Aurul și-a câștigat rolul de referință în sistemul monetar global grație durabilității, rarității și valorii sale simbolice. În ultimii ani, băncile centrale – în special cele din China și Rusia – și-au majorat semnificativ achizițiile de aur, căutând să reducă dependența de dolarul american, într-un context geopolitic incert.

Republica Moldova deține aproximativ 70 kg de aur, evaluate la circa 130 milioane de lei – o sumă modestă în comparație cu alte țări din regiune.

Potrivit BNM, acest aur provine în mare parte din confiscările din anii ’90, ulterior fiind transformat în lingouri și inclus în rezervele oficiale.

Totuși, cea mai mare parte a rezervelor BNM, în valoare de peste 80 miliarde lei, este investită în valori mobiliare de stat emise de alte țări.

Pentru investitori, aurul rămâne un activ defensiv, folosit pentru protecție împotriva inflației și ca refugiu în perioade de criză.

 În 2025, prețul aurului a atins un nou record istoric – peste 3.499 USD/uncie, cu o creștere de 25% de la începutul anului. Goldman Sachs estimează o posibilă creștere până la 3.700 USD până la finalul anului.

Chiar și pentru o generație orientată spre digital, aurul își păstrează locul în portofoliile bine echilibrate – nu pentru câștiguri rapide, ci ca formă de stabilitate pe termen lung.

Transformările rapide de pe piața muncii, accelerate de expansiunea inteligenței artificiale, pun presiune tot mai mare pe angajați, indiferent de domeniu. Potrivit unui sondaj realizat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn, tot mai mulți tineri își caută relevanța profesională prin activități extracurriculare – de la cursuri practice și internshipuri, până la programe de dezvoltare personală. Tot mai puțini se bazează doar pe diplome, iar adaptabilitatea devine cheia.

Chiar și profesiile creative, considerate anterior „safe zone” față de automatizare, sunt vizate de algoritmi. Potrivit unui articol publicat de BBC Worklife, locuri de muncă precum designul grafic sau arta vizuală ar putea fi printre primele automatizate, deoarece algoritmii pot învăța rapid tipare estetice și pot produce conținut competitiv.

Totuși, expertul în automatizare Martin Ford identifică trei categorii de joburi care, cel puțin pentru moment, sunt mai greu de înlocuit de inteligența artificială:

• Joburi care implică creativitate strategică, precum medicina, cercetarea sau avocatura.

• Roluri centrate pe relaționare umană profundă, cum ar fi jurnalismul de investigație, consultanța sau îngrijirea persoanelor.

• Profesii care presupun dexteritate și mobilitate în medii imprevizibile, cum ar fi cele din domeniul tehnic – electricieni, instalatori, sudori.

Pentru angajații care nu doresc o reconversie radicală, dar își doresc siguranță pe termen lung, soluția constă în dezvoltarea abilităților transversale: gândire critică, inteligență emoțională, comunicare eficientă și capacitatea de a lucra cu tehnologia – nu împotriva ei.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (FJȘC) din cadrul Universității de Stat din Moldova au semnat joi, 29 mai 2025, un acord de colaborare axat pe promovarea educației financiare și consolidarea formării profesionale în jurnalismul economic.

Documentul a fost semnat în incinta FJȘC de către Dumitru Budianschi, președintele CNPF, și Victoria Bulicanu, decanul FJȘC, și stabilește un cadru de acțiune comun pentru:

• promovarea educației financiare în rândul publicului larg și al studenților;

• sprijinirea formării viitorilor jurnaliști economici;

• îmbunătățirea comunicării instituționale și a culturii financiare în societate.

„Parteneriatul cu CNPF oferă studenților noștri oportunități valoroase de practică și învățare aplicată, contribuind la formarea unei noi generații de jurnaliști economici bine pregătiți”, a declarat Victoria Bulicanu.

La rândul său, Dumitru Budianschi a subliniat importanța implicării tinerilor în procesul de educație financiară: „Ne dorim ca studenții să devină nu doar beneficiari, ci și colaboratori activi în efortul de a construi o cultură financiară solidă în Republica Moldova.”

Printre activitățile prevăzute în acord se numără: stagii de practică la sediul CNPF, proiecte comune de cercetare și educație, participări la conferințe și mese rotunde, dar și dezvoltarea de materiale educaționale pentru spațiul academic și public.

Parteneriatul consolidează legătura dintre mediul academic și autoritățile de reglementare, cu scopul de a susține o educație financiară relevantă, aplicată și accesibilă.

Prețurile locuințelor din Chișinău au crescut semnificativ în ultima perioadă, ajungând la niveluri similare cu cele din orașe mari ale Italiei, Spaniei sau Franței, potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, difuzată de Jurnal TV.

Oficialul a explicat că actualele prețuri reflectă nu doar componenta speculativă, ci și o dezvoltare economică dezechilibrată la nivel național, care a concentrat investițiile și oportunitățile în capitală. În acest context, Ministerul Infrastructurii lucrează la politici care vizează reducerea presiunii asupra pieței imobiliare din Chișinău prin susținerea dezvoltării regiunilor Bălți și sudul țării.

Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea conexiunii dintre localitățile din apropierea Chișinăulu, cum ar fi Strășeni și Călărași, și capitală, prin introducerea transportului feroviar regulat. Măsura ar putea reduce nevoia locuitorilor din aceste orașe de a se reloca în Chișinău pentru a fi mai aproape de locul de muncă.

De asemenea, autoritățile încurajează investitorii să își extindă activitatea și în afara Chișinăului, pentru a stimula dezvoltarea echilibrată și a crea condiții atractive pentru trai în alte zone ale țării.

Potrivit lui Vladimir Bolea, infrastructura feroviară deja existentă ar putea fi valorificată rapid pentru a susține aceste inițiative, însă este necesară identificarea resurselor financiare și a voinței politice pentru implementarea proiectelor.