Janet Yellen, preşedintele Rezervei Federale americane (Fed) şi prima femeie aflată la conducerea celei mai puternice bănci din lume, şi-a petrecut cea mai mare parte din acest an încercând să reducă programul Fed de stimulare a economiei prin achiziţii de obligaţiuni.

Care a fost însă programul zilnic al celui mai puternic bancher din lume?

Wall Street Journal a publicat agenda lui Janet Yellen în perioada 3 februarie – 31 iulie. Yellen şi-a petrecut în această perioadă 184 de ore în întâlniri cu personalul din subordine şi doar 8 ore cu bancheri din mediul privat. Bancherul şi-a dedicat puţin timp şi întâlnirilor cu cei care legiferează, cu presa şi cu oficiali ai Casei Albe. La polul opus, Yellen a alocat peste 50 de ore îndatoririlor de serviciu şi întâlnirilor cu alţi oficiali ai FED.

Înainte de şedinţele politică monetară, Yellen a petrecut mai multe ore la telefon cu preşedinţii subsidiarelor regionale ale Fed, scrie Ziarul Financiar cu referire la WSJ.

Presa americană monitorizează şi solicită programul preşedintelui Fed pentru a observa în ce măsură se reflectă programul său zilnic în îndeplinirea obiectivelor asumate ca şef al acestei instituţii financiare.

Janet Yellen, fost vicepreşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, a devenit de la 1 februarie 2014 succesoarea veteranului Ben Bernanke la şefia celei mai puternice bănci centrale din lume după ce numirea ei a fost confirmată de senatorii americani.

Sursa: zf.ro

Banca Centrală Europeană a anunţat joi că a împrumutat 82,6 miliarde de euro către 255 de bănci din zona euro, în cadrul noului program de credite ieftine al BCE care a fost lansat pentru a stimula acordarea de împrumuturi către întreprinderile mici şi mijlocii.

Suma de 82,6 miliarde de euro este sub estimările analiştilor, care se aşteptau ca băncile să împrumute cel puţin 100 miliarde de euro (129 miliarde de dolari) în prima etapă a programului TLTRO, anunţat la şedinţa de politică monetară a BCE din iunie. A doua etapă este programată în data de 11 decembrie iar programul se va finaliza în septembrie 2018.

Programul, denumit TLTRO (Targeted Long-Term Refinancing Operation), permite băncilor să împrumute bani pentru o perioadă de patru ani la costuri fixe scăzute, astfel încât să poată acorda mai multe credite şi să stimuleze creşterea economică, scrie economica.net cu referire la Agerpres.

UniCredit şi Intesa Sanpaolo sunt printre băncile italiene care au beneficiat de noul program de credite ieftine al BCE, adoptat pentru a stimula acordarea de credite către întreprinderile mici şi mijlocii.

Intesa Sanpaolo a împrumutat 4 miliarde de euro, iar BCE a anunţat că băncile vor primi banii în 24 septembrie.

Un purtător de cuvânt al UniCredit a anunţat că banca, care a împrumutat joi de la BCE 7,75 miliarde de euro, va participa probabil şi la noua etapă a proiectului BCE, din decembrie.

Waleed El-Amir, care conduce portofoliul de finanţare şi investiţii globale al UniCredit, a afirmat că suma totală pe care o va atrage banca va fi sub 12 miliarde de euro, nivelul maxim pe care îl poate obţine instituţia la primele două etape din programul BCE. El-Amir a explicat că UniCredit va analiza evoluţia cererii pentru împrumuturi în Germania şi Austria, unde banca are o prezenţă importantă, înainte de a mai accesa fonduri din noul program de credite ieftine al BCE.

Băncile pot împrumuta bani de la BCE la dobânzi scăzute, costul împrumuturilor fiind legat de rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare. În şedinţa din 4 septembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânda de politică monetară în zona euro la un nou minim record, de 0,05%, în încercarea de a stimula economia zonei, care stagnează în prezent, şi de a evita pericolul deflaţiei.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a înfiinţat o Casă de Ajutor Reciproc a Clericilor şi Mirenilor (CARCM), de unde atât preoţii cât şi credincioşii vor putea lua împrumuturi cu o dobândă de 6 la sută.

Preotul Grigore Timoftescu, preşedintele CARCM, a declarat că este convins că instituţia va avea multe solicitări de împrumuturi, având în vedere dobânda redusă care este percepută, de doar şase la sută, dar şi încrederea oamenilor în Biserică. El a precizat că primele împrumuturi vor fi de maximum 5.000 de lei, scrie Income Magazine cu referire la pressalert.ro.

În momentul obţinerii împrumutului, enoriaşul va trebui să completeze o cerere, însă trebuie să îndeplinească două condiţii, să aibă un venit constant şi să fie creştin-ortodox.

“Sper şi cred că vom reuşi, împreună cu preoţii protopopi din teritoriu, să facem în scurt timp ca instituţia să funcţioneze aşa cum ne dorim. Casa de Asigurări funcţionează ca o instituţie financiar non-bancară şi se pot înscrie în această asociaţie toţi clericii şi mirenii creştini-ortodocşi. În momentul înscrierii, se va achita o taxă de înscriere de 35 de lei. Cotizaţia lunară este de 30 de lei, la care se adaugă doi lei pentru constituirea unui fond de ajutor”, a afirmat preşedintele CARCM, preotul Grigore Timoftescu.

Potrivit acestuia, în doar câteva zile de la înfiinţare, în CARCM s-au înscris 14 persoane, între care şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan. Filiale ale CARCM vor funcţiona în fiecare protopopiat din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor.

Rezultatele celor mai cuprinzătoare teste de stres derulate vreodată de Banca Centrală Europeană în rândul celor mai importante instituţii de creditare din zona euro vor fi anunţate duminică, 26 octombrie, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Băncile vor primi rezultatele testelor de stres cu 48 de ore înainte de publicarea lor pentru a le permite să revizuiască datele şi să să-şi pregătească reacţiile, scrie economica.net cu referire la Agerpres.

Anunţarea datelor într-o zi de duminică reduce riscul scurgerii unor informaţii sensibile în timpul şedinţelor de tranzacţionare de pe principalele pieţe deoarece băncile vor primi rezultatele vineri seară, după închiderea burselor.

„Încă nu am confirmat nici o dată referitoare la publicarea rezultatelor. Tot ce putem spune este că vor fi anunţate în a doua jumătate a lunii octombrie”, a afirmat un purtător de cuvânt al BCE.

Şi reprezentanţii Autorităţii Bancare Europene (EBA), care coordonează testele, au anunţat că încă nu a fost aprobată data publicării.

Conform rezultatelor unui sondaj derulat de Goldman Sachs în rândul marilor investitori instituţionali, 9 din cele aproximativ 130 de bănci testate de BCE ar urma să pice examenul, cele mai mari şanse fiind în cazul băncilor din Italia, Germania şi Grecia.

Crucial pentru BCE este ca rezultatele testelor să fie în linie cu aşteptările pieţelor, în condiţiile în care precedentele runde de teste, derulate în 2010 şi 2011, au fost discreditate pentru că necesităţile de capital identificate de BCE au fost mult mai mici decât ceea ce considerau investitorii.

„De data aceasta BCE este percepută că a gestionat bine procesul până acum, o dovadă fiind creşterea gradului de credibilitate”, se arată în raportul Goldman Sachs, potrivit căruia 89% din investitori cred că de data aceasta testele vor fi credibile, faţă de 70% la precedentul sondaj din luna octombrie.

Băncile greceşti şi italiene sunt considerate cele mai probabile să nu treacă testele de stres ale BCE. Potrivit investitorilor intervievaţi de Goldman Sachs cele mai mari şanse de eşec sunt în cazul băncilor: Monte dei Paschi şi Banca Popolare di Milano, ambele din Italia, Piraeus, Eurobank şi Alpha Bank, toate din Grecia, Commerzbank (Germania), BCP (Portugalia), Raiffeisen Zentralbank (Austria) şi Banco Popular Espanol (Spania).

Rezultatele trebuie publicate înainte de 4 noiembrie, când Banca Centrală Europeană va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro. Testele de stres vor evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor şi, de asemenea, a capacităţii lor de a face faţă şocurilor şi stresului. Analiza, de o complexitate şi profunzime fără precedent în Europa, este destinată să restabilească încrederea în sistemul financiar din zona euro.

Băncile europene au început deja pregătirile strângând peste 100 de miliarde de euro în 2014, vânzând din active şi ştergând credite neperformante.