O bancă centrală nu trebuie doar să facă ceea ce spune că face, ci și să explice ceea ce face. Astfel, se contribuie la sensibilizarea publicului, la o mai bună cunoaștere de către acesta a politicilor sale și la înţelegerea esenţei deciziilor luate de banca centrală. Comunicarea externă eficientă este o sarcină importantă a băncii centrale, contribuind la eficacitatea și credibilitatea politicii monetare, la o mai bună înţelegere a activităţilor băncii centrale de către publicul larg. Tocmai de aceea este necesar ca băncile centrale să fie deschise și transparente.
Având în vedere parcursul european al Republicii Moldova, este de menţionat că integrarea europeană presupune adaptarea instituţională, legislativă şi operaţională a băncii centrale. Unul dintre aspectele fundamentale privind procesul de armonizare presupune independenţa băncii centrale, în condiţii de asumare a responsabilităţii îndeplinirii obiectivelor propuse şi transparenţă sporită. Astfel, implicarea băncii centrale în îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală şi nominală presupune adoptarea unor strategii de comunicare eficiente, care să-i sporească credibilitatea şi să potenţeze acţiunile întreprinse.
Pentru a obţine o comunicare eficientă, Banca Centrală Europeană și băncile centrale naţionale ale statelor membre UE folosesc o gamă largă de instrumente, printre care:
– conferinţe de presă periodice, după prima întrunire lunară a Consiliului guvernatorilor;
– publicarea unui Buletin lunar, care conţine o descriere detaliată a evoluţiilor economice din zona euro și articole despre subiecte relevante pentru activităţile BCE;
– audieri publice ale președintelui BCE și ale altor membri ai Comitetului executiv în cadrul Parlamentului European;
– discursuri și interviuri acordate de către membrii organelor de decizie ale BCE;
– comunicate de presă explicând deciziile și opiniile Consiliului guvernatorilor;
– site-urile BCE și băncile centrale naţională, care permit accesul la toate materialele publicate, inclusiv la o colecţie vastă de date statistice;
– documente de lucru;
– articole ocazionale.
Potrivit Reuters, comunicatele Consiliului de administraţie al BCE, mai ales cele din perioadele dintre ședințele consiliului, au un grad înalt de coerenţă cu viitoarele decizii de politică monetară. De asemenea, abordarea BCE determină decizii de politică monetară cu un grad înalt de predictibilitate, iar pieţele vor reacţiona similar la declaraţiile tuturor factorilor de decizie. Reuters a remarcat de asemenea că guvernatorii băncilor centrale naţionale dau mai multe comunicate decât guvernatorii Consiliului Director al BCE. Din analiza Reuters reiese că, în cazul BCE, comunicare este dirijată cel mai puţin de către conducătorul băncii centrale în comparaţie cu alte bănci, cum ar fi FED şi Banca Naţională a Angliei.
Comparativ cu alte bănci centrale, BCE este una dintre puţinele instituţii care nu publică rapoarte ale reuniunilor sale. Regulile actuale spun că acestea pot fi făcute publice la 30 de ani după ce au fost luate deciziile.
Dintre băncile centrale naţionale ale statelor membre UE, sugestivă pentru Republica Moldova prin prisma vecinătății cu UE, este Banca Centrală a României. Actualele strategii de comunicare ale BNR se manifestă în mai multe direcţii. Astfel, guvernatorul sau alte oficialităţi din banca centrală intervin prin susţinerea de discursuri în conferinţe de presă sau cu prilejul altor manifestări (conferinţe, simpozioane, seminare, talk show-uri etc.). În această manieră se transmit în mod direct semnalele necesare pentru ca cei interesaţi să poată reacţiona şi să-şi construiască expectaţiile şi planurile de afaceri. Hotărârile Consiliului de Administraţie al BNR sunt făcute publice în scurt timp. În aceeaşi măsură sunt sugerate şi eventualele intenţii de schimbare a politicii monetare.
Un alt prilej prin care membrii din staff-ul BNR, în mod special guvernatorul, comunică cu factorii interesaţi îl constituie întâlnirile cu reprezentanţi ai instituţiilor financiar-bancare, Asociaţia Română a Băncilor etc., întâlniri la care sunt dezbătute problemele legate de activitatea sistemului financiar-bancar, în special în momentele în care BNR trebuie să adopte măsuri de politică monetară sau de reglementare a activităţii bancare. Astfel, în urma consultării cu reprezentanţii instituţiilor financiar-bancare, BNR îşi expune raţiunea, motivele pentru care urmează să adopte o anumită măsură şi, în acelaşi timp, consultă opinia şi sugestiile de îmbunătăţire venite din partea acestor reprezentanţi.
Prin aceste dialoguri, banca centrală răspunde cerinţelor unui proces democratic şi transparent de luare a deciziilor, dovedind totodată că este responsabil în acţiunile întreprinse.
O altă modalitate prin care banca centrală poate comunica cu publicul o reprezintă propriile publicaţii. BNR editează o serie de rapoarte privind activitatea sa şi evoluţia economiei şi a sistemului financiar-bancar, analize şi studii etc. Astfel, BNR are în portofoliul de publicaţii: Raportul anual, Buletinele lunare şi cele de conjunctură. De remarcat este faptul că Raportul asupra inflaţiei este emis începând cu anul 2001 cu o apariţie pe an, iar din august 2005 în format serie nouă, trimestrial.
De asemenea, BNR publică o serie de Caiete de studii conţinând lucrări de cercetare pe diverse problematici privind aspectele financiar-monetare. Pe lângă Caietele de studii, BNR are sub îngrijire colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale” şi seria de lucrări Restitutio prin care susţine promovarea imaginii unor personalităţi din domeniu economic. Pe lângă aceste publicaţii, BNR îşi actualizează în mod frecvent pagina-web oficială www.bnr.ro.
Banca Centrală a Americii (FED) are 4 mijloace de a comunica mesajele sale. Primul, atunci când şeful FED prezintă analiza situaţiei economice la audierile în cadrul Congresului în timpul căreia el trebuie să răspundă la întrebări din partea oficialilor aleşi. Al doilea tip de mesaj vine în cadrul diverselor întâlniri cu profesioniştii pieţelor, aceştia fiind autorizaţi să adreseze întrebări bancherului central. A treia metodă este acordarea de interviuri pre-înregistrate. Acest lucru i-a permis să explice în perioadele de criză intervenţiile fără precedent ale FED. În cele din urmă ca şi alţi guvernatori, şeful băncii centrale se mai întâlneşte cu jurnaliştii străini pentru a transmite mesaje sensibile pieţei.
Începând cu aprilie 2011, a fost inaugurat un nou mod de comunicare a băncii americane de emisiune, întâlnirile cu presa ale lui Bernanke urmând să aibă loc de patru ori pe an, după şedinţa trimestrială de elaborare a politicilor monetare.
Audierile lui Bernanke de la Capitol Hill au loc şi ele după un regim special. Pentru a evita orice informaţii care ar putea apărea prematur în piaţă, jurnaliştii sunt strânşi într-o cameră în care nu au acces la niciun mijloc de comunicare. Ei pot nota toate declaraţiile oficialului FED, având „verde” pentru a le transmite abia după terminarea audierilor.
Intervenţiile bancherilor centrali – în special al băncilor centrale de talia FED sunt aşteptate de jucătorii din pieţe, care încearcă sa citească printre rânduri ceea ce aceştia sugerează. Despre Volker de pildă s-a spus că putea provoca mişcarea cursului dolarului numai prin modul în care tuşea semnificativ la audierile din Congres.
Potrivit Reuters, FED urmăreşte o strategie individualistă de comunicare, ţinând seama de diversitatea opiniilor membrilor Comitetului Federal de Politică Monetară (FOMC). Comunicatele acestuia din urmă sunt mai puţin coerente în raport cu cele emise de Consiliul de Administraţie al BCE, evaluează Reuters. Sursa citată susţine că abordarea FED va face politica monetară a băncii centrale previzibilă, daca pieţele pot să discearnă care declaraţii să le urmărească. Astfel, este de aşteptat ca declaraţiile unora dintre factorii de decizie să aibă o influenţă mai mare decât ale altora.
Din analiza Reuters reiese că Guvernatorii comunică în general mai mult decât alţi membri ai comitetului. Acest fapt este valabil în special în cazul FED. La fel ca şi în cazul BCE, preşedinţii FED regionale dau mai multe comunicate decât guvernatorii Consiliului de administraţie al FED.
Analistul american și președintele Institutului Economic Internațional Peterson, Adam Posen, apreciază într-un articol publicat în iulie 2014 că FED și-a modificat în ultimul timp politica de comunicare dinspre „discursuri ieftine” spre o „ghidare utilă” menită să calmeze piețele și companiile.
Banca Centrală a Angliei utilizează instrumente de comunicare similare celor folosite de BCE şi FED – Rapoartele asupra Inflaţiei, procesele-verbale ale şedinţelor comitetului de politică monetară, discursurile şi declaraţiile membrilor comitetului de politică monetară. Reuters consideră că Banca Angliei adoptă totuşi o abordare diferită, urmând o strategie de comunicare colegială, cu un nivel net superior de coerenţă în declaraţiile membrilor comitetului de politica monetară. Luarea deciziilor este însă în mare măsură individualistă, de vreme ce majoritatea deciziilor nu s-a luat cu unanimitate de voturi. De asemenea, Reuters conchide că posibilitatea unor reacţii mai slabe ale pieţelor financiare decât în cazul altor bănci centrale.
Banca Angliei publică Rapoarte asupra inflaţiei pe tot parcursul anului, care oferă prezentări detaliate ale raționamentului care stă în spatele deciziilor de politică monetară luate recent. Procesul-verbal al reuniunilor comitetului de politică monetară și publicarea Raportului asupra inflației au un impact considerabil asupra așteptărilor privind rata dobânzii pe termen scurt, în timp ce alte forme de comunicare, cum ar fi discursurile și audierile comisiilor parlamentare au un impact mai puțin marcat, consideră experţii.
Un instrument prin care comunică toate băncile centrale este site-ul www.bis.org – site-ul oficial al Băncii Reglementărilor Internaţionale (BIS). Această bancă este cea mai veche instituţie financiară internaţională şi rămâne principalul centru de comunicare între băncile centrale din întreaga lume. Misiunea BIS este să servească băncile centrale întru realizarea obiectivelor de politică monetară şi de stabilitate financiară, să promoveze cooperarea internaţională între băncile centrale şi să acţioneze ca o bancă a băncilor centrale din întreaga lume.
Pe site-ul www.bis.org, pot fi găsite paginile-web oficiale ale tuturor băncilor centrale din lume, precum şi diverse cercetări efectuate atât de angajaţii BIS, cât şi de angajaţi din cadrul băncilor centrale membre ale BIS sau instituţii academice. Banca Reglementărilor Internaţionale publică de asemenea un raport anual, rapoarte trimestriale, materialele pregătite pentru anumite reuniuni şi întâlniri ale oficialilor din băncile centrale care se petrec în cadrul BIS. BIS comunică de asemenea prin intermediul publicaţiilor comitetelor sale – Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Financiară, Comitetul pentru Sistemul Financiar Global, Comitetul pentru Plăţile şi Reglementările Internaţionale, Comitetul pentru Pieţe.
Comunicarea transparentă este un obiectiv fundamental şi în cazul Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, pentru a asigura o comunicare transparentă a deciziilor de politică monetară şi a rezultatelor acţiunilor întreprinse, BNM publică pe pagina sa oficială WEB graficul şedinţelor lunare ale Consiliului de administraţie al BNM cu privire la politicile monetare (ultima zi de joi din fiecare lună). Deciziile de politica montară for fi publicate cel târziu a doua zi după şedinţa Consiliului de administraţie.
Lunar, imediat după publicarea indicelui preţurilor de consum de către Biroul Naţional de Statistică, BNM publică un comunicat de presă în care sunt analizaţi factorii determinanţi ai inflaţiei şi se efectuează o evaluare a prognozei privind inflaţia. De asemenea, BNM publică trimestrial Raportul asupra inflaţiei, care conţine o analiză a situaţiei macroeconomice şi o previziune a inflaţiei şi a indicatorilor macroeconomici principali.
Se impune necesitatea implicării BNM în educaţia financiară a populaţiei. Un instrument în acest sens este rubrica de întrebări şi răspunsuri existentă pe site-ul băncii. Totodată, se poate urma iniţiativele educaţionale ale altor bănci centrale, prin care să se explice pe înţelesul populaţiei ce este inflaţia şi cum deciziile de consum şi economisire ale populaţiei pot influenţa evoluţia preţurilor.
Economistul american Alan Stuart Blinder susţine că cel mai bun lucru pe care îl poate face o bancă centrală este să înveţe pieţele care este modul său de a gândi. O strategie optimă de comunicare contribuie la implementarea unei culturi economice în societate, ce facilitează o înţelegere a fundamentelor politicii monetare şi a masurilor întreprinse de autorități, însă trebuie să fie realizată de o manieră prudentă. Un proces comunicaţional eficient facilitează legătura dintre transparenţă şi credibilitate. În acest sens, dacă o bancă centrala are drept pilon de bază o strategie de comunicare clară, completă şi în concordanţă cu deciziile sale, se obţine o mai mare credibilitate şi un mecanism adecvat de atingere a obiectivelor.
Într-un articol publicat în iulie 2014, Reuters apreciază că marile bănci centrale ale lumii se reîntorc actualmente la abordarea tradițională a politicii monetare. În contextul depășirii crizei, băncile centrale nu mai au teamă să le fie compromisă credibilitatea de stările de incertitudine și posibilele riscuri. Această înseamnă o schimbare în politica de comunicare ale băncilor centrale, care au fost condamnate în ultimii ani să lanseze mesaje confuze, iar acum încep să vină cu promisiuni clare și explicite pentru publicul larg.
Autor: Daniela Dermengi
