Sediul central al grupului bancar francez Societe Generale a fost percheziționat săptămâna aceasta în cadrul unei anchete preliminare demarată de Parchetul francez pentru „fraudă fiscală agravată” ca urmare a dezvăluirilor din scandalul Panama Papers, informează Agerpres cu referire la Reuters și AFP. 

Potrivit unor informații publicate anterior în cotidianul francez „Le Monde”, Societe Generale ocupă poziția a patra în topul băncilor care au creat cele mai multe societăți offshore prin intermediul cabinetului de avocatură panamez Mossack Fonseca, după grupul bancar britanic HSBC și băncile elvețiene UBS și Credit Suisse.

Purtătorul de cuvânt de la Societe Generale a confirmat că sediul grupului bancar din cartierul La Défense din Paris a fost percheziționat de anchetatorii Oficiului central de luptă împotriva infracțiunilor financiare și fiscale.

„Numeroase documente, în special informatice au fost sechestrate”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

„Le Monde” susține că Societe Generale deține 979 de societăți offshore înființate în paradisuri fiscale cu ajutorul Mossack Fonseca. În replică, grupul Societe Generale subliniază că doar câteva zeci din aceste societăți offshore mai sunt în prezent active și că sunt gestionate într-o manieră „complet transparentă”.

Societe Generale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare, are 154.000 de angajați și 32 de milioane de clienți în întreaga lume.

Michael Grahammer, şeful Hypo Landesbank Vorarlberg, creditorul austriac menţionat în Panama Papers, este unul dintre primii bancheri importanţi care demisionează din cauza rapoartelor apărute în cea mai mare scurgere de informaţii financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, scrie capital.ro cu referire la Reuters.

Acţionarul majoritar al băncii este provincia austriacă Vorarlberg.

Michael Grahammer, director general din 2012, a informat banca în legătură cu demisia sa, se arată într-un comunicat publicat joi de Hypo Landesbank Vorarlberg, care adaugă că decizia reprezintă o surpriză.

„Rămân convins 100% că banca nu a încălcat niciun moment reglementările sau sancţiunile”, a afirmat şeful Hypo Landesbank Vorarlberg.

Acesta a adăugat că decizia de a demisiona este rezultatul diverselor evoluţii din ultimul an, precizând:

„În cele din urmă, prejudecăţile presei din ultimele zile în legătură cu banca şi cu mine au fost decisive în adoptarea acestei decizii”.

Autoritatea de Reglementare a Pieţei Financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează dacă Raiffeisen Bank International şi Hypo Landesbank Vorarlberg au respectat regulile pentru prevenirea spălării de bani, după ce au fost menţionate în Panama Papers. FMA examinează dacă s-au respectat procedurile, cum ar fi verificarea naturii tranzacţiilor şi a persoanelor implicate, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

„Dacă va fi necesar, cazul poate fi raportat autorităţilor”, a adăugat oficialul FMA.

Băncile austriece Raiffeisen Zentralbank (RZB) şi Hypo Vorarlberg au fost menţionate în investigaţie deoarece ar fi ajutat persoane foarte bogate să-şi mute banii în conturi offshore pentru a evita plata taxelor.

Din 2002, Raiffeisen l-ar fi ajutat pe actualul preşedinte ucrainean Petro Poroschenko să evite plata taxelor, conform informaţiilor apărute în revista Falter, care, alături de postul de televiziune ORF, a colaborat la investigaţii. Banca s-ar fi ocupat de un credit de 115 milioane de euro dintr-un cont offshore în Insulele Virgine Britanice care avea legătură cu Roshen, cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, deţinut de Poroschenko.

Hypo Vorarlberg, membru al the Hypo Alpe Adria, care a fost salvată de la faliment de statul austriac, este, de asemenea, menţionată în legătură cu 20 de afaceri offshore.

Păstrarea banilor în conturi bancare offshore nu este ilegală şi ambele bănci au precizat că au îndeplinit toate cerinţele autorităţilor de reglementare. „Desigur, RZB şi-a îndeplinit obligaţiile legale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Raiffeisen, Ingrid Krenn-Ditz.

Hypo Vorarlberg a subliniat că legile au fost respectate în mod riguros pentru a preveni spălarea de bani.

Bancherul austriac Andreas Treichl, 64 de ani, preşedintele executiv al Erste Group, care controlează BCR, cea mai mare bancă românească, a încasat anul trecut de la banca pe care o conduce o remuneraţie de aproape 3 milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de câştigul din anul precedent, scrie Ziarul Financiar.

Mai puţin de jumătate din suma încasată de şeful Erste a provenit din salariul fix, care a fost de 1,3 milioane de euro, apropiat de cel din 2014. La remuneraţia fixă s-au mai adăugat alte beneficii, de 1,45 milioane de euro, inclusiv compensaţii pentru pensie.

Treichl, care conduce Erste Group de aproape două decenii, a primit şi bonus pentru rezultatele băncii din anii precedenţi (cu excepţia anului 2014) în sumă de 156.800 euro. Profitul este o condiţie de bază pentru bonusarea echipei de top management.

Erste Bank, care după anul 2000 s-a extins mult în Europa Centrală şi de Est, a raportat pentru 2015 un profit net de 968 milioane euro faţă de o pierdere de 1,383 miliarde de euro în 2014. Grupul austriac va acorda dividende de 214,9 milioane de euro pentru 2015 după 0 în 2014, ceea ce înseamnă un dividend per acţiune de 0,5 euro. Erste, cu active de 199,7 miliarde de euro, are operaţiuni în Austria, Cehia, Croaţia, Slovacia, România, Ungaria şi Serbia.

În total, Erste Bank Group a cheltuit anul trecut aproape 6,5 milioane de euro cu remuneraţiile celor şase membri ai boardului, în creştere faţă de 2014.

Treichl era considerat înaintea crizei cel mai bine plătit bancher austriac. Cel mai bun an al lui din punctul de vedere al remuneraţiei rămâne 2004, când a câştigat 4,54 milioane de euro pe seama unui bonus de „superloialitate“ de 2 milioane de euro.

Andreas Treichl a fost artizanul preluării BCR şi şi-a atras unele critici pentru suma 3,6 miliarde euro pe care a pus-o pe masă în 2005 pentru pachetul de 60% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti. Erste a plătit de şase ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net. Achiziţia BCR i-a adus lui Treichl un bonus record de peste 2,8 milioane de euro, astfel că remuneraţia sa totală a ajuns în 2007 la 4,42 milioane de euro.

În anii de criză managementul băncii austriece a renunţat la bonusurile de performanţă. Banca a primit sprijin din partea guvernului austriac, iar politica de bonusuri a fost restricţionată de acordul agreat în toamna lui 2008 cu guvernul Austriei pentru primirea unui sprijin la capital de 1,8 milairde euro.

Şeful Erste admitea la începutul crizei că opinia publică este îndreptăţită să fie revoltată de salariile din industria bancară şi a afirmat că schemele de bonusare au fost parţial responsabile de apariţia crizei financiare internaţionale.

Consiliul de supravegherere al Erste i-a prelungit lui Treichl anul trecut mandatul de CEO, până la jumătatea anului 2020. Mandatul actual expiră în vara lui 2017, însă administratorii băncii au vrut probabil să dea un semnal de continuitate şi stabilitate în ceea ce priveşte activitatea Erste şi au anunţat în avans prelungirea mandatului şefului băncii austriece, nelăsând loc de zvonuri.

Andreas Treichl devine astfel unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare în Europa, cu peste 20 de ani petrecuţi ca CEO al Erste, una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est.

El este în acelaşi timp CEO al băncii şi chairman al boardului fundaţiei Erste Stiftung, principalul acţionar al Erste Group, având şi statutul acţionar persoană fizică al băncii pe care o conduce.

Operaţiunile din România ale Erste sunt atent supravegheate de Treichl, care este şi vicepreşedinte al consiliului de supraveghere al BCR, el implicându-se direct în selecţia managementului băncii.

Sursa: Ziarul Financiar