Plafonul actual de garantare a depozitelor bancare, în valoare de 6.000 lei, nu va fi majorat, deși anterior se planifica mărirea acestuia, se menționează în raportul anual pentru 2014 al Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar al Republicii Moldova (FGDSB).

Motivul stipulat de către fond este nerespectarea normativului pentru suficiența capitalului ponderat la risc de către 2 bănci comerciale:

“Pe parcursul anului de raportare normativul „Coeficientului suficientei capitalului ponderat la risc” nu a fost respectat de către două bănci licenţiate (Banca de Economii S.A. şi B.C. „Banca Socială” S.A.), fapt ce a determinat imposibilitatea majorării plafonului de garantare. Pentru anul 2014 Capacitatea sistemului bancar de achitare a contribuţiilor către Fond în mediu alcătuieşte 3,4%, însă raportul dintre suma contribuţiilor achitate către Fond şi Venitul net înregistrat la finele anului la Banca de Economii S.A., B.C. „EXIMBANK – Gruppo Veneto Banca” S.A. şi BCR Chişinău S.A. a înregistrat valori negative. Asemenea rezultat reflectă presiunea financiară asupra sistemului bancar şi nu permite majorarea plafonului de garantare.

„Majorarea plafonului de garantare de către Consiliul de Administraţie al Fondului va fi posibilă în cazul cînd toate băncile licenţiate vor respecta normativele stabilite de legislaţia în vigoare, îndeosebi normativele stabilite de Banca Naţională a Moldovei”, se menționează în raportul FGDSB.

La sfârșitul anului 2014 mijloacele financiare acumulate de către FGDSB constituiau aproximativ 212 milioane lei, înregistrând o majorare cu 21% pe parcursul anului 2014.

Principala sursă financiară a Fondului o constituie contribuţiile încasate de la băncile licenţiate participante la formarea resurselor acestuia. Băncile licenţiate depun în Fond contribuţiile trimestriale în valoare de 0.25% din suma totală a depozitelor garantate.

Pe parcursul activităţii sale Fondul a efectuat plata depozitelor garantate în sumă totală de 50,1 milioane lei. Pe parcursul anului 2014, doar 3 deponenți (ai Universalbank) s-au adresat pentru ridicarea mijloacelor financiare, suma achitată fiind de 7,8 mii lei. 84% din totalul depozitelor garantate al Universalbank au fost achitate în anul 2012.

În perioada 14-16 mai 2015, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Draguțanu (foto), va participa la cea de-a XXXIII-a ședință a Clubului Guvernatorilor Băncilor Centrale din Asia Centrală, Bazinul Mării Negre și Balcani, organizată de Banca Populară a Chinei la Shanghai, anunță un comunicat al instituției.

La reuniune vor fi prezenți guvernatori din 25 de țări, care și-au propus abordarea unor subiecte de interes general referitoare la dezvoltarea economică și financiară la nivelul regional și cel global.

Astfel, prima sesiune va viza aspecte de finanțare aplicabile în procesul de implementare a proiectelor de protecție a mediului ambiant. În special, discuțiile la această temă se vor axa pe componentele sistemului financiar legate de utilizarea instrumentelor financiare în cazul investițiilor ecologice, precum și pe funcționalitatea cadrului instituțional și a celui legal aferente.

La sesiunea a doua a întrunirii, oficialii băncilor centrale își vor împărtăși opiniile și experiența în soluționarea problemelor de stabilitate financiară și supraveghere macroprudențială în țările cu piețe emergente. Cei prezenți se vor expune, de asemenea, asupra practicilor de promovare a politicii monetare și particularităților de decizie în acest sens, precum și asupra altor implicații ale băncilor centrale cu posibil impact regional sau global.

Clubul Guvernatorilor Băncilor Centrale din Asia Centrală, Bazinul Mării Negre și Balcani a fost înființat la 1 mai 1998, cînd Banca Națională a Moldovei a devenit membru-fondator, alături de alte bănci centrale. Activitatea forului internațional are drept scop eficientizarea cooperării reciproce în domeniul financiar-bancar a țărilor din spațiul respectiv. Actualmente, această organizație întrunește 25 de țări-membre.

În anul 2014, Republica Moldova a găzduit cea de-a XXXII-a ședință a clubului.

Banca Națională a Moldovei a publicat statistica privind sistemul de plăți cu carduri pentru trimestrul I al anului curent (2015).

Astfel, la finele primului trimestru al anului curent numărul cardurilor aflate în circulație totaliza 1.316.814, cu 12,6% mai multe față de aceeași perioadă a anului precedent. Dintre acestea, 145.634 carduri au fost eliberate pe parcursul primelor 3 luni ale acestui an.

Numărul de operațiuni efectuate în țară a depășit 6,2 milioane, 77,6% fiind retrageri de numerar și 23,4% – plăți fără numerar. Situația este complet diferită la operațiunile efectuate peste hotare: 6,5% din operațiuni constituie retrageri de numerar și 93,5% – plăți fără numerar.

Pe parcursul primului trimestru (2015) valoarea totală a operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova a constituit 7,5 miliarde lei în țară (în creștere cu 29,5% față de trimestrul I, 2014) și 679 milioane de lei în străinătate – înregistrând o creștere de 28,9% față de anul precedent.

Valoarea medie a unei operațiuni în Republica Moldova în trimestrul I (2015): retrageri – 1447 lei; plăți fără numerar – 333 lei.

Valoarea medie a unei operațiuni în străinătate: retrageri – 3190 lei, plăți fără numerar – 975 lei.

De asemenea BNM oferă date privind operațiunile efectuate în Moldova cu carduri emise în străinătate. Valoarea acestor operațiuni în primele 3 luni ale anului curent a constituit aproximativ 851 milioane lei: 64% – retrageri de numerar și 36% – plăți fără numerar.

La 31 martie 2015 numărul de terminale POS a constituit 11.802, în creștere cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar numărul bancomatelor funcționabile a atins cifra de 1.082 unități pe întreg teritoriul țării.

Vedeți în continuare evoluția numărului de operațiuni, valorii operațiunilor, numărului de terminale POS și bancomate (ATM) în perioada 2010-2015.

Compania Kroll a fost solicitată de către Unimedia să comenteze decizia președintelui Parlamentului, Adrian Candu, de a publica raportul, fără consimțământul acestora.

În mesajul expediat către redacția Unimedia, reprezentanții companiei susțin că publicarea informațiilor confidențiale din raport ar putea compromite derularea investigației.

Vedeți în continuare răspunsul integral al companiei Kroll și varianta originală în limba engleză:

„Noi niciodată nu comentăm rezultatele investigațiilor efectuate pentru clienții noștri, care deseori sunt extrem de confidențiale. Astfel, nu putem comenta conținutul raportului pregătit de Kroll pentru Banca Națională a Moldovei (BNM), care, în mod regretabil, a suferit o scurgere fără consimțământul Kroll sau a BNM.

Suntem conștienți de faptul că, în perioada investigației Kroll, au existat mai multe solicitări pentru ca BNM să prezinte informații despre progresul investigației și ca raportul să fie publicat. Deși noi înțelegem pe deplin interesul publicului în acest caz, vă informăm că publicarea informațiilor dintr-o investigație nefinisată, independentă, bazată pe fapte, ar putea compromite derularea investigației și eficacitatea ei”, se mențioenază în răspunsul Kroll.

În finalul mesajului, compania Kroll își confirmă suportul pentru Banca Națională a Moldovei.

Magazinele de haine, benzinăriile şi restaurantele din Danemarca nu vor mai fi obligate să accepte plata cu bani cash de la clienţi începând cu anul viitor, potrivit unei propuneri a guvernului, ceea ce aduce ţara scandinavă cu un pas mai aproape de statutul de prima economie a lumii care funcţionează fără bani fizici, scrie Ziarul Financiar.

„Societatea s-a schimbat atât de mult încât nu mai este necesar ca agenţii comerciali să fie obligaţi să accepte plata cash“, a spus Henrik Hytolft, purtătorul de cuvânt al Camerei daneze a comerţului, citat de thelocal.dk.

Afirmaţia oficialului pare să fie susţinută de datele statistice, care arată că aproape o treime din danezi transferă deja bani folosind o aplicaţie pentru smartphone-uri deţinută de cea mai mare bancă din ţară, Danske Bank.

Hyloft a invocat, de asemenea, motive ce ţin de costurile ridicate presupuse de asigurarea securităţii tranzacţiilor cu numerar.

Renunţarea la plăţile cash ar putea fi o soluţie şi pentru o eventuală situaţie asemănătoare celei din Germania din ultimele zile, acolo unde o grevă a transportatorilor şi curierilor a creat o mini-criză de lichiditate. Aici, oamenii găsesc cu greu un bancomat care să mai aibă încă bani. Din cauza grevei de săptămâna aceasta a transportatorilor, inclusiv a angajaţilor firmelor de curierat, rezervele de numerar din bancomatele care nu au fost alimentate din timp fie au fost deja epuizate, fie sunt pe terminate, scrie The Telegraph.

Posibila eliminare a banilor în formă fizică a născut temeri în rândul danezilor legate de creşterea numărului de furturi de bani de pe carduri sau direct din conturi. În Suedia, numărul acestor infracţiuni s-a dublat în ultimii 10 ani. Din cauza acestor temeri, Danske Bank a decis să conecteze aplicaţia sa pentru plăţi cu o semnătură digitală care să includă codul numeric personal al utilizatorului.

Iniţiativa guvernului, parte a unui pachet de măsuri de stimulare a economiei prin reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, nu include supermarketurile, cabinetele medicale, farmaciile şi oficiile poştale, care va trebui să accepte şi plata în numerar. Propunerea guvernului de a da posibilitatea magazinelor de textile, restaurantelor şi benzinăriilor de a alege dacă primesc sau nu bani cash de la clienţi trebuie votată de parlament. Dacă va trece, noua lege se va aplica de la începutul anului viitor.

Danezii fac, alături de suedezi şi finlandezi, cele mai multe plăţi cu cardul per capita din UE, astfel că este puţin probabil ca iniţiativa guvernului să se lovească de împotrivirea cetăţenilor.

Trei din patru danezi au plătit cu cardul cel puţin o dată pentru o comandă pe internet anul trecut, în timp ce plăţile în numerar şi cu cecuri au reprezentat doar un sfert din totalul plăţilor efectuate în comerţul retail. La începutul anilor ’90, ponderea acestora se situa la 80%.

BNM planifică să finalizeze, pînă la sfîrşitul săptămânii viitoare, caietul de sarcini pentru organizarea concursului de selectare a companiei care va continua investigaţia începută de Kroll la cele 3 bănci aflate sub administrare specială.

„La sfârşitul lunii mai-începutul lui iunie o să avem deja contractul semnat pentru a doua fază”, a anunţat într-o conferinţă de presă Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, comunică Moldpres.

Cea de-a doua fază „este îndreptată nu spre a găsi vinovaţii sau instituţii care au făcut sau nu au făcut ceva. Concentrarea totală este pe identificarea fondurilor şi activelor deturnate şi începerea procedurilor legale în ţara în care au fost identificate de asigurare a acestor active şi ulterior de recuperare a lor”.

Investigaţiile respective vor dura 6-9 luni şi evident vor fi costisitoare, a adăugat guvernatorul. El a menţionat că „este probabil ca după aceasta investigaţiile să continue”.

După şedinţa de ieri a Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, în cadrul căreia a fost audiat, Dorin Drăguţanu a lăsat să se înţeleagă că taxa pentru serviciile acordate de compania străină va fi de 2-3 ori mai mare decât cea plătită companiei Kroll.

Scopul primei faze a investigaţiei a fost de a pregăti într-un mod structurat, profesionist, conform celor mai bune practici, bazele pentru investigaţiile detaliate. Aceste investigaţii necesită o perioadă mult mai lungă şi este important de a nu merge pe piste false, pe piste fără perspectivă, a mai spus guvernatorul.

Compania Kroll a constatat că în total, în urma unor tranzacții foarte complexe între Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, doar între 24 și 26 noiembrie 2014, Banca Socială a transferat către 5 companii necunoscute din Republica Moldova o sumă de 13,5 miliarde de lei. Ulterior aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii offshore înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong.