Acasă Blog Pagina 62

Studiu: 77% dintre companiile românești accelerează investițiile în energie regenerabilă

Aproape 77% dintre companiile din România investesc în utilizarea energiei regenerabile pentru a susține tranziția către economia circulară, în contextul noilor reglementări europene și al nevoii de a reduce costurile operaționale, arată un studiu realizat de Deloitte, citează Agerpres.

Pe lângă investițiile în energie regenerabilă, companiile prioritizează și pregătirea angajaților și retehnologizarea (62%), optimizarea utilizării resurselor și alegerea materiilor prime (54%), precum și proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare (54%).

Potrivit studiului, interesul pentru economia circulară este alimentat atât de noile cerințe europene privind reducerea deșeurilor, reciclarea și proiectarea produselor, cât și de necesitatea reducerii costurilor operaționale. Tot mai multe organizații privesc economia circulară ca pe un instrument de creștere a eficienței, a rezilienței și a competitivității pe termen lung.

În același timp, finanțarea proiectelor rămâne o provocare. 84% dintre companii utilizează în principal surse proprii, în timp ce accesarea fondurilor europene și a programelor publice este îngreunată de birocrație, proceduri complexe, lipsa predictibilității și deficitul de expertiză.

Cele mai mari costuri sunt asociate cu retehnologizarea și modernizarea echipamentelor (58%), implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%) și activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%). Totodată, companiile spun că se confruntă cu presiuni legate de rentabilitatea investițiilor, recuperarea costurilor și volatilitatea prețurilor la energie și resurse.

Studiul mai arată că interesul consumatorilor pentru produse și servicii sustenabile este în creștere, însă prețul rămâne principalul criteriu în decizia de cumpărare, ceea ce încetinește adoptarea pe scară largă a principiilor economiei circulare.

Cercetarea Deloitte a fost realizată în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, pe un eșantion de 55 de companii din sectoare precum industrie, FMCG, construcții și servicii.

Opinie antreprenor: Datele clienților, noua vulnerabilitate a companiilor din Moldova

0

 

 

 

Plăți făcute de inteligența artificială, testate în premieră de două bănci din Moldova

0

Maib și Moldindconbank au realizat, împreună cu Mastercard, primele tranzacții autentificate din Republica Moldova efectuate de un agent AI, prin tehnologia Mastercard Agent Pay, potrivit comunicatelor transmise de cele două bănci.

Este vorba despre un proiect-pilot care testează așa-numitul agentic commerce — un model în care agenții AI pot acționa în numele clientului pentru cumpărături online, gestionarea abonamentelor sau alte activități cotidiene.

Mastercard susține că plățile rămân autentificate, transparente și sub controlul clientului. Agentul AI poate iniția o tranzacție doar după ce este identificat, înregistrat, își confirmă intenția și este autentificat prin cadrul „Know Your Agent”.

Tranzacțiile sunt securizate prin tokenuri dedicate, astfel încât plățile, inclusiv cele recurente, să fie făcute doar în limitele permisiunilor stabilite de client. Utilizatorul poate vedea ce agent a acționat în numele său și la ce comerciant a fost efectuată achiziția.

Atât maib, cât și Moldindconbank spun că rezultatul confirmă pregătirea tehnică și operațională pentru noi modele de tranzacționare bazate pe inteligență artificială. Băncile, împreună cu Mastercard, urmează să exploreze noi scenarii de utilizare pentru comerțul asistat de AI, cu accent pe securitate, control și respectarea cerințelor de reglementare.

Tot mai multe chirii declarate la Fisc: peste 19 mii de contracte înregistrate în șase luni

0

Încasările din impozitul pe venit achitat de moldovenii care dau în chirie locuințe sau alte bunuri imobile au ajuns la 58,9 milioane de lei în primele șase luni ale anului 2026, în creștere cu 31,9% față de aceeași perioadă din 2025, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

În perioada ianuarie–iunie, la SFS au fost înregistrate 19.229 de contracte de locațiune, chirie sau arendă, cu 33,7% mai multe decât anul trecut.

Fiscul a identificat și 460 de moldoveni care dădeau în chirie bunuri imobile fără să fi înregistrat contractele. În urma acțiunilor de conformare, au fost înregistrate 463 de contracte.

Totodată, după controale fiscale la 285 de persoane, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază de 370,9 mii lei, majorări de întârziere de 18,8 mii lei și amenzi de 27,7 mii lei.

Cei care dau în chirie bunuri imobile și nu desfășoară activitate de întreprinzător trebuie să achite un impozit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul trebuie înregistrat la SFS în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, până la data de 25.

 Regula se aplică și veniturilor obținute prin platforme precum Booking, Airbnb și altele. Ghidul privind înregistrarea contractului poate fi consultat aici.

Escrocii vizează antreprenorii: se dau drept angajați ODA și cer date bancare

0

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) avertizează antreprenorii asupra unei noi tentative de fraudă. Instituția anunță că persoane necunoscute telefonează beneficiarilor și pretind că sunt reprezentanți ai ODA, încercând să obțină date bancare sau alte informații confidențiale.

Potrivit unui avertisment publicat de ODA, instituția nu solicită niciodată prin telefon datele cardurilor bancare, codurile PIN, parolele, codurile de autentificare sau alte informații care permit accesul la conturile bancare ale beneficiarilor.

ODA precizează că orice solicitare de informații sau documente este transmisă exclusiv prin canalele oficiale de comunicare ale instituției.

Dacă primești un astfel de apel, instituția recomandă:

  • să nu oferi nicio informație bancară sau personală;
  • să închizi imediat convorbirea;
  • să contactezi Poliția sau reprezentanții ODA prin canalele oficiale pentru a verifica autenticitatea solicitării.

Instituția îi îndeamnă pe antreprenori să se informeze doar din sursele oficiale și să trateze cu maximă prudență orice apel prin care li se cer date financiare sau personale.

Contractul de muncă cu zero ore ar putea fi introdus în Codul muncii: cum va funcționa noul model de angajare

0

Contractul individual de muncă cu zero ore ar putea fi introdus în Codul muncii, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, care urmărește eliminarea unor reglementări considerate excesive pentru mediul de afaceri, informează contabilsef.md.

Noul tip de contract ar permite angajatorului să nu garanteze un număr minim de ore de muncă, iar salariatul să lucreze doar atunci când este solicitat. Măsura este propusă pentru activitățile în care volumul de muncă este fluctuant și depinde de specificul companiei.

Potrivit proiectului, salariații angajați în baza unui astfel de contract vor avea aceleași drepturi și garanții ca și ceilalți angajați ai unității. Aceștia vor beneficia inclusiv de concediu anual de odihnă, în funcție de funcția sau specialitatea ocupată.

Angajatorul va fi obligat să anunțe salariatul despre necesitatea prestării muncii cu cel puțin 24 de ore înainte. Totodată, nu va putea cere ca angajatul să fie disponibil permanent, decât dacă timpul de staționare este compensat conform legii.

Durata zilnică a muncii nu va putea depăși 12 ore, iar salariatul angajat cu zero ore va putea lucra și pentru alți angajatori. Excepție vor face cazurile în care contractul include clauze de confidențialitate, loialitate sau neconcurență.

Proiectul stabilește și limite pentru companii. Contractele cu zero ore nu vor putea fi folosite generalizat, ci doar în cazurile în care fluctuația volumului de muncă poate fi justificată.

În plus, angajatorii nu vor putea avea mai mult de 30% din totalul salariaților încadrați în baza unor contracte individuale de muncă cu zero ore.

O altă garanție vizează prevenirea folosirii permanente a acestui tip de contract. Dacă salariatul lucrează un număr constant de ore timp de patru luni consecutive, angajatorul va fi obligat să transforme contractul cu zero ore într-un contract cu număr fix de ore de muncă.

Proiectul poate fi consultat public până la data de 23 iulie 2026.

Vama a încasat mai mult în prima jumătate a anului: de unde vine creșterea

0

Serviciul Vamal a încasat 20,38 miliarde de lei la bugetul de stat în primele șase luni din 2026, cu 1,36 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, anunță instituția.

Cea mai mare parte a creșterii vine din TVA la import. Încasările din această taxă au ajuns la 13,98 miliarde de lei, cu 1,06 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru al anului trecut. Altfel spus, TVA la import a generat aproape 78% din plusul total înregistrat de Serviciul Vamal.

A doua sursă importantă de creștere au fost accizele la import, care au adus la buget 5,02 miliarde de lei, cu 262,4 milioane de lei mai mult decât în ianuarie–iunie 2025.

În cazul accizelor, bugetul a primit mai mulți bani în special din produsele petroliere importate și produsele din tutun. Accizele pentru produsele petroliere au crescut cu 151,3 milioane de lei, până la 2,23 miliarde de lei, iar cele pentru tutun au urcat cu 152,4 milioane de lei, până la 1,62 miliarde de lei.

Au fost și categorii care au adus mai puțini bani la buget. Accizele pentru mijloacele de transport importate au scăzut cu 51,55 milioane de lei, până la 895,79 milioane de lei, iar cele pentru gazele lichefiate s-au redus cu 5,79 milioane de lei, până la 106,51 milioane de lei.

Taxa vamală a adus 1,32 miliarde de lei, cu aproape 27 milioane de lei mai mult decât anul trecut. Alte plăți au avut o pondere mică în totalul încasărilor.

În structura veniturilor colectate de vamă, TVA la import reprezintă 68,6%, accizele – 24,6%, taxa vamală – 6,5%, iar alte plăți – 0,3%. Practic, TVA și accizele au asigurat peste 93% din banii colectați de Serviciul Vamal în prima jumătate a anului.

 

Câți bani a adus expoziția Porsche Muzeului Național de Etnografie

0

Expoziția automobilului Porsche 911 GT3 Touring Sonderwunsch „Tree of Life”, organizată în vara acestui an la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a generat încasări și investiții de aproape 600.000 de lei, potrivit informațiilor prezentate de editorul-șef al Autoblog.md, Constantin Mihalachi.

Potrivit acestuia, Porsche Center Moldova a achitat 236.379 de lei pentru închirierea spațiului muzeului și a investit încă 274.238 de lei în lucrări de reparație și amenajare. În același timp, muzeul a încasat 85.125 de lei din vânzarea biletelor în perioada desfășurării expoziției. În total, valoarea beneficiilor financiare s-a ridicat la 595.742 de lei.

Mihalachi afirmă că l-a contactat pe directorul instituției, Petru Vicol, care i-a spus că, într-o lună obișnuită, muzeul este vizitat de aproximativ 1.500–1.600 de persoane. În săptămâna în care a fost expus automobilul Porsche, numărul vizitatorilor a depășit însă 2.500 de persoane, ceea ce a contribuit la creșterea încasărilor din bilete.

Automobilul expus a fost un exemplar unic al modelului Porsche 911 GT3 Touring, realizat în cadrul programului Sonderwunsch și inspirat de simbolul tradițional moldovenesc „Pomul Vieții”. Lansarea a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, iar instituția a precizat atunci că evenimentul nu a adus prejudicii patrimoniului muzeal.

În mesajul publicat la finalul expoziției, muzeul a subliniat că proiectul a avut scopul de a promova patrimoniul cultural al Republicii Moldova și a mulțumit Porsche Center Moldova pentru colaborare și pentru promovarea simbolului „Pomul Vieții” pe plan internațional.

Căldura extremă devine risc financiar: băncile europene testate la pierderi climatice

Canicula nu mai este doar o problemă de confort sau sănătate publică, ci începe să fie privită și ca un risc financiar. Autoritatea Bancară Europeană (EBA) pregătește instrumente prin care să măsoare cât de expuse sunt băncile la pierderile provocate de căldura extremă, scrie Agerpres, care citează Bloomberg.

Ideea este simplă: valurile de căldură pot afecta economia în lanț, de la agricultură și energie până la productivitatea muncii și capacitatea unor companii de a-și plăti creditele. Iar dacă firmele sau gospodăriile sunt afectate, riscul ajunge, inevitabil, și în portofoliile băncilor.

EBA analizează dacă, pe viitor, căldura extremă ar putea deveni o categorie separată în testele de stres bancar. Aceste teste arată cât de bine pot rezista băncile în scenarii dificile, cu pierderi mari sau șocuri economice.

Pentru moment, următorul test de stres pentru băncile europene se va concentra pe riscul de inundații. Exercițiul va fi gestionat de EBA, Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale de supraveghere și se va extinde până în 2027.

Riscurile legate de căldură sunt însă mai greu de calculat decât cele provocate de inundații sau incendii. În cazul inundațiilor, autoritățile pot compara hărțile de risc cu locul unde se află activele fizice. În cazul caniculei, efectele sunt mai răspândite și pot apărea în date precum PIB-ul, cererea de energie, producția agricolă sau performanța unor sectoare întregi.

Între 2021 și 2024, fenomenele climatice extreme au provocat în Europa pagube de peste 200 de miliarde de euro. În 2024, costurile legate de inundații au depășit 31 de miliarde de euro în UE, mult peste media anuală de 8,6 miliarde de euro înregistrată între 1980 și 2024.

EBA recunoaște că includerea căldurii extreme în testele de stres ar face procesul mai complicat și ar pune presiune suplimentară atât pe bănci, cât și pe autoritățile de supraveghere. Totuși, instituția spune că valurile de căldură sunt tot mai clar văzute ca un risc climatic important pentru economie.

 

Peste 12 mii de persoane, angajate de la începutul anului: în ce domenii s-au găsit cele mai multe joburi

0

Peste 12.251 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate de la începutul anului prin subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă ale ANOFM. Dintre acestea, 3.853 erau șomeri, iar alte 344 de persoane au fost angajate ca zilieri sau pe perioade determinate de până la 3 luni, arată datele publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Din totalul persoanelor plasate în câmpul muncii, 42,2% sunt femei, iar 18,5% au vârsta de 55 de ani și peste. Tot prin intermediul ANOFM au fost angajate 219 persoane cu dizabilități, 60 de migranți reveniți de peste hotare și 25 de persoane de etnie romă.

În cazul șomerilor angajați, mai mult de jumătate sunt femei, iar 60,4% vin din mediul rural. Totodată, 1.067 de tineri cu vârste între 16 și 35 de ani și-au găsit un job cu sprijinul subdiviziunilor teritoriale.

Cele mai multe angajări au fost în servicii colective, sociale și personale – 37,8% din total. Urmează agricultura, cu 16,2%, comerțul, cu 14,5%, industria, cu 8,2%, administrația publică, construcțiile, sănătatea, învățământul și transporturile.