Republica Moldova va primi un împrumut de până la 344 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru modernizarea unor sectoare importante ale drumurilor R7 și M3, potrivit BERD.

Banii vor fi folosiți pentru reabilitarea și construcția a aproximativ 134 km de drumuri, care fac legătura între diferite regiuni ale țării și frontierele cu România și Ucraina. Finanțarea BERD urmează să fie completată și cu granturi din partea Uniunii Europene.

Drumul R7 este unul dintre principalele coridoare din nordul țării și asigură conexiunea cu frontiera României, fiind utilizat inclusiv pentru traficul dintre Ucraina și Republica Moldova.

Drumul M3 reprezintă principala legătură rutieră dintre Chișinău și Portul Internațional Liber Giurgiulești. Ambele trasee fac parte din rețeaua transeuropeană de transport TEN-T.

BERD estimează că modernizarea acestora va contribui la reducerea timpului de călătorie, creșterea siguranței și scăderea costurilor de transport pentru persoane și companii. Totodată, drumurile sunt importante pentru transportul mărfurilor între Republica Moldova, Ucraina și piețele Uniunii Europene.

Noua finanțare vine după alte 340 milioane de euro acordate de BERD în 2024 și 2025 pentru modernizarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova.

Pe lângă lucrările propriu-zise, BERD va sprijini autoritățile în elaborarea unui plan național pe termen lung pentru sectorul rutier și a unei strategii de finanțare a drumurilor.

În total, BERD a investit până acum peste 3,1 miliarde de euro în 201 proiecte din Republica Moldova. Din această sumă, aproximativ 1,7 miliarde de euro au fost acordate după începutul războiului din Ucraina.

Pentru tot mai multe afaceri mici și mijlocii, creșterea rapidă nu mai este obiectivul principal. 68% dintre antreprenorii chestionați spun că preferă stabilitatea și predictibilitatea, iar 54% încearcă să evite riscurile financiare inutile, arată un nou studiu global Dreamonomics, realizat pentru Mastercard.

Studiul, realizat pe un eșantion de peste 6.000 de întreprinderi mici și mijlocii din 18 țări, analizează modul în care antreprenorii privesc creșterea, digitalizarea, relațiile cu clienții și securitatea afacerii.

O altă schimbare ține de relația cu clienții. 61% dintre antreprenori spun că preferă să construiască relații mai apropiate cu clienții existenți, în loc să urmărească pur și simplu atragerea unui număr cât mai mare de persoane.

Digitalizarea rămâne însă una dintre marile priorități. IMM-urile folosesc, în medie, cinci instrumente digitale, iar 89% vor să adopte și mai multe. Totodată, 78% consideră important ca aceste instrumente să fie integrate și mai ușor de gestionat.

Și securitatea cibernetică cântărește tot mai mult în deciziile antreprenorilor. 71% spun că protecția împotriva amenințărilor cibernetice este o prioritate, însă doar 37% folosesc în prezent instrumente dedicate de securitate. În același timp, 70% dintre respondenți privesc cu interes utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv pentru prevenirea fraudelor și protecția afacerii.

În Europa, studiul mai arată că 67% dintre antreprenori pun preț pe un model de muncă ce le permite să își protejeze sănătatea, relațiile și viața personală, semn că pentru mulți proprietari de afaceri succesul nu mai este măsurat doar prin ritmul de creștere.

Dacă alimentezi astăzi cu benzină 95, din prețul maxim de 33,56 lei pentru un litru, aproape 13 lei reprezintă acciza și TVA. Expertul economic Marin Gospodarenco a analizat datele publicate de ANRE și explică cât ar costa carburantul fără taxe și de ce motorina este mai scumpă la pompă, deși are o acciză mai mică.

În cazul unui litru de benzină 95, prețul este format astfel: 16,98 lei reprezintă carburantul propriu-zis, 7,17 lei – acciza, 5,59 lei – TVA, iar 3,82 lei reprezintă componenta comercială. Aceasta din urmă include transportul, depozitarea, alte cheltuieli și profitul sau pierderea comerciantului.

Asta înseamnă că acciza și TVA însumează 12,76 lei pentru fiecare litru de benzină. La un plin de 50 de litri, aproximativ 638 de lei reprezintă taxe.

Fără acciză și TVA, un litru de benzină ar avea, în această structură de preț, o valoare de aproximativ 20,80 lei.

Gospodarenco atrage atenția și asupra faptului că TVA se aplică inclusiv peste acciză. În cazul benzinei, aproximativ 1,43 lei din TVA-ul plătit pentru fiecare litru rezultă din aplicarea TVA asupra accizei. La 50 de litri, suma ajunge la aproximativ 72 de lei.

De ce motorina este mai scumpă la taxe, dar mai scumpă la pompă

Pentru 17 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 35,53 lei pentru motorină, față de 33,56 lei pentru benzinǎ. Acciza pentru motorină este însă de numai 3,36 lei pe litru, de peste două ori mai mică decât cea pentru benzină.

Diferența vine în principal din costul produsului petrolier propriu-zis. Componenta de bază a motorinei ajunge la 22,04 lei pe litru, comparativ cu 16,98 lei în cazul benzinei. Potrivit analizei lui Gospodarenco, explicația ține de situația internațională a capacităților de rafinare, care pune presiune mai mare pe prețul motorinei.

În cazul motorinei, acciza și TVA însumează 9,28 lei pe litru, ceea ce înseamnă aproximativ 464 de lei la un plin de 50 de litri.

Expertul a calculat și ce s-ar întâmpla dacă accizele ar fi reduse cu 25%. Benzina s-ar ieftini cu aproximativ 2,15 lei pe litru, iar motorina cu circa 1 leu. Pentru un plin de 50 de litri, economia ar fi de aproximativ 107 lei la benzină și 50 de lei la motorină.

Gospodarenco subliniază însă că o reducere a taxelor ar diminua încasările bugetare, fără să rezolve problema disponibilității carburantului sau a prețurilor externe care stau la baza calculelor din Republica Moldova.

Mai multe reguli noi privind moștenirile în Republica Moldova au fost contestate la Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău cere verificarea unor prevederi care stabilesc cine are dreptul la moștenire, în cât timp trebuie aceasta acceptată și ce se întâmplă dacă un moștenitor este declarat nedemn. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională pe 10 septembrie și poate fi găsită aici.

Una dintre schimbările contestate se referă la soțul sau soția persoanei decedate. Potrivit noilor reguli, dacă persoana decedată nu are copii sau alți descendenți, soțul supraviețuitor poate moșteni întreaga avere, iar părinții persoanei decedate nu mai primesc o parte din moștenire.

O altă prevedere importantă stabilește că moștenirea trebuie acceptată în termen de 12 luni de la deces. Acceptarea se poate face printr-o declarație sau prin preluarea efectivă a unui bun care face parte din moștenire.

Deputatul contestă și regula aplicată atunci când un moștenitor este declarat nedemn, adică pierde dreptul de a moșteni din cauza unor fapte prevăzute de lege. Potrivit sesizării, noua formulare ar putea face ca și copiii acestuia să nu mai primească partea care i-ar fi revenit părintelui lor.

O altă problemă invocată ține de perioada în care se aplică noile reguli. Deși legea a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026, sesizarea arată că unele prevederi ar putea afecta și moștenirile deschise pentru persoane decedate între 1 ianuarie și 31 martie 2026.

Sunt contestate și unele reguli care îi privesc pe moștenitorii minori și persoanele aflate sub măsuri de ocrotire.

Important rămâne și faptul că o prevedere a fost contestată la Curtea Constituțională, iar acest lucru nu înseamnă că aceasta a fost deja declarată neconstituțională. Curtea urmează să examineze argumentele prezentate în sesizare.

În 2026, statul alocă în medie 36,5 mii de lei pentru fiecare elev din raioanele Republicii Moldova, însă această sumă nu reprezintă neapărat costul efectiv al educației unui copil. Ion Faina, expert în marketing și comunicare, a analizat formula prin care sunt distribuiți banii și arată de ce finanțarea diferă semnificativ de la o școală la alta.

Pentru întregul învățământ general sunt prevăzute în acest an 17,05 miliarde de lei. Aproximativ 12,96 miliarde merg către raioane și municipii, unde sunt finanțate școlile, iar alte 4,1 miliarde de lei – către primării, pentru grădinițe.

Finanțarea funcționează după principiul „banul urmează elevul”. Circa 80% din bani sunt distribuiți în funcție de numărul de elevi ponderați, iar 20% – în funcție de instituție. Elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal au ponderi diferite în formulă.

Potrivit calculelor lui Faina, o școală cu 50 de elevi ar primi circa 44,5 mii de lei per elev, în timp ce într-o instituție cu 900 de elevi suma ar fi de aproximativ 27 de mii de lei per elev. Astfel, școala mică poate primi cu aproximativ 50–65% mai mult pentru fiecare copil.

Explicația ține de cheltuielile fixe. Chiar dacă numărul copiilor scade, școala continuă să aibă nevoie de profesori, încălzire, întreținere și pază. În același timp, fiecare elev care pleacă reduce partea de finanțare legată direct de numărul de copii.

Analiza arată și că formula nu a acoperit întotdeauna necesarul instituțiilor. În 2024 și 2025 au fost prevăzute suplimentări pentru salarii care însumează 411,4 milioane de lei, după ce autoritățile locale au semnalat că alocațiile nu sunt suficiente pentru plata salariilor.

O altă problemă semnalată de Faina este diferența dintre suma repartizată per elev și costul real al educației unui elev. Analiza arată că actualul „cost standard” este calculat pornind de la volumul alocațiilor bugetare raportat la numărul de copii sau elevi, în timp ce costul efectiv poate varia în funcție de dimensiunea și cheltuielile fiecărei instituții.

Dacă vinzi un apartament, o casă sau un alt bun imobil, poți avea de achitat impozit pe venitul rezultat din creșterea de capital. Excepția importantă este locuința de bază: dacă aceasta îndeplinește condițiile stabilite de Codul fiscal, venitul obținut din vânzare nu este impozabil, scrie contabilsef.md, cu referire la actualizările publicate de Serviciul Fiscal de Stat.

Pentru ca un imobil să fie considerat locuință de bază, trebuie îndeplinite simultan două condiții: să fie în proprietatea ta de cel puțin trei ani și să fi fost domiciliul sau reședința ta în ultimii trei ani înainte de vânzare. Regula se aplică și dacă domiciliul sau reședința au fost radiate cu cel mult 90 de zile înainte de vânzare.

SFS precizează și cum se verifică domiciliul. Sunt luate în calcul informațiile din Registrul de stat al populației, iar dovada poate fi făcută prin datele din registru sau printr-un extras eliberat electronic ori pe hârtie. Dacă adresa dintr-un act de identitate nu coincide cu cea din registru, sunt considerate autentice datele din Registrul de stat al populației.

Dacă imobilul vândut nu este locuința de bază, acesta este tratat fiscal drept activ de capital. Creșterea de capital se determină, în principiu, ca diferență dintre suma obținută din vânzare și baza valorică a imobilului, adică valoarea care trebuie justificată prin documentele prevăzute de legislație.

Din creșterea de capital calculată, 50% este luată în considerare la determinarea venitului impozabil, după scăderea eventualelor pierderi de capital suportate în aceeași perioadă fiscală. Ulterior se aplică cota de impozit pe venit prevăzută pentru persoanele fizice.

Există și o excepție pentru donații: creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în cazul unui contract de donație între rude de gradul I sau între soți.

Dacă în urma vânzării apare obligația de plată a impozitului, persoana fizică trebuie să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la 30 aprilie a anului următor celui în care a avut loc tranzacția și să achite impozitul în același termen.

Așadar, faptul că vinzi un imobil nu înseamnă automat că vei plăti impozit. Contează dacă acesta este locuința ta de bază, de cât timp îl deții, de cât timp ai domiciliul sau reședința acolo și dacă, în urma vânzării, rezultă o creștere de capital.

Companiile din Republica Moldova cer mai puțină birocrație, reguli fiscale mai previzibile și simplificarea procedurilor pentru afaceri. Propunerile au fost discutate pe 15 septembrie la o întrevedere a Guvernului cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului și ai asociațiilor de afaceri, potrivit Guvernului Republicii Moldova.

Una dintre propuneri este recunoașterea în Republica Moldova a semnăturilor electronice calificate emise în Uniunea Europeană. O asemenea măsură ar simplifica interacțiunea cu autoritățile și derularea unor proceduri pentru companiile și investitorii care operează între Moldova și statele UE. Propunerea a fost prezentată de mediul de afaceri și urmează să fie analizată de autorități; nu este, deocamdată, o regulă adoptată.

Antreprenorii au cerut schimbări și în achizițiile publice. În loc ca ofertele să fie evaluate în principal prin criteriul celui mai mic preț, reprezentanții businessului propun să fie luate mai mult în calcul valoarea economică și calitatea ofertelor.

O altă solicitare ține direct de planificarea financiară a firmelor: mai multă predictibilitate fiscală și legislativă. Companiile vor să fie implicate mai devreme în elaborarea politicilor publice și să aibă suficient timp pentru a se adapta atunci când Moldova transpune noi reguli și standarde europene.

Discuțiile au vizat și reglementările în construcții, investițiile, industria farmaceutică, transporturile și digitalizarea. Guvernul a anunțat că propunerile vor fi analizate împreună cu instituțiile responsabile și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, urmând să fie stabilite măsurile care pot fi promovate prioritar.

Pentru companii, miza este reducerea timpului și costurilor administrative și posibilitatea de a-și planifica mai ușor investițiile și cheltuielile. Deocamdată însă este vorba despre propuneri ale mediului de afaceri, nu despre modificări deja intrate în vigoare.