În anul 2023, în Republica Moldova activau 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de 2022, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare.

Cea mai mare pondere a întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 39% din total, urmat de activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,7%), industria prelucrătoare (9,5%), construcții și transport și depozitare (câte 7,1%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent, iar rata de creare a coborât la 5,5%. Și în acest caz, comerțul a dominat, cu 36,6% din totalul firmelor nou-înființate.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii ani analizați. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, cele mai multe închideri fiind raportate tot în sectorul comerțului (40,9% din total).

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată în zona firmelor mici. 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat și 94,9% din totalul firmelor desființate în 2023.

Din punct de vedere regional, municipiul Chișinău concentrează 63,1% din întreprinderile active, urmat de regiunea Centru (15,8%) și Nord (12,7%). Cea mai mare rată de creare a întreprinderilor s-a înregistrat în regiunea Nord (7,0%), iar cea mai ridicată rată de desființare – în UTA Găgăuzia (12,3%).

În 2023, 66,9% dintre întreprinderi au avut conducători bărbați, iar aproximativ o treime – femei. Cea mai mare pondere a firmelor conduse de femei a fost înregistrată în învățământ (63,8%), în timp ce în industria extractivă aceasta a fost de doar 4,3%.

Peste 20.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate de la începutul anului 2025, cu sprijinul Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Potrivit datelor oficiale, 20.024 de persoane au fost plasate în câmpul muncii prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale ANOFM. Dintre acestea, 6.372 sunt șomeri, reprezentând aproape o treime din total, iar 764 de persoane au fost angajate pe perioade determinate de până la trei luni sau ca zilieri.

Cine sunt moldovenii care și-au găsit un loc de muncă

Din totalul persoanelor angajate:

• 45,3% sunt femei;

• 16,9% au peste 55 de ani;

• 1,2% sunt persoane cu dizabilități;

• 0,7% sunt migranți reveniți de peste hotare;

• 64 de persoane sunt de etnie romă.

În rândul șomerilor angajați, cei mai mulți provin din mediul rural (59,9%), iar aproape 30% sunt tineri cu vârste între 16 și 35 de ani.

Domeniile în care s-au făcut cele mai multe angajări

Moldovenii și-au găsit un loc de muncă în special în:

• servicii colective, sociale și personale;

• agricultură;

• industrie;

• comerț;

• construcții.

Alte angajări au fost realizate în administrația publică, învățământ, sănătate, asistență socială și transporturi.

Peste 40.000 de gospodării din Republica Moldova au plătit facturi mai mici la energie datorită programului EcoVoucher, implementat de Centrul Național pentru Energie Durabilă. Potrivit datelor prezentate de CNED, programul generează economii anuale de aproximativ 29,8 milioane de lei, ca urmare a reducerii consumului de energie electrică.

În doar doi ani, înlocuirea electrocasnicelor vechi cu echipamente eficiente energetic a dus la economii de circa 8 milioane kWh pe an. Fiecare aparat nou a însemnat nu doar costuri mai mici pentru familie, ci și retragerea din uz a unui echipament vechi, colectat pentru reciclare.

Programul EcoVoucher va continua și în 2026, cu un buget planificat de aproximativ 40 de milioane de lei, CNED urmărind extinderea numărului de beneficiari și informarea mai activă a populației privind avantajele eficienței energetice.

Pe lângă reducerea facturilor, autoritățile subliniază că programul contribuie și la protecția mediului, prin scăderea consumului de energie și a volumului de deșeuri electronice.

Anul 2025 se încheie cu vești bune pentru mediul antreprenorial din Republica Moldova. Alte 79 de companii locale vor beneficia de granturi în valoare totală de 35,5 milioane de lei, sprijin care va genera investiții de peste 58 de milioane de lei în economia națională, potrivit comunicatului Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Finanțarea nerambursabilă este asigurată de Guvernul Republicii Moldova, care contribuie cu 18,05 milioane de lei pentru 61 de companii. Alte 18 companii primesc granturi în valoare totală de 17,5 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice, finanțat de Guvern și Grupul Banca Mondială, prin intermediul ODA și al Unității de Implementare a Proiectului de Ameliorare a Competitivității.

Companiile selectate asigură în prezent 686 de locuri de muncă, iar implementarea proiectelor finanțate va crea cel puțin 298 de noi oportunități de angajare în comunitățile locale. Sprijinul acordat vizează creșterea competitivității economice, majorarea salariilor și consolidarea dezvoltării locale.

În deschiderea evenimentului, secretara de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Natalia Selevestru, a subliniat că investițiile în antreprenori sunt esențiale pentru o economie modernă și rezilientă, iar statul are rolul de a oferi instrumente reale pentru creștere și competitivitate.

La rândul său, Aureliu Casian, directorul executiv al Unității de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității, a evidențiat importanța accesului la finanțare, a unui cadru de afaceri predictibil și a creșterii productivității pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului privat.

Directorul ODA, Vadim Codreanu, a punctat că instituția pune la dispoziția antreprenorilor un ecosistem complet de creștere, de la granturi la finanțări avantajoase prin programele „Facem Investiții BGK”, „FACEM Impact” și „Programul Guvernamental 373”, recomandând combinarea acestora cu Programul de dezvoltare a furnizorilor locali, care oferă consultanță gratuită și planuri personalizate.

De la începutul anului, 810 companii au beneficiat de granturi gestionate de ODA, în valoare totală de 346,4 milioane de lei, sprijin care a generat investiții planificate de peste 653 de milioane de lei în economia națională. Majoritatea beneficiarilor au fost finanțați din bugetul de stat, dar și prin programe susținute de Uniunea Europeană și Grupul Banca Mondială.

Mediul de afaceri din Republica Moldova a transmis Guvernului un document de poziție privind proiectul Legii cu privire la investiții, cu scopul de a contribui la elaborarea unui cadru normativ coerent, previzibil și compatibil cu obligațiile internaționale asumate de stat în domeniul protecției investițiilor.

În documentul de poziție privind proiectul Legii cu privire la investiții, disponibil aici, AmCham Moldova subliniază necesitatea unei delimitări clare a noțiunilor fundamentale din lege, precum „investiție”, „investitor” și „investiție străină”, astfel încât acestea să fie pe deplin compatibile cu tratatele internaționale de protecție a investițiilor la care Republica Moldova este parte.

Totodată, sunt semnalate riscurile juridice generate de criterii restrictive, inclusiv rezidența fiscală, care pot conduce la excluderea nejustificată a unor investitori de la protecția legală.

Documentul evidențiază și importanța corelării proiectului de lege cu mecanismele internaționale de soluționare a litigiilor investiționale, pentru a evita suprapunerile sau confuziile dintre arbitrajul comercial și arbitrajul investițional.

Un capitol distinct este dedicat facilităților investiționale, unde mediul de afaceri semnalează lipsa unei tipologii clare și a unor condiții transparente de acordare și recomandă clarificarea competențelor autorităților, corelarea facilităților cu regimul ajutorului de stat și asigurarea unui cadru predictibil atât pentru investițiile strategice, cât și pentru cele non-strategice.

De asemenea, este accentuată necesitatea definirii clare a pragurilor valorice și a noțiunii de „valoare a investiției”, pentru a evita interpretările divergente și aplicarea neuniformă a legii. Sunt reiterate principiile securității juridice, tratamentului just și echitabil și neretroactivității măsurilor cu impact investițional.

Prin aceste propuneri, mediul de afaceri urmărește consolidarea securității juridice pentru investitori, creșterea atractivității investiționale a Republicii Moldova și alinierea cadrului normativ național la bunele practici europene și internaționale.

Guvernul a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2026, precum și salariul minim pe țară, potrivit hotărârilor publicate în Monitorul Oficial din 18 decembrie 2025, informează Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 773 din 17 decembrie 2025, salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2026, a fost stabilit la 17.400 lei. Acest indicator este utilizat la calcularea indemnizațiilor de asigurări sociale, a contribuțiilor și a altor drepturi prevăzute de legislație.

Astfel, venitul asigurat luat în calcul la determinarea indemnizațiilor sociale nu poate depăși cinci salarii medii lunare prognozate, raportate la numărul de luni în care persoana a obținut venit asigurat. În cazul unui an incomplet, plafonarea se aplică proporțional perioadei lucrate.

Pentru salariații rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației, venitul lunar asigurat va constitui 68% din salariul mediu prognozat, respectiv 11.832 lei în anul 2026. Totodată, salariul mediu prognozat stă la baza stabilirii impozitului unic minim aplicat rezidenților IT Park, care va reprezenta 30% din acest indicator.

De asemenea, ajutorul material acordat din mijloacele sindicatelor și patronatelor, pentru care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat, este plafonat la 17.400 lei per angajat anual. Pentru sumele care depășesc acest plafon se vor calcula contribuții obligatorii.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 771 din 17 decembrie 2025, a fost stabilit salariul minim pe țară, care va constitui 6.300 lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale nu poate fi mai mică decât acest nivel, proporțional timpului lucrat, iar pentru salariații cu program parțial contribuția minimă nu poate coborî sub 25% din contribuția calculată la salariul minim.

Noile valori vor fi aplicate la calcularea salariilor, contribuțiilor și prestațiilor de asigurări sociale în anul 2026.