Utilizarea serviciilor bancare mobile este în creștere, atât în SUA cât și în Europa, în ciuda temerilor privind securitatea. Un sfert dintre consumatorii din Europa sunt utilizatori activi de mobile banking, în vreme ce în cazul consumatorilor din SUA procentul urca la 36%. În 2011, procentele erau de 9% si respectiv 13%, scrie nocash.info.ro cu referire la studiul efectuat de Forrester.

Potrivit Forrester, principala activitate de mobile banking este verificarea soldului contului, 78% dintre utilizatorii activi din Europa și 80% dintre consumatorii americani, folosindu-și telefoanele mobile în acest scop în ultimele 3 luni.

Cea de-a doua activitate este vizualizarea unei tranzacții bancare recente, 52% în SUA și 53% în Europa. Diferențe semnificative apar abia la activitatea de pe locul 3. În cazul consumatorilor americani este vorba despre transferurile de bani între conturile aceleiași firme (45%) în vreme ce pentru consumatorii europeni se afla alertele SMS (40%).

Pe locul 4 se regăsește plata facturilor folosind terminalele mobile. În SUA, 35% dintre utilizatorii de mobile banking au văzut sau au primit factura pe terminalul mobil iar 16% dintre ei au adăugat noi beneficiari direct pe mobil. În Europa, unde plata facturilor este mult mai automatizata decât în SUA, 24% dintre utilizatorii de mobile banking au plătit o factură folosindu-se de terminalele mobile proprii.

Diferențe sunt legate și în ceea ce privește tipul terminalului folosit pentru mobile banking. Astfel, în vreme ce utilizarea tabletei a scăzut la americani, la 17% în prezent de la 19% anul trecut, în cazul consumatorilor europeni tendința este de creștere, de la 11% în 2014, la 13% în acest an.

Preocupările privind confidențialitatea și securitatea continuă să determine unii consumatori din Europa să nu folosească mobile banking-ul. Studiul a relevat că 32% dintre europeni nu cred că este sigur, în timp ce 30% nu au încredere în a efectua operațiuni bancare de pe telefonul mobil. Practic, în acest moment, sunt încă mai mulți consumatori europeni care nu au deloc încredere în mobile banking decât cei care îl folosesc efectiv.

Pe fondul competiției puternice în spațiul mobile banking, Forrester a declarat:

“Echipele digital banking ar trebui să înceteze să se mai îngrijoreze cu privire la concurență și să devină în schimb obsedate de ceea ce clienții lor au nevoie și apreciază”.

La studiul Forrester au participat 61.000 de consumatori din SUA și 17.000 din Europa.

Banca Centrală a Rusiei a aprobat lista celor 10 bănci de importanţă sistemică, care se vor confrunta cu cerinţe mai ridicate privind capitalul, conform normelor Basel III, scrie economica.net cu referire la Itar Tass.

Lista include: UniCredit Bank, Gazprombank, VTB, Alfa Bank, Sberbank, Otkritie Bank, Rosbank, Promsvyazbank, Raiffeisenbank şi Rosselkhozbank.

Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. Ele prevăd impunerea pentru instituţiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8%, până la finalul lui 2018.

Cele 10 bănci deţin peste 60% din totalul activelor din sectorul bancar rusesc, a anunţat Banca Centrală a Rusiei.

În ultimele luni unele instituţii financiare importante şi-au redus prezenţa în Rusia, inclusiv Deutsche Bank, BNP Paribas SA şi Munich Re. O depreciere semnificativă a rublei, extinderea sancţiunilor impuse Rusiei şi preţul scăzut al ţiţeiului au adâncit declinul economiei ruse. Indicele bursier RTS a scăzut anul acesta cu 18%, ceea ce i-a determinat pe unii investitori să renunţe la activele deţinute în Rusia.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a redus, de asemenea, investiţiile în Rusia. Instituţia şi-a vândut participaţia deţinută la compania de utilităţi Enel Rusia şi şi-a redus participaţia deţinută la retailerul rus Lenta Ltd.

Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară a anunţat luna trecută că toate cele 100 de bănci mai mari din întreaga lume îndeplinesc noile norme mai dure de capital convenite după criza financiară şi sunt aproape de îndeplinirea noilor norme în materie de lichiditate.

Normele Basel III stipulează că băncile trebuie să deţină o rezervă de obligaţiuni, denumită rată de acoperire a lichidităţii (LCR), în ideea de a rezista timp de o lună la şocurile de pe piaţă fără ajutor extern. Norma privind LCR a început să fie introdusă de la 1 ianuarie 2015 şi va fi majorată treptat până în 2019. Potrivit Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, în luna iunie 2014, cele mai mari 100 de bănci aveau un LCR mediu de 125%, peste nivelul mediu. Normele Basel III vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor precum şi rezervele lor de lichidităţi, pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize.

Cea mai mare bancă din Europa, Deutsche Bank, a anunțat un program complex de restructurare care va reorganiza activitatea diviziilor și modul de conducere, transmite Agerpres cu referire la DPA și Reuters. 

„Vrem să creăm o bancă mai bine controlată și mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Noua structură și noua echipă de conducere sunt de importanță strategică pentru realizarea acestor obiective”, a afirmat directorul general al băncii germane, John Cryan.

Președintele Board-ului de supervizare, Paul Achleitner, a declarat că deciziile adoptate de conducerea băncii au fost dificile.

“Rareori Deutsche Bank s-a confruntat cu o reorganizare atât de masivă în istoria sa. Au fost necesare decizii dure, vreau să subliniez că toate părțile implicate încearcă să obțină cele mai bune rezultate Deutsche Bank, lăsând deoparte interesele personale”, a subliniat Paul Achleitner.

Banca va răspunde mai mult decât până acum în fața clienților și a Board-ului, se arată în comunicatul Deutsche Bank.

Britanicul John Cryan, care a lucrat la JPMorgan, a venit la conducerea Deutsche Bank în iulie, înlocuindu-i cei doi directori generali, Anshu Jain și Juergen Fitschen.

Majoritatea schimbărilor vor avea loc la divizia de investiții bancare, care va fi împărțită în două. Activitățile de tranzacționare și vânzări vor forma divizia Global Markets, condusă de Garth Richie, actualul șef al diviziei equity. Operațiunile de corporate și tranzacții bancare vor fi incluse în divizia Corporate & Investment Banking, fiind supervizate de actualul co-director al diviziei de investiții Jeff Urwin.

Printre persoanele importante care vor părăsi banca se află: Stephan Leithner, șeful resurselor umane; Colin Fan, co-director al diviziei de investiții; Stefan Krause, șeful diviziei de tranzacții bancare globale și Michele Faissola, șeful diviziei de gestionare a activelor.

Banca a avertizat că în trimestrul trei din 2015 va înregistra pierderi înainte de taxe de 6 miliarde de euro și ar putea reduce dividendele. Deutsche Bank a anunțat recent că-și va reduce costurile anuale cu 3,5 miliarde de euro și se va retrage din mai multe țări în care operează în prezent, în ideea de a-și crește profitabilitatea.

De asemenea, în cadrul unui program de restructurare programat până în 2020, a cărui implementare va costa 3,7 miliarde de euro, grupul Deutsche Bank intenționează să reducă activele băncii sale de investiții cu 200 miliarde de euro și să închidă 200 dintre cele aproximativ 730 de sucursale.

Deutsche Bank intenționează să renunțe la un sfert din numărul total de angajați — 23.000 de persoane — în special în activitățile tehnologice și prin divizarea subsidiarei sale PostBank, au declarat recent surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Pe plan global grupul bancar va rămâne cu aproximativ 75.000 de angajați, în urma reorganizării finalizate de noul director general John Cryan, care în iulie a preluat controlul celei mai mari bănci din Germania cu promisiunea reducerii costurilor.

Deutsche Bank operează în prezent în circa 70 de țări din întreaga lume și în primul trimestru al acestui an a realizat un profit net de 544 milioane de euro, jumătate față de profitul de 1,1 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, după ce recent a plătit o amendă record de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea dobânzilor Euribor și Libor în perioada 2005 — 2009.

BCR a fost în primul semestru cea mai profitabilă bancă din România, după pierderile record de anul trecut. În 2014, Raiffeisen Bank a ocupat primul loc în clasamentul profitabilităţii, pentru al treilea an consecutiv, iar în S1 2015 a coborât pe locul trei, scrie Ziarul Financiar. 

Primele trei poziţii în topul celor mai mari câştiguri au fost ocupate în primul semestru de BCR, cu un profit de 600 milioane lei (echivalentul a 136 milioane euro), BRD – cu 270 milioane lei (61 milioane euro) şi Raiffeisen Bank – cu 213 milioane lei (48 milioane euro). Profiturile cumulate ale celor 3 bănci reprezintă 90% din câştigul raportat la nivelul întregului sistem bancar, potrivit datelor raportate până în prezent.

Topul este completat de Banca Transilvania cu un profit de 190 milioane lei (43 milioane euro) si ING Bank cu un profit în Semestrul 1 de 155 milioane lei (35 milioane euro), scrie bankingnews.ro.

Sistemul bancar românesc, format din 40 de bănci, a înregistrat în primul semestru un profit de aproape 1,2 miliarde lei (aproximativ 272 milioane euro). Un număr de 24 de bănci au fost pe profit în primul semestru, iar 16 au fost pe pierdere, potrivit Băncii Naționale a României.

De menționat este faptul că BCR este unicul acționar al BCR Chișinău, iar BRD deține 20% din acțiunile Mobiasbancă Groupe Societe Generale.

Sursa: zf.ro