Accesul băncilor din Grecia pe piaţa valutară a fost limitat semnificativ în ultimele zile, pe fondul creşterii accelerate a riscului de default suveran, scrie bursa.ro cu referire la Bloomberg. Băncile internaţionale au redus liniile de credit şi s-a înregistrat o creştere masivă a costurilor, după cum au declarat sursele anonime citate de Bloomberg.

O altă cauză a limitării accesului pe piaţa valutară o reprezintă şi îngrijorarea cu privire la impunerea controlului asupra fluxurilor de capital, pe fondul continuării tendinţei de retragere a depozitelor.

„Piaţa a devenit tot mai agresivă în pregătirile pentru un default al Greciei şi asigurarea protecţiei în faţa impactului financiar”, a declarat Mark Williams, fost oficial în cadrul Federal Reserve Bank, pentru Bloomberg.

Pentru reducerea riscului din tranzacţiile valutare cu băncile greceşti, o serie de instituţii financiare internaţionale cer decontarea în avans a tranzacţiilor. Oficialii principalelor bănci de Grecia au refuzat să comenteze informaţiile publicate de agenţia de ştiri americană. Un trader de la Londra a precizat că banca sa oferă în continuare linii de credit contrapartidelor din Grecia, dar numai pentru acoperirea nevoilor zilnice de tranzacţionare, în timp ce pentru expunerile de până la o săptămână, orizontul maxim permis, tranzacţiile sunt analizate individual.

Un semnal pozitiv în ceea ce priveşte progresul negocierilor dintre guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali a venit ieri, în condiţiile în care BCE a aprobat majorarea limitei pentru asistenţa financiară de urgenţă (ELA) cu 2 miliarde de euro, până la 78,9 miliarde de euro. De asemenea, Banca Centrală Europeană nu a modificat cerinţele privind garanţiile acceptate de la băncile greceşti în cadrul operaţiunilor de finanţare, după cum scrie cotidianul britanic The Telegraph.

Pe de altă parte, incertitudinea ajungerii la o înţelegere a crescut, pe fondul poziţiei inflexibile a ministrului german de finanţe, Wolfgang Schäuble.

„Europa doreşte să salveze Grecia din abisul falimentului, dar numai în condiţiile în care Atena capitulează în faţa cerinţelor creditorilor”, a declarat Schäuble, conform unui articol din The Telegraph.

Deşi nu mai există termen limită pentru finalizarea negocierilor, poziţia precară a băncilor din Grecia se poate deteriora semnificativ în perioada următoare, având în vedere apropierea scadenţei pentru o plată semnificativă către FMI. În 12 mai 2015, guvernul de al Atena trebuie să ramburseze Fondului circa 700 de milioane de euro, reprezentând dobânzi aferente finanţărilor din cadrul programelor de bail-out.

Grupul austriac Erste Group Bank, al treilea creditor din Europa emergentă, a raportat dublarea profitului net în primul trimestru din 2015, în urma scăderii provizioanelor de risc, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

În perioada ianuarie – martie 2015, profitul net al grupului a urcat la 225,8 milioane de euro (256,8 milioane de dolari), de la 103,3 milioane de euro în primul trimestru din 2014, în timp ce analiştii se aşteptau la 188 milioane de euro. Costurile de risc ar urma să scadă anul acesta la aproximativ 1-1,2 miliarde de euro, în timp ce taxele bancare vor totaliza aproximativ 360 milioane de euro.

Banca a avertizat că iniţiativele de protecţie a consumatorilor şi riscurile geopolitice ar putea avea un impact economic negativ. În februarie Erste Group estimase că va înregistra profit net anul acesta, după pierderile record de anul trecut.

“Am avut un început de an puternic în 2015 şi am raportat un profit net solid datorită redresării economice şi a creşterii creditării, precum şi a scăderii costurilor legate de creditele neperformante. În Austria, Slovacia şi Cehia, rezultatele noastre au fost sprijinite de majorarea creditării, pe segmentul de retail şi de corporate. Subsidiara din România a redevenit profitabilă şi vedem semne încurajatoare la creditarea persoanelor fizice. Suntem încrezători că avansul economiilor din Europa Centrală şi de Est (CEE) va continua într-un ritm solid, pe fondul majorării cererii pe plan intern, ceea ce va stimula creditarea”, a afirmat directorul general al Erste Group, Andreas Treichl (foto).

Rata creditelor neperformante a scăzut la 8,1% în primul trimestru din acest an, faţă de 8,5% la sfârşitul anului trecut. Cheltuielile administrative au înregistrat un declin de 1,6% în primele trei luni din acest an, la 948,1 milioane de euro, de la 963,3 milioane de euro în primul trimestru din 2014.

Erste a menţinut estimarea privind scăderea profitului operaţional în acest an comparativ cu nivelul de 3,09 miliarde de euro înregistrat în 2014, din cauza rezultatelor operaţionale mai scăzute din Ungaria şi România, precum şi a ratelor scăzute ale dobânzilor.

Erste Group este principalul furnizor de servicii financiare în estul Uniunii Europene, cu aproximativ 45.000 de angajaţi, care deservesc 16,6 milioane de clienţi în 2.900 de agenţii din Austria, Cehia, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia. Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, cu active de peste 16 miliarde euro.

Amintim că Banca Comercială Română este unicul acționar al BCR Chișinău.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, a lansat recent un apel pentru modificarea sistemelor de recompensare a bancherilor, în ideea eliminării stimulentelor distorsionate care au dus la criza financiară globală, transmite Agerpres cu referire la AFP.

Autoritățile din SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie au cerut băncilor să dea dovadă de moderație când vine vorba de politica de recompensare a angajaților. În plus, au fost introduse și o serie de reguli precum limitarea bonusurilor de către UE la 200% din salariul de bază.

Cu toate acestea, Lagarde insistă că mai sunt multe lucruri de făcut.

“Stimulentele legate de metodele de recompensare trebuie să se modifice astfel încât recompensele să nu mai fie legate de acțiunile pe termen imediat precum și de asumarea de riscuri excesive”, a declarat Christine Lagarde la o conferință pe teme de finanțe și etică la care a participat și președintele Rezervei Federale americane, Janet Yellen. Lagarde a adăugat că studiile FMI sugerează că bonusurile ar trebui legate de performanțele pe termen lung și de soliditatea companiei iar angajații trebuie să fie obligați să returneze bonusurile în cazul în care abaterile lor au afectat performanțele firmei.

De asemenea, Christine Lagarde a apreciat că majorarea numărului de femei din fruntea marilor instituții financiare ar putea ajuta la îmbunătățirea stabilității financiare. Mai puțin de 20% din pozițiile consiliilor de administrație ale băncilor sunt ocupate de femei, care de asemenea dețin doar 3% din pozițiile de director de bancă.

„În mod clar, trebuie să schimbăm acest lucru”, a spus Lagarde, adăugând că prin includerea unui număr mai mare de femei ar putea ajuta la schimbarea ‘culturii’ în sectorul financiar precum și la alinierea stimulentelor financiare cu obiectivele sociale.

Banca Centrală Europeană (BCE) va primi 326 milioane de euro de la băncile din zona euro pentru supravegherea lor, în perioada 2014 -2015, scrie manager.ro.

Taxele includ 30 milioane de euro, reprezentând costuri din ultimele 2 luni din 2014, când BCE și-a asumat funcția de supervizor al sistemului bancar din zona euro, și 296 milioane de euro cheltuieli anticipate pentru 2015.

În noiembrie 2014, BCE a preluat oficial atribuțiile de supraveghetor bancar unic al zonei euro, aceasta fiind prima etapă a uniunii bancare menite să evite noi crize.

Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară va urmări atent cele mai mari 123 de bănci din zona euro, care dețin împreună peste 80% din activele bancare din regiune. Alte aproximativ 3.500 de instituții bancare mai mici vor rămâne în responsabilitate națională de supervizare, dar BCE își rezervă dreptul de a prelua controlul la unele dintre ele, în caz de apariția unor probleme.

Cele 123 de bănci vor plăti 289,7 milioane de euro sau 89% din totalul taxelor, iar 36,3 milioane de euro (11% din total) vor reveni BCE de la cele 3.500 de bănci mai mici.

Conform BCE, pentru supervizarea bancară în anul curent cheltuielile privind salariile și beneficiile vor constitui 151,7 milioane euro, chiria și întreținerea clădirii – 22,6 milioane euro, alte cheltuieli operaționale – 121,8 milioane euro.