Băncile din Grecia s-ar putea confrunta în următoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) până la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totală a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evoluţia economiei, scrie economica.net cu referire la ekathimerini.com.

Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe „roşu”, achitarea lui fiind întârziată cu cel puţin 90 de zile. Valoarea totală a acestor credite se ridică la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichidităţilor băncilor şi fundamentele lor, conform Agerpres.

În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe „roşu” în următoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice iar băncile au fost nevoite să extindă durata achitării lor, pentru ca persoanele fizice şi juridice să le poată plăti.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul susţin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-şi revizuiască planurile de restructurare din cauza deteriorării rapide a condiţiilor financiare din ţară.

Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităţilor, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) şi întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice şi economice din ultimele luni.

Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 şi de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind evoluţia economiei Greciei în acest an la 0,5%.

De la începutul lui 2015, ieşirile din depozitele băncilor elene au depăşit 30 miliarde de euro şi a sporit dependenţa creditorilor eleni de plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA). În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali, precum şi lansarea unor zvonuri privind impunerea unor condiţii mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la creşterea ratei creditelor neperformante. De la 34,4%, estimat la sfârşitul lunii decembrie, analiştii apreciază că nivelul creditelor neperformante a ajuns la 35% în martie şi creşte în continuare.

Toate aceste evoluţii au creat un nou cadru faţă de momentul în care au fost acceptate planurile de restructurare. Şefii băncilor au recunoscut că problema revizuirii va apărea mai devreme sau mai târziu, dar susţin că în primul rând trebuie finalizate negocierile dintre Atena şi creditorii săi privind noul program de finanţare al Greciei şi apoi vor fi restructurate planurile băncilor elene.

Anul trecut, Comisia Europeană a decis că planurile de restructurare pentru principalii creditori eleni – Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank – respectă prevederile comunitare privind acordarea de ajutoare de stat şi vor permite restabilirea viabilităţii pe termen lung a celor două bănci fără a afecta competiţia.

Începând din 2008, Grecia şi Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) au acordat în mod repetat sprijin de capital şi lichidităţi pentru Piraeus Bank şi NBG. În luna iulie 2012, Comisia Europeană a demarat o anchetă amănunţită pentru a stabili dacă aceste măsuri sunt compatibile cu legislaţia comunitară privind ajutoare de de stat.

Banca Transilvania (simbol bursier TLV) îşi va recompensa angajaţii „cu rezultate deosebite“ în 2014 cu acţiuni, urmând să distribuie salariaţilor un pachet de titluri care valorează acum pe piaţă 16,7 milioane de lei (3,7 milioane de euro), scrie Ziarul Financiar.

Banca va împărţi un număr de 6,8 milioane de acţiuni angajaţilor firmelor din grupul BT, din care mai fac parte casa de brokeraj BT Securities, firme de leasing, o firmă de administrare de investiţii şi o firmă de credite nebancare.

Omer Tetik, directorul general al băncii, este cel care va selecta şi verifica eligibilitatea angajaţilor care urmează să fie recompensaţi.

Banca Transilvania practică de mai mulţi ani acest sistem de motivare a angajaţilor, alocându-le acestora gratuit acţiuni pe care le răscumpără de pe bursă. Ulterior, angajaţii care devin acţionari au posibilitatea de a-şi creşte deţinerile fără cheltuială suplimentară, deoarece practica băncii este de a capitaliza profitul şi a distribui noi acţiuni gratuite în loc de dividende. Banca Transilvania a obţinut un profit net de 434 milioane de lei (97 milioane de euro) anul trecut.

Răscumpărările de titluri TLV s-au derulat începând de anul trecut, în baza unui program aprobat de acţionari în aprilie 2014, care prevedea achiziţii în limita a 17 milioane de titluri, echivalentul la acea vreme a unui procent de 0,77% din capitalul social. Anul acesta, acţionarii au aprobat un nou program de răscumpărări, cu plafonul stabilit la 20 milioane de titluri.

În ultimul an, titlurile Băncii Transilvania au crescut cu 34%, depăşind de două ori performanţa indicelui de referinţă, BET. De la începutul anului, avansul titlurilor TLV este de 28%, faţă de doar 5,3% în cazul BET.

Bancnota de 50 de dolari emisă de Banca Centrală din Trinidad & Tobago a câștigat competiția pentru cea mai bună bancnotă a anului 2014, organizată de către International Bank Note Society (IBNS), scrie Quartz.

Designul bancnotei a fost realizat în colaborare cu producătorul britanic De La Rue pentru a comemora a 50-a (de aur) aniversare a Băncii Centrale. Pe bancnotă sunt reprezentate stema țării, un hibiscus de culoare roșie și pasărea cardinal cu aripile desfăcute (similar unui palmier). Pe verso se poate observa un dansator de la carnaval, 2 clădiri gemene ale Ministerului Finanțelor și Băncii Centrale, care de fapt sunt cele mai înalte clădiri din întreaga țară.

Banca Centrală din Trinidad & Tobago a lansat noua bancnotă din polimer în luna decembrie a anului trecut.

Câștigătoarea a fost aleasă din 30 de bancnote lansate în anul 2014. Selecția depinde de nominalizarea și procesul de votare din partea a 2.000 de membri ai IBNS. Locul secund a fost câștigat de bancnota de 5000 franci din French Pacific Territories, iar locul 3 – bancnota de 10 dinari din Kuwait.

Criteriile de selectare a bancnotelor:

– trebuie să fie emisă către public pentru prima dată în anul curent;

– trebuie să fie inclusă în registrul IBNS la capitolul “Bancnote noi”;

– trebuie să fie o bancnotă care să fie pusă în circulație (nu se acceptă specimene sau cele care nu se află în circulație);

– utilizarea reușită a culorilor, a contrastelor este considerat un avantaj;

– design-urile care țin cont și de trăsăturile moderne de securitate vor avea avantaj ș.a.

Vedeți în continuare imagini cu bancnota câștigătoare și alte 11 care au intrat în finală – bancnote din Polonia, Israel, Thailanda, Kazahstan, Republica Domincană, Tunisia, Vanuatu ș.a.

50 dolari (Trinidad & Tobago)

5000 franci (French Pacific Territories)

 10 dinari (Kuwait)

1000 escudos (Cabo Verde)

2000 pesos (Republica Dominicană)

 50 shekels (Israel)

10 patacas (Macau)

 20 zloți (Polonia)

500 baht (Thailanda)

5 dinari (Tunisia)

2000 vatu (Vanuatu)

1000 tenge (Kazahstan)

Sursa foto: theibns.org

Patru mari bănci, Citigroup, JPMorgan Chase, Barclays şi Royal Bank of Scotland, au recunoscut că au încercat să manipuleze cursurile de schimb valutar şi, împreună cu UBS şi Bank of America, au fost amendate cu aproape 6 miliarde de dolari, anunță Mediafax.

Citigroup, JPMorgan Chase, Barclays, UBS şi Royal Bank of Scotland au fost acuzate de autorităţile de reglementare din Statele Unite şi Marea Britanie că şi-au înşelat clienţii spre folosul propriu, utilizând invitaţii preferenţiale la discuţiile de stabilire a ofertelor băncilor pentru cursurile de schimb şi limbaj codificat pentru coordonarea tranzacţiilor.

Cu excepţia UBS, toate celelalte bănci au recunoscut că au conspirat pentru manipularea ratelor de schimb pentru dolar şi euro, pe piaţa valutară spot. UBS şi-a recunoscut vinovăţia într-o acuzaţie diferită.

Bank of America a fost amendată la rândul ei, dar a evitat recunoaşterea vinovăţiei în acuzaţii legate de comportamentul traderilor.

„Amenzile care vor fi plătite de aceste bănci sunt corecte, având în vedere natura practicilor anticoncurenţiale, pe termen lung”, a declarat procurorul general al Statelor Unite, Loretta Lynch.

Băncile au folosit astfel de practici incorecte până în 2013, când autorităţile de reglementare au început să le penalizeze pentru manipularea dobânzii LIBOR de pe piaţa interbancară.

În total, autorităţile de reglementare din Statele Unite şi Europa au amendat 7 bănci cu peste 10 miliarde de dolari, pentru că nu au oprit traderii să încerce să influenţeze ratele de schimb valutar folosite zilnic de milioane de oameni, de la companiile de investiţii până la turiştii care cumpără valută în vacanţă.

Investigaţiile nu s-au încheiat. Procurorii pot inculpa şi persoane, în cadrul acordurilor prin care băncile s-au angajat să colaboreze cu autorităţile.

Este pentru prima oară în multe decenii când companiile mamă ale Citigroup, JPMorgan, Barclays şi Royal Bank of Scotland s-au recunoscut vinovate de fapte penale, dar au obţinut în cadrul negocierii acordului dreptul de a continua operaţiunile ca de obicei.

Citicorp, compania mamă a Citigroup, va plăti cea mai mare amendă penală, 925 milioane de dolari, precum şi 342 milioane dolari către Rezerva Federală. Traderii băncii au participat la o conspiraţie din decembrie 2007 până cel puţin ianuarie 2013, se arată în acord. Astfel, traderi ai Citi, JP Morgan şi ai altor bănci au format un grup numit „Cartelul” sau „Mafia”, participând aproape zilnic la discuţii private prin care şi-au coordonat tranzacţiile.

JPMorgan a fost amendată cu 550 milioane de dolari şi a acceptat plata a 342 milioane de dolari Rezervei Federale. Banca a fost implicată în manipularea cursului valutar în perioada iulie 2010-ianuarie 2013.

Banca britanică Barclays a fost amendată cu o sumă record de 2,4 miliarde de dolari. Angajaţii băncii au continuat să folosească practici înşelătoare în pofida angajamentului directorului general Antony Jenkins de a schimba politica Barclays în domeniul riscurilor asumate. Luna trecută, Barclays a concediat 4 traderi, iar şeful autorităţii de reglementare a statului New York, Benjamin Lawsky, a cerut concedierea altor 4, în prezent suspendaţi sau aflaţi în concediu plătit.

UBS a fost prima dintre băncile care a raportat autorităţilor americane comportamentul incorect. Banca elveţiană şi-a recunoscut vinovăţia şi va plăti o amendă de 203 milioane de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare LIBOR, precum şi 342 de milioane de dolari Rezervei Federale, pentru tentativă de manipulare a cursului valutar.

Royal Bank of Scotland va plăti o amendă penală de 395 de milioane de dolari şi alte 274 milioane de dolari la Rezerva Federală.