Atât Banca de Economii, cât și Banca Socială, au emis câte un comunicat de presă în care asigură clienții că dispun de suficiente lichidități pentru a-și onora obligațiile față de clienții săi.

Banca de Economii precizează că “plata pensiilor și a salariilor prin intermediul cardurilor de plată sunt efectuate fără probleme, iar decontările agenților economici se desfășoară în regim normal”.

Conform comunicatelor de presă, ambele bănci efectuează atragerea şi eliberarea depozitelor persoanelor fizice și juridice în condiţii normale. Băncile specifică că există un număr de clienţi, persoane fizice şi juridice, care dețin conturi cu solduri mai mari de 500 000 lei. Aceștia vor avea acces la mijloacele bănești după validarea conturilor de către Comisia specială instituită de către Guvern în acest scop.

De asemenea instituțiile financiare menționează că “persoanele afiliate ale băncii (acţionari, administratori, etc.) vor avea acces la resurse financiare până la sfârşitul lunii ianuarie 2015, după expirarea moratoriului instituit asupra acestor creanţe”.

Vedeți comunicatul Băncii de Economii și cel al Băncii Sociale.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a oferit Băncii de Economii și Băncii Sociale resurse în echivalentul a 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), se menționează în raportul Fondului Monetar Internațional.

Conform estimărilor, această sumă se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei.

De asemenea în raportul FMI se menționează că BNM a instituit administrație specială la BEM și Banca Socială în perioada 28-30 noiembrie 2014. Conform FMI această decizie a fost luată în urma neprezentării de către aceste bănci a informației cerute de regulator și în urma unei serii de tranzacții suspicioase.

În raport se menționează că Banca de Economii și Banca Socială își vor onora obligațiile referitoare la depozitele populației ce nu depășesc 500.000 lei și la depozitele entităților publice, cât și obligațiile pe piața interbancară locală. Ultima, implică suportul altor bănci din afara „grupului BEM”, care au de suferit în urma expunerilor mari asupra acestor bănci.

Raportul FMI este disponibil aici.

Vă prezentăm în continuare promoțiile și ofertele speciale ale băncilor în perioada sărbătorilor de iarnă 2014-2015. Ofertele au fost „culese” de pe site-urile instituțiilor financiare.

BCR Chișinău

Pentru amplificarea magiei sărbătorilor de iarnă, în perioada 15 decembrie 2014 – 15 ianuarie 2015, BCR Chișinău își întâmpină clienții noi persoane juridice cu un dar deosebit – un pachet de cont curent – un suport real pentru o afacere eficientă. Pachetul include servicii inovative, bazate pe tehnologii moderne, menite să reducă timpul și resursele utilizate de client în relația cu banca:

* InfoCont – oferă vizualizarea on-line a extraselor de cont, inclusiv cont de card și descărcarea extraselor în format electronic autentificate cu semnătura digitală a Băncii.

* 24 Banking – oferă posibilitatea de a accesa serviciile bancare de la distanță în condiții de maximă siguranță și confort sporit.

Banca de Economii

În ajunul sărbătorilor de iarnă clienții care vor expedia un transfer prin sistemul Contact în orice agenție BEM în sumă minimă de 25 USD / 20 EUR, vor primi un cadou garantat: calculator, agendă, port card sau decorațiuni de revelion. Cadoul clienții îl vor alege singuri.

Comerțbank

În perioada 8 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015, Comerțbank oferă creditul de consum “La Mulți Bani” cu o rată a dobânzii de 12%. Creditul se acordă fără gaj. Suma creditului – până la 50.000 lei.

În perioada sărbătorilor de iarnă, 08.12.2014 – 31.01.2015, Comerțbank lansează campania promoțională – “Caravana Gold”, oferind gratuit un card Visa Gold fiecărui client care contractează un depozit în sumă minimă de 100.000 MDL sau echivalentul în valută (USD, EUR) sau un credit Retail.

Energbank

Energbank împreună cu sistemul „Unistream” bucură clienţii săi cu cadouri de Crăciun! Cei care vor primi cel puţin 2 remiteri de bani, unul din care prin sistemul „Unistream”, în sumă totală de 1000 € şi mai mult, în orice subdiviziune Energbank până la data de 31 ianuarie 2015, vor primi un Cadou Dulce.

De asemenea în cadul promoției “Credite pentru business” Energbank oferă în perioada 01.11.2014 – 31.12.2014 cadouri pentru companiile care vor apela la un credit.

Beneficii oferite în cadrul campaniei:

* Gratuit – examinarea cererii şi verificarea documentelor pentru acordarea creditului;

* Gratuit – comision pentru acordarea creditului (în caz de recreditare);

* 50% reducere la comisionul pentru acordarea creditului (în cazul eliberării creditului prima dată);

* 50% reducere la comisionul pentru transferuri de mijloace băneşti la conturile salariaţilor în baza proiectului de salarizare pentru toată perioada de deservire;

* Gratuit – deservirea la sistemul bancar „ Client-bank”  pentru perioada de 6 (şase luni).

EuroCreditBank

EuroCreditBank” cu prilejul promoţiei „Shopping de Iarnă” în perioada 15.12.2014 – 31.01.2015, oferă gratis pachetul „Internet Shopping” – Master Card Virtual plus Cirrus Maestro (valabilitatea cardurilor – 1 an).

De asemenea, EuroCreditBank oferă gratuit conectarea la internet banking TELEBANK. Cu ajutorul sistemului online TELEBANK, clienții pot efectua orice tranzacţie la distanţă.

Eximbank – Gruppo Veneto Banca

În perioada 2 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015, Eximbank – Gruppo Veneto Banca oferă un nou produs de depozit în lei moldoveneşti – DI NATALE, dedicat sărbătorilor de iarnă. Doar până la 31 ianuarie 2015, persoanele care vor plasa un depozit în sumă minimă de 50.000 MDL, pot beneficia de o rată fixă a dobânzii de 9,5% anual, pe un termen de 13 luni.

FinComBank

FinComBank dă startul campaniei promoţionale dedicată sărbătorilor de iarnă – „Moş Crăciun eşti tu”, care va dura până la 31 ianuarie 2015. Unul din principalele produse ale ofertei este Creditul Express pentru nevoi personale, cu o rată promoţională fixă de numai 5.99%* în primele 2 luni. Astfel, în cadrul ofertei „Moş Crăciun eşti tu”, Creditul Express poate fi contractat în lei, fără gaj, pe o perioadă de până la 24 luni – pentru creditele în sumă de 3 000 – 20 000 lei şi până la 36 luni – pentru creditele în sumă mai mare de 20 000 lei.

În perioada 3 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015 în cadrul promoției “FinComBank elimină granițele” clienții băncii pot câştiga unul din cele 100 premii băneşti sau unul din cele 5 cupoane pentru procurarea unui bilet de avion spre ţara din care i-au venit remitenţele. Cerința – ridicarea transferurilor bănești la sucursalele băncii.

Mobiasbanca Groupe Societe Generale

De sărbători Mobiasbancă GSG are o ofertă specială pentru creditele de consum și cardurile de credit.

Credit de consum To_To – achitarea creditului începe abia în a doua lună de creditare (în prima lună nu se achită nici dobânda, nici rata, nici comisionul). Reducere la dobândă – până la -40%.

Card de credit – (-50)% la deservirea anuală a cardului de credit MasterCard. Reducere de până la -30% la dobândă. Perioada de grație la dobândă este de până la 60 de zile.

Moldindconbank

Cei care vor deschide un depozit în lei în perioada 01 decembrie 2014 – 28 februarie 2015 pot câştigă unul din cele 15 premii a cîte 10.000 lei. La promoţie participă toţi clienţii care vor deschide sau prelungi în perioada campaniei un depozit la termen în lei, în sumă minimă de 10.000 lei.

De asemenea cadouri vor primi și clienții Moldindconbank care vor utiliza serviciile sistemului de transferuri rapide Contact –  fiecare persoană fizică care va efectua un transfer prin intermediul „Contact” în filialele Moldindconbank, în sumă mai mare sau egală cu 1.000 RUB/ 25 USD / 20 EUR, va primi garantat un cadou simbolic de Revelion.

Moldova Agroindbank

În cadrul campaniei „Achită cu PayPass şi primeşte cashback 10%!” MAIB anunţă concurs pentru utilizatorii Facebook. Cîştigătorii vor primi săptămînal stick-uri de memorie USB 4Gb executate în formă de Debit MasterCard PayPass de la Moldova Agroindbank. Pentru a participa nu trebuie decît să dații like paginii oficiale a Moldova Agroindbank pe Facebook și să faceți share la imaginea campaniei. Campania se va încheia la 31 ianuarie 2015.

De asemenea MAIB oferă dobânzi promoționale la creditul Multiopțional. Creditul Multiopţional de la MAIB este acordat la o rată a dobânzii de doar 11%. Alte avantaje ale acestuia: suma de până la 100 000 lei, termenul de rambursare de până la 60 luni. Creditul se eliberează fără gaj.

Moldova Agroindbank oferă clienților și un depozit special cu ocazia sărbătorilor de iarnă – Oferta de Sărbători. Suma minimă pe care persoana o poate depune, conform “Ofertei de Sărbători”, constituie 500 de lei. Rata dobânzii constituie 8,5 la sută anual, aceasta fiind plătită lunar la contul curent sau de card al depunătorului. Sunt permise depuneri suplimentare. Clientul îşi poate suplini contul atât de la filialele MAIB, cât şi prin transfer din alte bănci comerciale. Ofertă valabilă până la 31 ianuarie 2015.

Unibank

Unibank oferă bonusuri la deschiderea depozitelor în perioada 5 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015. Deschizând depozitul Standart sau Încredere în viitor în lei moldoveneşti, clienții primesc un bonus de sărbători, adică o dobândă mai mare. Bonusul este în mărime de până la +1.50% față de dobânda standart.

De asemenea cei care vor achita cu cardurile PayPass de la Unibank vor beneficia de returnarea banilor în valoare de 10%. Din 1 decembrie achitând cumpărăturile cu MasterCard PayPass de la Unibank clienții vor primi înapoi pe card 10% din suma tranzacţiei fără contact. Perioada promoţiei: 1 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015.

Victoriabank

Pentru că planurile se fac din timp, VictoriaBank anunță că până la 31 decembrie 2014 clienţii care vor accesa credite de consum sau ipotecare la Victoriabank vor beneficia de o rată a dobânzii preferenţială – creditele de consum Magic și Credit Ordinar, precum și creditele ipotecare Casa Magică și Renaissance City.

VictoriaBank finanţează proiectele clienților săi, acordând Creditul Magic la o dobânda de doar 12 % anual, fără comisioane ascunse, pe un termen până la 36 de luni în sumă maxim 60.000 lei. Creditul Ordinar se acordă pe o perioadă de până la 5 ani, pentru o sumă nelimitată, la o rată avantajoasă de 14%.

Creditul ipotecar Casa Magică de la VictoriaBank Vă oferă soluţia optimă pentru planurile imobiliare. Până la 31 decembrie, la creditul Casa Magică se va achita o rată a dobânzii preferențială de 10,5% anual, pe un termen de până la 20 ani, cu doar 30% aport propriu, şi 100% finanţare din costul proiectului în cazul constituirii gajului suplimentar. Mai mult decât atât, pentru contractarea creditului Casa Magică se solicită pachet minim de acte, creditul fiind accesibil pentru toate persoanele care întrunesc condițiile Băncii.

Iar pentru cei dornici de a procura locuință într-o zonă ecologică la doar 2 km de Chișinău, în complexul rezidenţial Renaissance City se bucură de popularitate oferta specială – cu doar 15 % aport propriu şi termen până la 20 ani cu rata dobânzii: I an – 5%; II an – 6%; III an – 7%; începând cu al IV an – 8%.

Vă prezentăm în continuare dialogul dintre Valentina Ursu și economistul Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor din Moldova (LBM), publicat pe europalibera.org.

Europa Liberă: Cine are de pierdut și cine câștigă de pe urma deprecierii monedei naționale?

Grigore Furtună: Perdant este țara în întregime și fiecare cetățean al ei. Fiindcă în primul rând de la o monedă cum este leul moldovenesc care aveam încredere bună se pomenește cu o monedă de care lumea se străduie să fugă. Și aceasta e o pierdere colosală. A readuce încrederea în leu va fi mult mai greu decât a o pierde.

– L-am auzit pe guvernatorul Băncii Naționale, domnul Drăguțanu, care spunea că deprecierea leului ar fi cauzată de factori fundamentali pe plan regional care nu pot fi eliminați prin niște măsuri administrative ale Băncii Naționale.

– El poate să spună orice. Eu îl ascult cu respect, că e capul Băncii Naționale, dar mă gândesc la punga mea, nu la aspectul regional și așa cred că o face orice om. Aspectul regional e pentru a explica, a scrie niște relatări către Parlament, guvern, sau Fondul Monetar, Banca Mondială, dar pentru mine, cetățean aparte, sunt în pierdere. De la 15 lei un euro să ajung la 20 de lei, eu sunt în pierdere.

– Bine, dar se depreciază rubla rusească, se depreciază hrivna ucraineană.

– Nu avem noi nimic comun cu trebile acestea, să nu spună această poveste. Deprecierea hrivnei sau deprecierea rublei au aspecte interne ale acelor țări, nu regional, deoarece deprecierea rublei favorizează exportatorii ruși și defavorizează importatorii ruși, și lovește în cetățeanul de rând fiindcă Rusia este ca noi, un importator foarte activ, are o pondere a importului destul de ridicată în produsul intern brut. Tot așa și Ucraina. Dar noi nu avem de pierdut sau cumva în chestiunea aceasta.

– Ce este la mijloc?

– Sunt niște lucruri care trebuie să fie expuse clar: ce s-a întâmplat cu apariția acestei cerințe colosale de valută străină în țara noastră? Înseamnă că Banca Națională și-a permis ca în circulație să apară o masă colosală de lei și leii aceștia exercită presiune asupra valutei și asta e tot – una. Doi, țara noastră nu lucrează după modelul conlucrare-coordonare între guvern și Banca Națională. Dacă ar fi fost așa, se gândeau ce să facem, cum să procedăm, să nu ne ocupăm cu mânuirea piețelor numai prin cursul leului către valutele externe. Nu. Trebuie să ne ocupăm și cu alte lucruri, cu producerea, cu favorizarea producerii producției care ar înlocui importul etc. Noi nu ne ocupăm cu treaba aceasta. Dacă auzim noi istoria asta că s-a acordat așa o susținere Băncii de Economii, după ce a  avut loc așa o pierdere de capital al acestei bănci, vazăsică, aceasta nu se duce în aer, rămâne aici, la noi și se exprimă prin ce? Prin faptul că în circulație a apărut o masă colosală de lei care cer valută. Și e tot. La noi nu a crescut importul fizic, importul produselor principale pe care le aduce țara noastră din afară nu a crescut în mod fizic, dar crește prin ce? Prin faptul că leul se depreciază.

– Leul a pierdut foarte mult din valoare față de dolarul american. Experții spun că devalorizarea leului moldovenesc față de dolar s-ar mai datora și perioadei rece, perioadă în care se procură tot mai mulți carburanți.

– Devalorizarea putea să fie de trei-patru procente, nu mai mult. Deprecierea față de dolarul american are altă proveniență, în viziunea mea. Economia americană are o înviorare și ca rezultat avem fortificarea dolarului, nu numai față de leul moldovenesc. Se schimbă și proporția dolar-euro, ea nu e aceea care a fost la începutul acestui an, ea s-a schimbat. Așa că mai mult este acest factor.  Dar că avem de procurat carburanți – nu. Noi acolo avem un singur lucru – ce s-a întâmplat cu masa de lei în circulație. Nimeni nu analizează.

– Dumneavoastră ați spus că pierde cetățeanul de pe urma deprecierii monedei naționale. Dar cine câștigă de pe urma devalorizării leului?

– Numai două categorii sunt în câștig: acei care au export sigur și esențial și acei care sunt recipienți de remitențe fiindcă în țară vin din afară euro sau dolari. Remitențele de la cetățenii noștri care lucrează în Europa sau în Rusia, sau în Ucraina etc. vin în dolari sau în euro și cetățenii care le primesc sunt în câștig relativ, dar ceilalți sunt în pierdere.

– Am putea să asistăm la noi majorări de prețuri?

– Noi ne-am îndepărtat puțin de temă într-un aspect. Este un contingent de agenți economici care au împrumuturi esențiale valutare de la băncile noastre, Iar băncile noastre au anumite datorii valutare externe. Vor apărea, dacă nu au apărut deja, probleme cu rambursarea creditelor valutare fiindcă numai agenții economici care au export sigur nu vor suferi din această cauză, dar acei care au export nesigur, la care exportul nu este dominant în fluxul bănesc vor înfrunta serioase probleme.

– Ce probleme ar putea să apară?

– Pentru ca să achite valuta, practic, în aceleași fluxuri în lei, ei trebuie să cumpere valută, înseamnă că agenții economici vor cheltui mai mult, înseamnă că le va rămâne mai puțini bani și pentru dezvoltare, și pentru activitatea cotidiană. Dacă se duc mai mulți lei la procurarea valutei ca să fie achitat creditul luat în valută, înseamnă că mai puțini lei rămân pentru alte chestiuni. Băncile de acum trebuie să se ocupe cu treaba aceasta, cu ce le așteaptă cu fiecare împrumutat aparte. Sunt poate și persoane fizice care au luat credite valutare, nu știu, nu cunosc așa statistică. Va avea de suferit serios agricultura noastră fiindcă noi importăm îngrășăminte, mijloace de protejare, importăm tehnică, importăm semințe, totul importăm. Dar va trebui din veniturile acelea care au fost până acum obținute în lei să cumperi valută și să te achiți cu valută pentru import. Așa că problemele sunt serioase.

– Dumneavoastră, care cunoașteți bine ceea ce se întâmplă pe piața valutară, îi dați dreptate domnului guvernator Drăguțanu când spune că nu ar trebui să existe panică și că situația de pe piața valutară este „controlabilă și controlată”?

– E vorba că nu ar trebui, dar eu nu-mi asum așa o responsabilitate, să le spun la oameni: nu fugiți de lei. Nu pot să le spun așa ceva, că oricine mă întâlnește poate zice: „Băi, dacă am avut eu 15 mii de lei și puteam avea 1000 de dolari, iată, m-am pomenit cu 600 de dolari”. Ce să mai gândesc eu acolo? Acesta e comportamentul dictat de realități. Oamenii au experiența trecutului și se uită încolo, nu se uită la mine sau la domnul guvernator. Eu îl înțeleg fiindcă orice panică, orice agitație nu corespunde realităților, poate că mărimea e alta, dar nu pot să mă aliniez la el, la agitație că oameni buni, nu vă grăbiți să fugiți de lei.

Fiind solicitat de jurnaliști să comenteze cursul leului față de dolar și euro, guvernatorul Băncii Naționale a declarat luni, la o conferință de presă, că situația nu s-a schimbat și Banca Națională vine cu același mesaj privind situația de pe piața valutară, scrie infomarket.md.

„Piața este sub influența acelorași factori fundamentali care nu pot fi eliminați prin măsurile administrative din partea reglementatorului. Suntem într-o situație regională foarte dificilă. Mulți nu înțeleg când le vorbesc, în context, de situația din Rusia și Ucraina. Dar noi nu trăim într-un mediu economic izolat și totul ce se întâmplă în jurul nostru, ne vizează nemijlocit. Economia Moldovei este foarte deschisă: suma totală a comerțului extern (export plus import) este comparabilă cu PIB-ul țării. Din acest motiv, orice șoc extern ne afectează imediat”, a spus Drăguțanu.

Dumnealui a menționat că și cele mai recente date statistice vorbesc despre stagnare și chiar scădere a exporturilor din cauza restricțiilor comerciale din partea Rusiei. Potrivit lui, această stare de incertitudine duce inclusiv la presiuni pe piața valutară.

Guvernatorul Băncii Naționale a comunicat că instituția efectuează intervenții valutare de la începutul anului, dar acestea au loc nu în scopul de a opri devalorizarea leului moldovenesc și nici pentru întărirea lui artificială.

„Când rubla rusească se devalorizează cu 60%, iar hrivna – practic cu 100%, pentru competitivitatea internă și externă nu este convenabilă menținerea artificială a cursului. Dimpotrivă, experții și instituțiile financiare internaționale consideră că regimul valutar liber ajută Moldova să se adapteze la condițiile economice dificile”, a spus Drăguțanu.

Dumnealui a comunicat că vineri, Banca Națională a vândut $20 mln pe piața valutară din Moldova pentru a arăta pieței că reglementatorul urmărește situația și, în caz de necesitate, este gata să ofere pieței lichidități. Guvernatorul BNM a mai menționat că, în final, devalorizarea leului are un efect benefic asupra economiei.

„Creșterea PIB în trimestrul III din 2014 este mai mare decât ne-am așteptat, anume datorită devalorizării leului, din contul căreia au fost absorbite șocurile externe”, a spus Drăguțanu.

El a menționat că devalorizarea monedei naționale față de dolar cu 16-17% de la începutul anului este „o adaptare macroeconomică automată la conjunctura regională”.

În opinia guvernatorului BNM, situația se va stabiliza, mai devreme sau mai târziu.

“Nu trebuie să credem că prețurile petrolului vor continua să scadă la nesfârșit, iar rubla se va devaloriza necontenit și că nici criza din Ucraina nu se va sfârși. Odată, toate acestea se vor încheia și se va reveni și la stabilitate pe piața valutară. Am observat acest lucru în 2009, dar și în 1998, când dolarul a costat de la 4,8 lei la 12 lei, iar apoi s-a ajuns la o stabilitate relativă. Același lucru se va întâmpla și acum”, a spus Dorin Drăguțanu.

Amintim că în 2014, leul moldovenesc s-a devalorizat față de dolar cu 17,9% (de la 13,057 lei pentru un dolar pe 1 ianuarie 2014 până la 15,3968 lei pe 15 decembrie 2014), față de euro – cu 6,7% (de la 17,9697 lei la 19,1782 lei pentru un euro).