La conferința EU-COFILE 2015, Banca Națională a României a făcut publică lista băncilor de importanță sistemică din România, scrie bankingnews.ro. 

BNR a identificat în România 10 bănci de importanță sistemică: BCR, BRD, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, CEC Bank și Bancpost.

“Identificarea băncilor de importanță sistemică face parte din procesul de convergență a sistemului bancar românesc către un sistem bancar european integrat” a declarat, la Sinaia, viceguvernatorul Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Lista băncilor pe care BNR le va salva cu orice preț, în caz de criză, dețin 72% din activele sistemului bancar. Băncile de importanță sistemică astfel identificate au un rol semnificativ în cadrul sectorului bancar românesc, deținând 72% din active, 75% din depozite și 73% din creditele acordate (la iunie 2015).

Cele 9 bănci de importanță sistemică, persoane juridice române (cea dea 10-a, ING fiind sucursală) aveau la septembrie 2015 o rată a fondurilor proprii totale de 17.3%, credite neperformante de 11.8% (ușor sub media sistemului) și o rentabilitate pozitivă.

Aceasta este o cerință obligatorie care se bazează pe o directivă europeana – Directiva 2013/36/UE, iar metodologia de calcul aparține Autorității Bancare Europene (ABE). BNR a folosit în perioada 2012-2014 o metodologie proprie, dezvoltată împreună cu Comisia Europeană și Fondul Monetar International.

BNR va publica trimestrial lista băncilor de importanță sistemică. Până la sfârșitul acestui an și apoi trimestrial, toate băncile centrale din Uniunea Europeană trebuie să facă această analiză și au obligația să publice lista băncilor de importanță sistemică o dată pe an.

Amintim că BCR este unicul acționar al BCR Chișinău, iar BRD deține 20% din acțiunile Mobiasbancă Groupe Societe Generale. O altă bancă inclusă în această listă – ING Bank – a anunțat recent că studiază posibilitatea intrării pe piața bancară din țara noastră.

Sursa date: raportul BNR.

Capital One 360 a implementat strategia de „reprezentanță bancară în calitate de coworking” pentru a atrage antreprenorii, care sunt clienții săi de bază, scrie futurebanking.ru. 

Multă lume cunoaște despre conceptul ING Direct, una din cele mai bune bănci online din lume. ING Direct a început să deschidă în SUA reprezentanțe în formatul ING-cafe, unde clienții puteau lua masa, utiliza internetul ș.a.m.d. Deseori reprezentanțele ING-cafe erau construite în 2 nivele, aveau spațiu mare, design deosebit și într-adevăr arătau mai mult a cafenele, nu a bănci.

După preluarea ING Direct de către cei de la Capital One, conceptul a fost redenumit în Capital One 360, iar design-ul încăperii a suferit modificări. Odată cu criza și necesitatea mai mult de a fi util clienților, banca a lăsat de o parte partea distractivă a conceptului.

Vedeți în imagini în ce s-a transformat cafeneaua-bancă ING Direct – un spațiu larg în 3 nivele, unde la primul nivel funcționează o cafenea sub brandul Peet’s. Spațiul rămas îl ocupă coworking-ul. Se poate observa o masă înaltă și lungă cu o mulțime de prize și scaune pe tot perimetrul. De asemenea spațiul conține multe zone de lucru în colțuri și lângă geamuri – canapele, fotolii, măsuțe, beanbag-uri – totul pentru lucru de orice format și pe placul tuturor.

Nivelul de sus de asemenea conține multiple locuri pentru lucru. Spațiul este foarte luminos, așa cum toată fațadă reprezintă o mare vitrină din sticlă.

Brandingul Capital One 360 este destul de modest, acesta poate fi observat doar pe ecrane și pe un perete alăturat.

La primul etaj sunt 3 locuri de muncă pentru consultanții băncii. O masă, nici un fel de hârtii, imprimante sau telefoane. Consultantul are doar niște bile roșii și o tabletă.

Majoritatea vizitatorilor sunt tineri antreprenori și asta din cauza locației – raion financiar al orașului San Francisco. Prin preajmă sunt localizate multe birouri și centre de afaceri. Antreprenorii și startup-erii deseori au nevoie de un spațiu de muncă temporar, un loc pentru a-și verifica e-mailul sau a efectua apeluri. Toate acestea ei le găsesc în coworking. De asemenea coworkingul este folosit de tineri pentru întâlnirile de afaceri.

Consultanții nu-i deranjează pe vizitatori cu întrebări și nu le limitează timpul petrecut în coworking. În marea majoritate a timpului ei consultă potențialii clienți, atunci când sunt solicitați.

Capital One 360 arată o nouă tendință în dezvoltarea formatului unei reprezentanțe bancare – trecerea de la cafenele la ceva mai util pentru consumatori. În acest caz este coworking-ul, fapt care poate fi util și valoros pentru tinerii antreprenori. În asemenea format, banca este alături de client, care din când în când are nevoie de sfaturi financiare și ajutor la conducerea afacerii.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat recent că şi-a redus participaţia la Banca Transilvania prin vânzarea unui pachet de 86,76 milioane acţiuni (2,86%) printr-un proces de plasare accelerată derulat la Bursa de Valori Bucureşti, informează economica.net cu referire la un comunicat al BERD.

BERD a precizat că tranzacţia a fost lansată cu succes pe BVB joi, 12 noiembrie, după închiderea bursei. Vânzarea a generat un interes puternic din partea investitorilor interni şi internaţionali.

„Suntem încântaţi de progresele realizate de Banca Transilvania în ultimii ani. Modelul de afaceri rezistent şi adaptabil al băncii, capacitatea sa dovedită de a face faţă dificultăţilor cu rapiditate, deschidere şi transparenţă, echipa managerială experimentată şi sprijinul important din partea acţionarilor fac din Banca Transilvania o bancă puternică şi rezistentă”, a declarat directorul general al BERD, Nick Tesseyman.

„BERD rămâne încrezător în perspectivele viitoare ale Băncii Transilvania şi în capacitatea sa de a-şi întări profitabilitatea şi poziţia de piaţă. Prin reducerea participaţiei noastre ajutăm la creşterea lichidităţii acţiunilor Banca Transilvania în timp ce continuăm să sprijinim strategiei de creştere a băncii”, a adăugat Nick Tesseyman.

Anterior acestei tranzacţii, BERD deţinea o participaţie de 14,3% la Banca Transilvania şi a sprijinit întărirea bazei de capital şi extinderea activităţilor BT, care între timp a devenit a treia mare bancă din România în funcţie de active.

Conform Ziarului Financiar, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a marcat un profit de peste 600% prin exitul parţial pe care l-a făcut vineri, 13 noiembrie, din Banca Transilvania, ce a implicat vânzarea unui pachet de 2,86% din bancă pentru 216,9 milioane lei (50 milioane euro), potrivit calculelor ZF în baza datelor oficiale. BERD a intrat în acţionariatul BT în 2001.

Pachetul de acţiuni vândut reprezintă 2,86% din capitalul băncii, participaţia BERD scăzând astfel la 11,47% din Banca Transilvania. Preţul la care a fost încheiată vânzarea a fost de 2,5 lei/titlu, BERD oferind investitorilor un discount de 5,6% faţă de cotaţia de închidere din şedinţa de joi, 12 noiembrie.

Tranzacţia a fost intermediată de casa cehă de brokeraj Wood&Co.