Scumpirea carburanților din ultimele luni a majorat și suma taxelor incluse în fiecare litru. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, la un plin de 50 de litri de motorină, componenta fiscală este în septembrie cu aproximativ 128 de lei mai mare decât la începutul anului.

În cazul benzinei, economistul estimează o diferență de circa 85–87 de lei pentru un rezervor de 50 de litri.

Potrivit calculelor lui Ioniță, la începutul anului, accizele și TVA incluse într-un litru de benzină însumau aproximativ 11 lei, iar în septembrie ajung la circa 12,70 lei. Astfel, componenta fiscală pentru 50 de litri a crescut de la aproximativ 550 la 635 de lei.

La motorină, taxele incluse în preț au urcat, conform analizei, de la aproximativ 6,60 lei la 9,20 lei pe litru. Diferența înseamnă circa 128 de lei în plus la un plin de 50 de litri.

Ioniță explică această evoluție prin modul în care este calculat TVA. Acciza este stabilită pe unitatea de cantitate, în timp ce TVA depinde de prețul carburantului. Astfel, atunci când prețul crește, se majorează și suma TVA inclusă în fiecare litru.

Economistul estimează că, în perioada martie–septembrie 2026, TVA suplimentar generat de scumpirea carburanților ajunge la aproximativ 1,026 miliarde de lei. Din această sumă, circa 878 de milioane de lei provin din motorină, iar aproximativ 218 milioane de lei din benzină.

El precizează că este vorba despre o estimare a TVA suplimentar raportată la nivelul de la începutul anului, nu despre o constatare că bugetul a încasat efectiv cu această sumă peste plan. Încasările reale depind și de consumul efectiv și de deducerile de TVA.

Ministerul Finanțelor pregătește un plan pentru prevenirea muncii nedeclarate și combaterea salariilor „în plic” în sectorul construcțiilor. Potrivit anunțului publicat de instituție, documentul urmează să fie aplicat în perioada octombrie 2026–decembrie 2027.

Proiectul include măsuri pentru stimularea respectării voluntare a obligațiilor de către angajatori, îmbunătățirea cadrului normativ și informarea angajaților și a companiilor despre consecințele muncii nedeclarate.

Deocamdată, planul nu este aprobat. Ministerul Finanțelor îl va consulta cu reprezentanții sectorului construcțiilor, pentru ca măsurile propuse să țină cont de situația și necesitățile reale ale domeniului.

Consultările vor avea loc pe 30 septembrie 2026, începând cu ora 15:30. Persoanele și organizațiile interesate își pot confirma participarea până pe 29 septembrie, ora 12:00, prin completarea formularului de înregistrare.

Formula utilizată de ANRE pentru stabilirea prețului maxim de comercializare cu amănuntul a motorinei standard se modifică pe durata stării de urgență în sectorul energetic. Potrivit Deciziei nr. 8 a Comisiei Naționale de Management al Crizelor, în calcul va fi inclus suplimentar un adaos de 25 de dolari pentru fiecare tonă, peste marja comercială specifică.

Documentul stabilește că ANRE va utiliza valoarea medie a cotațiilor Platts CIF Med Cargo pentru motorină și va adăuga componenta suplimentară de 25 de dolari pe tonă. Pe durata stării de urgență sunt suspendate prevederile contrare din normele generale de calcul al prețurilor la produsele petroliere standard, precum și aplicarea Hotărârii ANRE nr. 426/2026 privind modificarea marjei comerciale specifice.

Decizia nu indică însă cu câți bani se va modifica prețul unui litru de motorină la pompă. Cei 25 de dolari se aplică unei tone și reprezintă doar una dintre componentele formulei de calcul. Prețul maxim final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte elemente incluse în formulă. Noul nivel va deveni cunoscut după publicarea prețurilor maxime de către ANRE.

Prevederea privind adaosul suplimentar vizează motorina standard. Decizia nu introduce o componentă similară în formula de calcul al prețului benzinei.

Totodată, cumpărarea motorinei în recipiente la stațiile de alimentare va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele mobile specializate, destinate alimentării tehnicii agricole, limita este de 100 de litri.

Atât timp cât o benzinărie dispune de motorină standard, aceasta trebuie să fie oferită consumatorilor la prețul maxim stabilit de ANRE. Stația va putea comercializa alte tipuri de motorină, care pot fi mai scumpe, numai după epuizarea stocului de motorină standard.

Pentru protejarea rezervelor interne, exportul și reexportul carburanților prin Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi permise doar dacă volumele depozitate depășesc pragurile de 2.500 de tone pentru benzină și 7.500 de tone pentru motorină.

Sunt prevăzute și anumite excepții. Reexportul va putea continua pentru alimentarea navelor care transportă produse petroliere către Portul Giurgiulești, precum și pentru mărfurile introduse în port pentru transbordare sau reexport în Ucraina, dacă există contracte comerciale ferme încheiate înaintea introducerii acestora.

Operatorul Portului Giurgiulești va transmite zilnic Serviciului Vamal date despre stocurile de produse petroliere standard. Transporturile rutiere care aduc carburanți în Republica Moldova vor avea benzi dedicate la frontieră, iar trenurile care transportă produse petroliere vor beneficia de prioritate pe rețeaua feroviară.

Măsurile au intrat în vigoare pe 26 septembrie 2026 și se aplică pe durata stării de urgență din sectorul energetic.

Aproximativ 54% dintre cele circa 280 de rapoarte privind evaluarea bunurilor imobile, examinate în perioada 2014–2024, prezentau deficiențe metodologice sau abateri de la cadrul normativ. Informația se regăsește în nota de fundamentare a proiectului privind organizarea și funcționarea Consiliului de verificare a rapoartelor de evaluare, elaborat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru.

Este vorba despre rapoartele prin care evaluatorii stabilesc valoarea bunurilor imobile, categorie în care intră apartamentele, casele, terenurile, spațiile comerciale și alte proprietăți. Astfel de rapoarte sunt folosite inclusiv de bănci la acordarea creditelor garantate cu imobile, dar și în procedurile de executare silită, cauzele judiciare și unele proceduri fiscale.

În prezent, verificarea calității rapoartelor este realizată indirect prin intermediul Comisiei de certificare din cadrul Agenției. Autoritățile susțin că aceasta are atribuții limitate și nu poate aplica sancțiuni directe. În același timp, Comisia participă atât la certificarea evaluatorilor, cât și la verificarea activității acestora, ceea ce, potrivit documentului, afectează transparența și obiectivitatea supravegherii.

Consiliul de verificare a rapoartelor de evaluare a fost instituit prin modificările legislative adoptate în 2025. Proiectul aflat acum în consultare stabilește cum va fi organizat și cum va funcționa acesta, astfel încât noul mecanism să devină operațional de la 1 ianuarie 2027.

Consiliul va verifica dacă rapoartele de evaluare respectă legislația și metodologia în domeniu. Acesta nu va reevalua apartamentul, casa sau terenul și nu va stabili un alt preț, ci va constata dacă raportul este întocmit corect și dacă eventualele abateri au influențat valoarea indicată de evaluator.

Verificarea va putea fi solicitată de beneficiarii și utilizatorii desemnați ai evaluării, precum și de organele de urmărire penală, procuratură, instanțele de judecată și autoritățile publice. Examinarea dosarului va dura cel mult 45 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate a termenului.

Pentru persoanele care cumpără o locuință prin credit, raportul de evaluare este important deoarece banca îl utilizează pentru a determina valoarea imobilului acceptată drept garanție. Proiectul nu schimbă modul în care banca stabilește suma creditului, dar introduce un mecanism prin care poate fi verificată corectitudinea raportului pe care se bazează finanțarea.

În urma examinării, Consiliul va putea emite:

• un aviz de conformitate;
• un aviz de conformitate cu observații;
• un aviz de neconformitate.

Consiliul va indica dacă abaterile constatate au influențat sau nu valoarea imobilului, dar nu va calcula mărimea acestei influențe și nu va propune o valoare alternativă. Pentru stabilirea unui alt preț ar fi necesară întocmirea unui nou raport de evaluare.

Evaluatorul vizat va fi informat despre examinarea raportului, va avea acces la dosar și va putea prezenta explicații sau solicita să fie audiat înaintea adoptării avizului.

În cazul unor încălcări, Consiliul va putea transmite Agenției o sesizare motivată pentru inițierea procedurii de suspendare sau retragere a certificatului evaluatorului. Suspendarea nu va putea depăși șase luni, iar deciziile privind suspendarea sau retragerea certificatului vor putea fi contestate în instanță.

Consiliul va avea cinci membri: doi reprezentanți ai Agenției, un reprezentant al mediului academic, unul al societății civile din domeniul evaluării și un evaluator certificat al bunurilor imobile. Cei trei membri externi vor fi selectați prin concurs, vor trebui să aibă experiență practică în evaluarea imobilelor și vor putea deține cel mult două mandate consecutive a câte trei ani.

Funcționarea structurii ar urma să coste aproximativ 780.000–830.000 de lei anual, fără impozitele și contribuțiile aferente remunerațiilor. Cei trei membri externi vor primi pentru participarea la o ședință o remunerație egală cu salariul mediu lunar prognozat pe economie. Pentru anul 2026, calculele au fost făcute în baza sumei de 17.400 de lei, plata fiind prevăzută pentru cel mult 12 ședințe anual. Cei doi reprezentanți ai Agenției nu vor primi o remunerație separată.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru invită evaluatorii bunurilor la discuțiile publice asupra proiectului, programate pentru 1 octombrie 2026, la ora 15:00, la sediul instituției din strada Serghei Lazo 48, Chișinău.

Antreprenorii care vor să obțină finanțare nerambursabilă prin programele ODA vor putea depune din nou cereri începând cu 1 octombrie 2026, ora 09:00.

Apelurile vor fi deschise timp de cinci zile lucrătoare, însă pot fi închise mai devreme dacă bugetul disponibil pentru un program este epuizat.

Cererile se depun doar online, prin Cabinetul Antreprenorului (e-Cabinet). ODA recomandă celor interesați să verifice din timp condițiile programului ales și să pregătească informațiile necesare înainte de deschiderea apelului.

Din octombrie se schimbă și modul de completare a dosarelor. După experiența apelurilor din septembrie, nu va mai exista opțiunea de încărcare a fișierelor Excel pentru transferul automat al datelor. Informațiile vor fi introduse direct în formularul electronic din e-Cabinet.

Fișierele Excel vor rămâne disponibile doar ca modele pentru pregătirea datelor. Excepția este Programul de susținere a Antreprenoriatului Feminin, unde anexa Excel va trebui în continuare completată și atașată cererii, acesta fiind ultimul apel organizat în forma actuală a programului.

Lista programelor care se deschid și bugetul disponibil pentru fiecare poate fi verificată în calendarul apelurilor de finanțare publicat de ODA.

Reducerea TVA sau a accizelor la carburanți ar putea ieftini benzina și motorina, însă costul pentru buget ar fi de ordinul miliardelor de lei, iar o mare parte din beneficiu ar ajunge la gospodăriile cu venituri mai mari. Este concluzia unei analize publicate de Adrian Lupușor, economist și director executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

Analiza vine în contextul în care prețurile benzinei și motorinei au ajuns la niveluri record, iar în spațiul public se discută despre posibilitatea reducerii taxelor pentru a tempera scumpirile.

Potrivit lui Lupușor, principala cauză a majorării prețurilor este creșterea cotațiilor internaționale. În același timp, ponderea taxelor în prețul final ar fi coborât de la începutul anului de la 47% la 38% în cazul benzinei și de la 33% la 26% pentru motorină.

El atrage atenția că Moldova are deja taxe pe carburanți mai mici decât multe țări din regiune. De exemplu, acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, față de nivelul minim de 330 de euro din UE. În analiza sa, Lupușor indică un preț de circa 1,7 euro/litru pentru motorină în Moldova, comparativ cu 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și aproximativ 2,2 euro media UE.

Economistul spune însă că merită analizat și prețul carburanților înainte de aplicarea taxelor. Potrivit lui, acesta rămâne relativ ridicat comparativ cu alte state din regiune, deși costurile de operare ale unei stații PECO din Moldova ar trebui să fie mai mici. În acest context, el consideră necesară o analiză a Consiliului Concurenței privind nivelul de concurență de pe piață, fără a afirma că existența unor înțelegeri anticoncurențiale ar fi deja demonstrată.

Calculele prezentate de Lupușor arată că eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei/litru, dar ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual. Reducerea TVA la 10% ar însemna o ieftinire de aproximativ 3 lei/litru și un cost bugetar de circa 1,6 miliarde de lei.

El estimează că eliminarea totală a acestor taxe ar costa aproximativ 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau circa 10% din veniturile bugetului de stat. Conform calculelor sale, fiecare leu cu care motorina ar fi ieftinită prin reducerea accizei ar costa bugetul aproximativ 800 de milioane de lei pe an.

Lupușor mai argumentează că reducerea generală a TVA nu ar distribui beneficiile în mod egal. Transportatorii, fermierii și companiile pot deduce TVA, în timp ce gospodăriile care consumă mai mult carburant ar beneficia mai mult de reducerea prețului.

Potrivit datelor prezentate în analiză, cele mai înstărite 20% dintre gospodării au 54 de automobile la 100 de gospodării, față de 19 în cazul celor mai sărace 20%. Primele generează aproximativ 70% din cheltuielile pentru transport. În scenariul unei reduceri de TVA cu un cost de 1,6 miliarde de lei, Lupușor estimează că aproximativ un miliard de lei din beneficiu ar reveni celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei celor mai sărace 20%.

În locul unei reduceri generale a TVA, economistul propune ca eventualele intervenții să fie țintite. Printre opțiunile menționate se numără o reducere temporară a accizei la motorină atunci când cotațiile internaționale depășesc un anumit prag, restituirea accizei pentru fermieri, sprijin pe litru pentru transportatori și ajutoare suplimentare pentru gospodăriile vulnerabile.

Ca exemplu, el calculează că un miliard de lei direcționat către cele aproximativ 620.000 de familii din programul „Ajutor la contor” ar însemna în jur de 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă folosită pentru diminuarea accizei ar reduce prețul motorinei cu aproximativ 1,3 lei/litru pentru toți consumatorii.

Lupușor mai indică necesitatea constituirii stocurilor de urgență și a unei examinări mai aprofundate de către Consiliul Concurenței a modului în care funcționează piața carburanților.

Motorina a ajuns să coste în Republica Moldova mai mult decât benzina, iar diferența nu este una neglijabilă. Pentru 25 septembrie, prețul maxim stabilit de ANRE este de 36,81 lei pentru un litru de motorină și 34,19 lei pentru benzina A95, ceea ce înseamnă o diferență de 2,62 lei pe litru.

Economistul Stas Gospodarenco, de la centrul analitic Expert-Grup, atrage atenția că situația spune mai mult decât simpla creștere a costurilor pentru șoferi. În analiza sa, acesta explică faptul că avansul motorinei față de benzină este legat de natura actualului șoc de pe piața carburanților și poate avea efecte mai largi asupra economiei.

Potrivit analizei, în august carburanții s-au scumpit cu 23,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Doar într-o lună, motorina s-a scumpit cu 8,3%, în timp ce benzina a crescut cu 3,3%.

Gospodarenco explică faptul că problema actuală nu ține în primul rând de lipsa petrolului, ci de transportul și livrarea produselor petroliere. Blocajele și riscurile de pe principalele rute comerciale afectează inclusiv fluxurile prin care motorina ajunge în Europa.

Republica Moldova este și mai expusă unor astfel de fluctuații, deoarece nu are propria rafinărie. Prețurile maxime sunt calculate de ANRE în funcție de media cotațiilor internaționale din ultimele 14 zile, cursul leului față de dolar, accize, TVA și marja comercială.

Efectul s-a văzut rapid în septembrie. Potrivit calculelor prezentate de economist, între 1 și 25 septembrie, motorina s-a scumpit cu 3,92 lei pe litru, sau 11,9%, iar benzina – cu 2,94 lei, respectiv 9,4%.

Pentru un șofer care alimentează 50 de litri, diferența înseamnă că un plin de motorină costă acum cu aproape 200 de lei mai mult decât la începutul lunii.

Dar impactul nu se limitează la mașinile personale.

Motorina este utilizată pe scară largă în transportul de mărfuri, agricultură, logistică și transport public, iar o creștere semnificativă a prețului poate fi transferată treptat în costul produselor și serviciilor.

Astfel, scumpirea motorinei poate ajunge, cu întârziere, inclusiv în prețul alimentelor, al transportului și al altor servicii pentru populație.

Pentru 25 septembrie, ANRE a stabilit un nou maxim de 36,81 lei/litru pentru motorină și 34,19 lei/litru pentru benzina A95.

În opinia lui Gospodarenco, prețul carburanților trebuie privit și ca un indicator al vulnerabilității Republicii Moldova la șocurile externe: evenimente produse la mii de kilometri distanță se pot regăsi, în doar câteva săptămâni, în costurile suportate de consumatorii de aici.