Companiile din Republica Moldova solicită autorităților să modifice mecanismul de depunere repetată a rapoartelor financiare, astfel încât erorile depistate după depunere să poată fi corectate fără aplicarea de sancțiuni disproporționate, se arată în comunicatul AmCham Moldova.

Propunerea vine în contextul în care legislația actuală nu prevede clar această posibilitate.

Potrivit mediului de afaceri, scopul raportării financiare este furnizarea de date corecte și relevante către investitori, autorități și alți utilizatori. Un cadru mai flexibil ar stimula conformarea voluntară, ar reduce litigiile și ar încuraja transparența.

În prezent, o greșeală într-un raport contabil poate atrage consecințe serioase, chiar dacă situațiile fiscale reflectă realitatea.

AmCham propune următoarele modificări:

• Introducerea unei perioade clare – de exemplu, 90 de zile sau conform art. 188 din Codul fiscal – în care companiile să poată depune rapoarte corectate;
• Posibilitatea anexării unei note explicative privind natura și impactul erorii;
• Marcarea publică a rapoartelor revizuite (ex. cu mențiunea „revizuit” sau „rectificat”) pentru transparență.

Reprezentanții comunității de afaceri consideră că o astfel de modificare ar alinia Republica Moldova la practicile europene și internaționale, unde corectarea voluntară a rapoartelor este permisă și chiar încurajată, fiind văzută ca un semn de responsabilitate, nu de abatere.

În perioada ianuarie–iunie 2025, volumul emisiunilor de valori mobiliare pe piața primară din Republica Moldova a crescut cu 33,8% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 427,19 milioane lei, în pofida reducerii numărului acestora de la 51 la 28, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Cele mai mari plasamente au fost realizate de BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” SA (MAIB), care a efectuat două emisiuni de obligațiuni în valoare totală de 296,1 milioane lei. În total, pe piața primară a fost înregistrată o singură emisiune inițială de acțiuni (0,95 milioane lei) și 25 de emisiuni suplimentare (130,14 milioane lei). Valoarea medie a unei emisiuni a urcat la 15,25 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul trecut.

Investițiile străine directe în acțiuni au reprezentat 6% din total (7,86 milioane lei), în creștere de 2,75 ori comparativ cu perioada similară din 2024, datorită aporturilor din România și Germania în companiile „FARMACO” SA și „DACIA-LV” SA.

Pe piața secundară, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 22,43%, până la 812,38 milioane lei, însă numărul acestora s-a dublat, ajungând la 1 234. Segmentul extrabursier a cumulat 76,3% din volum și 95,1% din numărul total de tranzacții. Piața reglementată a înregistrat 56 de tranzacții în valoare de peste 184 milioane lei, dominată de vânzarea acțiunilor „Moldasig” SA (137 milioane lei).

Sectorul bancar rămâne cel mai lichid pe piața reglementată, cu BC „MAIB” SA pe primul loc (39 milioane lei), urmată de BC „Banca de Finanțe și Comerț” (4 milioane lei) și BC „Victoriabank” (2 milioane lei).

În extrabursier, volumul tranzacțiilor a scăzut la 619,46 milioane lei, dar numărul acestora s-a triplat, fiind influențat de retrageri obligatorii în mai multe companii.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) organizează, în perioada 13–14 august 2025, training-ul gratuit „Gestiunea financiară a întreprinderii”, dedicat antreprenorilor, contabililor și managerilor financiari interesați să îmbunătățească performanța economică a afacerii.

Evenimentul se va desfășura la Institutul Muncii (str. Zimbrului 10, Chișinău), între orele 10:00 și 17:00, cu participare fizică.

Locurile sunt limitate, iar înscrierea se face online, prin completarea formularului disponibil aici.

Regulile privind moștenirea și dreptul de proprietate se vor schimba semnificativ de la 1 ianuarie 2026, potrivit bizlaw.md.

Modificările la Codul civil au fost publicate în Monitorul Oficial din 6 august 2025 și vizează condițiile de dobândire a proprietății, regimul moștenirii nedemne, termenele și procedura de acceptare a succesiunii, precum și statutul soțului supraviețuitor.

Codul civil clarifică că moștenirea este o transmisiune pentru cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă. Noile prevederi stabilesc detaliat condițiile în care un moștenitor poate fi decăzut din drept, situație ce trebuie constatată prin hotărâre judecătorească definitivă.

Moștenitorul nedemn este obligat să restituie bunurile și fructele obținute, iar cota sa se împarte între ceilalți moștenitori.

Soțul supraviețuitor beneficiază de protecție sporită. Alături de cota succesorală, acesta poate primi, cu titlu de preciput, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun, cu anumite excepții, dacă sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.

Legea introduce și reguli clare pentru opțiunea succesorală: moștenirea poate fi acceptată sau refuzată în termen de 12 luni, cu posibilitatea extinderii termenului în condiții speciale.

 În cazul minorilor sau persoanelor aflate sub ocrotire, decizia aparține autorității tutelare. Acceptarea este valabilă și prin intrarea în posesia bunurilor, însă fără drept de dispoziție înainte de expirarea termenului legal și fără certificat de moștenitor.

Noile prevederi se aplică moștenirilor persoanelor decedate la 1 ianuarie 2026 sau ulterior.