancar, fiind o pârghie de legătură între bancă şi clienţii săi şi, practic, cea mai importantă sursă de profit pentru orice instituţie financiară. Vreau să vă spun că de la începutul anului portofoliul de credite al băncii a crescut cu peste 60%, ceea ce este o cifră semnificativă. Unul din punctele noii strategii a Băncii de Economii vizează consolidarea parteneriatelor în businessul mic şi mijlociu prin acordarea creditelor şi altor servicii ce rezultă din acestea. Asta nu înseamnă, însă, că instituţia noastră va ceda poziţiile deţinute pe piaţa clienţilor mari. Pe de altă parte, un nivel înalt al lichidităţii, în cazul Băncii de Economii, înseamnă respectarea angajamentelor faţă de numărul mare de clienţi care beneficiază de proiecte salariale, plăţi sociale etc.

– Aveţi cea mai extinsă reţea de filiale din ţară, iar deponenţii persoane fizice au depus la bancă sume considerabile, soldul depozitelor acestora ajungând la patru miliarde de lei. Cu toate acestea, volumul creditelor acordate persoanelor fizice este unul nesemnificativ. Nu este o contradicţie? Ce planuri aveţi pentru a schimba situaţia?

– Într-adevăr, Banca de Economii este cea mai mare instituţie financiar-bancară ca acoperire teritorială, cu cel mai mare număr de agenţii şi filiale – 576 de unităţi. Iar soldul în creştere al depozitelor este un indicator ce reflectă încrederea clienţilor în instituţie. Oamenii îşi depun banii acolo unde ştiu că aceştia vor fi în siguranţă şi le vor aduce un venit. Avem o gamă largă de produse pe acest segment, iar în curând vom mai lansa încă două depozite noi. Acţionarii băncii insistă asupra unui accent pe dezvoltarea produselor pentru persoane fizice. În viitorul apropiat, pentru această categorie de clienţi vor fi disponibile credite de consum, cu o procedură simplificată de acordare. Scopul acţionarilor băncii este ca instituţia să devină cel mai mare creditor al persoanelor fizice din Republica Moldova.

– Aţi anunţat un plan de dezvoltare destul de ambiţios. Între altele, s-a decis externalizarea unor activităţi mai puţin specifice activităţii bancare şi anume serviciul pază şi însoţire-încasare. Ar putea fi externalizată şi recuperarea datoriilor şi vânzarea gajului?

– Într-adevăr, pentru eficientizarea procesului de lucru, s-a decis externalizarea unor activităţi mai puţin specifice activităţii bancare, şi anume serviciul pază şi însoţire-încasare. Prin aceasta a fost soluţionată problema asigurării cu transport şi alte probleme tehnice din domeniul vizat, care ar fi mai complicat de rezolvat doar cu resursele proprii. Cât priveşte recuperarea datoriilor, vreau să vă spun că la început de 2013 cota creditelor neperformante constituia peste 54% din portofoliul de credite al băncii. În prezent, cota acestora a fost redusă până la 41%. Aceste rezultate se datorează cesionării unei mari părţi din aceste credite, dar şi eforturilor depuse de către Direcţia Juridică şi Direcţia Administrare gaj, cu suportul acţionarilor băncii. La momentul actual, există un tabel clar ce prezintă situaţia reală din acest domeniu.

– Ce volum de investiţii este planificat în modernizarea băncii? Or, perfecţionarea bazei tehnologice, înfiinţarea de noi filiale, modernizarea în următorii trei ani în totalitate a reţelei de subdiviziuni, extinderea reţelei de bancomate şi POS-terminale, crearea propriului sistem de transfer rapid etc. necesită investiţii foarte mari. Sunt gata investitorii/acţionarii pentru un astfel de efort financiar?

– Acţionarii băncii şi-au îndeplinit în deplină măsură obligaţiunile asumate – şi aici ne referim la acordarea creditului subordonat în valoare de 50 de milioane de dolari, cesiunea creditelor neperformante în valoare de 1,2 miliarde de lei şi emisia suplimentară de acţiuni în valoare de 80 de milioane de lei. Toate investiţiile în modernizarea şi extinderea reţelei de subdiviziuni, POS-terminale şi bancomate, extinderea spectrului de produse şi servicii sunt planificate, fiind parte din strategia de dezvoltare a instituţiei. Banca de Economii este o instituţie de importanţă mare pentru economia ţării, respectiv, şi investiţiile trebuie să fie pe măsură.

– Care sunt obiectivele principale pentru anul 2014?

– Unul din obiectivele prioritare pentru noi sunt investiţiile în modernizarea băncii, cu accent pe perfecţionarea bazei tehnologice a instituţiei, în proporţie de 40%. Odată cu extinderea reţelei bancomatelor şi POS-terminalelor va fi asigurată o mai bună securitate produselor şi serviciilor bancare, se va îmbunătăţi procesul de deservire, fiind lansate unele produse bancare noi. Un alt punct din agenda băncii este elaborarea propriului sistem de transferuri băneşti, fiind preconizate şi colaborări cu noi sisteme de transfer. Unul dintre acestea, un sistem cunoscut în întreaga lume, va fi lansat chiar la începutul toamnei. La mijlocul lunii septembrie este planificata si deschiderea ghişeului unic, ce va contribui la mărirea vitezei de deservire a clienţilor. În octombrie va fi extins numărul punctelor de schimb valutar – de la 198 pana la 250 de unităţi. Tot în octombrie, la Chişinău, va fi deschisă prima din cele 5 filiale noi pe care le avem în plan. Aceasta va fi concepută într-un nou stil, va corespunde celor mai moderne standarde şi va da tonul pentru schimbarea de imagine a întregii reţele de subdiviziuni a Băncii de Economii. E bine ştiut şi faptul că Banca de Economii este cel mai mare angajator din sistemul financiar. Avem peste 2.000 de angajaţi, iar spre sfârşitul anului acesta va creşte şi mai mult, inclusiv datorită extinderii reţelei noastre.

– Printre companiile vizate de sancţiunile americane impuse Rusiei e şi banca de stat Vneşekonombank care deţine, prin intermediul companiei Veb Capital, circa o pătrime din acţiunile Băncii de Economii. Cum ar putea fi afectată, chiar şi indirect, banca moldovenească de sancţiunile americane impuse acţionarului rus?

– Odată cu venirea noului acţionar, compania Veb Capital SRL, au fost oferite noi oportunităţi de dezvoltare băncii noastre, ceea ce înseamnă posibilităţi şi mai mari de creştere şi de satisfacere a intereselor clienţilor noștri. Rolul noului acţionar în activitatea băncii este unul cheie. Totuşi, acţionarul majoritar al Băncii de Economii este statul, ceea ce înseamnă că activitatea instituţiei nu poate fi afectată nicicum, iar interesele clienţilor noştri nu vor avea de suferit.

– Recent în presă a apărut informaţia conform căreia s-au produs fraude în una din filialele Băncii de Economii. Cât de mult au prejudiciat acestea banca? Au fost afectaţi banii clienţilor?

– Ca să lămurim situaţia, voi deschide parantezele. Printre schimbările pe care ni le-am propus, a fost perfecţionarea şi înăsprirea sistemului de control intern din cadrul băncii. Astfel, Direcţia Audit Intern a depistat acest caz despre care vorbiţi, în una din filialele instituţiei. Imediat au fost sesizate organele  abilitate de stat, aşa cum era firesc să procedăm. O parte din bani au şi fost restituiţi, iar vinovaţii vor răspunde conform legii. Totodată, vreau să menţionez că acest caz nu va afecta clienţii băncii.

– Care sunt măsurile ce au fost luate pentru a evita asemenea situaţii în viitor?

– Situaţia care s-a produs este una ieşită din comun, iar pentru conducerea băncii această experienţă este încă o dovadă că  sporirea securităţii şi siguranţei în instituţie este un obiectiv major. Cadrul de gestionare a riscurilor va constitui o preocupare prioritară a băncii. Se pune baza unui sistem eficient de identificare, analiză, control şi monitorizare a riscurilor prin consolidarea managementului riscului şi administrarea centralizată a activităţilor de gestionare a riscului din întreaga instituţie. Astfel, în cadrul băncii urmează a fi creată o subdiviziune dedicată anume identificării şi gestionării riscurilor bancare. Pentru o mai bună funcţionalitate, sistemul de dirijare a riscurilor va fi perfecţionat prin implementarea tehnologiilor larg cunoscute în businessul bancar modern, inclusiv a tehnologiilor informaţionale ce ar permite utilizarea metodelor de modelare şi sistemelor de control în acest domeniu.