O nouă bancă din Moldova le oferă clienților posibilitatea de a face plăți prin Apple Pay, direct cu iPhone, Apple Watch, iPad sau MacBook.
Este vorba despre Energbank, care a anunțat disponibilitatea serviciului pentru clienții săi. Cardurile pot fi adăugate în Apple Pay fie din aplicația MyEnergBank, fie direct din Apple Wallet.
Potrivit băncii, plățile sunt confirmate prin Face ID, Touch ID sau codul de acces, iar datele cardului sunt protejate în timpul tranzacțiilor.
Apple Pay permite achitarea cumpărăturilor fără utilizarea cardului fizic, atât în magazinele care acceptă plăți contactless, cât și online sau în aplicații compatibile.
Detalii despre activarea serviciului și cardurile eligibile sunt disponibile pe pagina oficială Energbank.
Educația financiară nu înseamnă doar administrarea bugetului personal, ci și înțelegerea modului în care sunt planificate investițiile și cheltuielile la nivel public. Pentru a face aceste informații mai accesibile, FINedu Moldova și Ministerul Finanțelor lansează proiectul FINEDU4PublicFinance.
Participanții vor putea afla cum este planificat și executat un buget, de unde provin veniturile publice, cum sunt organizate achizițiile și investițiile și prin ce mecanisme poate fi urmărită eficiența cheltuielilor.
În cadrul activităților vor fi discutate și transparența, responsabilitatea și etica în gestionarea finanțelor publice, astfel încât procesele financiare să fie mai ușor de înțeles.
Proiectul începe cu două ateliere. Primul va avea loc pe 1 octombrie 2026, la Tekwill Women Hub din Bălți, iar cel de-al doilea este programat pentru 2 octombrie 2026, la Sweet Home din Ialoveni.
Inițiativa este realizată cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Informațiile despre activitățile proiectului vor fi publicate pe pagina FINEDU Moldova.
Comisia Națională a Pieței Financiare a constatat mai multe încălcări în relația cu consumatorii la o organizație de creditare nebancară și a inițiat un control la o altă companie din domeniu, potrivit deciziilor adoptate de autoritate.
În cazul OCN „Moneda Credit” SRL, CNPF a identificat nereguli privind informarea oferită înainte de semnarea contractului, conținutul și prezentarea informațiilor contractuale, dreptul consumatorului la rambursarea anticipată și condițiile referitoare la executarea silită.
Autoritatea a constatat și o practică comercială incorectă. Compania ar fi calculat costul creditului și graficul de rambursare folosind o rată a dobânzii diferită de cea prevăzută în contract. CNPF a interzis creditorului aplicarea acestor practici. Decizia a fost luată după examinarea petițiilor depuse de doi consumatori.
În același timp, CNPF a inițiat din oficiu un control tematic la OCN „Ecofinance Technologies” SRL. Autoritatea va verifica respectarea limitelor legale privind costul total al creditului, informarea consumatorilor, clauzele contractuale și încheierea contractelor la distanță.
Controlul va viza și costurile serviciilor suplimentare și ale produselor de asigurare oferite de companie în calitate de agent bancassurance, inclusiv eventuala utilizare a unor practici comerciale incorecte.
În cazul „Ecofinance Technologies”, inițierea controlului nu înseamnă că încălcările au fost deja confirmate. Concluziile vor putea fi stabilite după finalizarea verificărilor.
Proprietarii bunurilor imobile din Republica Moldova își pot verifica rezultatele evaluării și reevaluării în masă. Publicarea acestora reprezintă notificarea oficială a proprietarilor, precizează Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru.
În următoarele 30 de zile, proprietarii trebuie să verifice valoarea estimată și caracteristicile tehnice ale bunurilor imobile care au stat la baza calculării acesteia.
Informațiile pot fi consultate pe geodata.gov.md, în rubrica „Evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile”, precum și în cabinetul personal al proprietarului din portalul guvernamental EVO. Persoanele care nu au acces la internet pot consulta rezultatele la serviciile cadastrale teritoriale sau la primării.
Dacă suprafața sau alte caracteristici tehnice ale bunului imobil nu corespund realității, proprietarul poate solicita verificarea, corectarea sau completarea datelor. Cererea poate fi depusă online, prin e-mail, expediată prin Poșta Moldovei sau prezentată personal la serviciul cadastral teritorial.
Serviciul cadastral teritorial va compara informațiile folosite la evaluare cu datele din Registrul bunurilor imobile și cu documentele din dosarul cadastral sau tehnic. Dacă obiecțiile sunt justificate, datele vor fi corectate, iar valoarea bunului imobil va fi recalculată.
Proprietarul va fi informat despre rezultatul examinării cererii în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Dacă nu este de acord cu soluția adoptată, se poate adresa instanței de contencios administrativ.
Tinerii și migranții care vor să lanseze sau să dezvolte o afacere în municipiul Chișinău pot solicita granturi de până la 250.000 de lei prin Programul municipal „Startup pentru Tineri și Migranți”, anunță Centrul Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.
Finanțarea nerambursabilă poate acoperi până la 70% din valoarea proiectului investițional, iar solicitantul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 30%.
Programul este destinat tinerilor și migranților care vor să deschidă sau să dezvolte o afacere în municipiul Chișinău. Proiectele pot fi depuse în perioada 21 septembrie–11 octombrie 2026 sau până la epuizarea bugetului disponibil.
Pentru a solicita finanțarea, aplicantul trebuie să descarce documentele necesare, să completeze formularul și datele financiare, să semneze electronic actele și să le încarce pe platforma oficială de aplicare.
Dosarul trebuie să includă formularul de aplicare, cererea de finanțare, datele financiare, ofertele de preț, documentele justificative și actele care confirmă disponibilitatea cofinanțării.
Până în prezent, prin program au fost finanțate 70 de afaceri, care au beneficiat de granturi în valoare totală de peste 13,9 milioane de lei. Proiectele susținute au atras investiții de aproximativ 41,8 milioane de lei și au contribuit la crearea sau menținerea a 586 de locuri de muncă.
maib scoate la vânzare mai multe bunuri imobile din Sîngerei, Criuleni și Șoldănești. Prețurile solicitate variază de la 128.000 de lei până la 3,85 milioane de lei, iar valoarea cumulată a celor trei loturi depășește 4,3 milioane de lei.
La Criuleni, banca vinde un garaj de 27,2 m² și un teren pentru construcții de 0,0029 hectare. Prețul solicitat este de 128.000 de lei, inclusiv TVA. Fotografiile proprietății pot fi văzute aici.
La Sîngerei, sunt scoase la vânzare trei garaje cu o suprafață totală de 90,6 m² și un teren pentru construcții de 0,0091 hectare. Pentru acestea, banca solicită 345.000 de lei, inclusiv TVA. Detalii foto sunt disponibile aici.
Cel mai scump lot se află în Șoldănești, pe strada 31 August 1989. Acesta include o construcție cu o suprafață totală de 873,6 m², dispusă pe trei niveluri, un teren de 0,2061 hectare și două garaje cu o suprafață totală de 82 m². Prețul cerut este de 3,85 milioane de lei, inclusiv TVA. Imaginile proprietății pot fi consultate aici.
Banca precizează că, dacă pentru același bun vor exista cel puțin doi cumpărători cu intenție fermă, vânzarea va fi organizată prin licitație.
Pentru informații suplimentare, persoanele interesate pot contacta banca la numerele 078 007 911 și 068 609 595.
Trăim într-o lume în care comandăm un taxi din două atingeri pe ecran și primim confirmări în milisecunde. Ne-am obișnuit ca totul să fie rapid și la un click distanță. Și totuși, în clipa în care ne așezăm la o masă de restaurant, ritmul modern pare că se oprește brusc. Meniul a rămas un obiect rigid și scump de retipărit, cu prețuri învechite sau preparate epuizate, cu o durată medie de viață de doar câteva luni, după care ajunge, pur și simplu, la gunoi, lăsând în urmă deșeuri pe care nimeni nu le mai contabilizează.
Pentru un antreprenor din HoReCa, meniul clasic a devenit o sursă continuă de pierderi: ezitări ale clienților din lipsa imaginilor, indecizie în fața unor descrieri seci, comenzi ratate pentru simplul motiv că preparatul nu a fost pus suficient în valoare. Dar adevărata problemă este alta: hârtia nu generează date și nu-i spune antreprenorului cele mai prețioase informații: ce preparat stârnește curiozitate și care e trecut cu vederea. Sergiu Cașu, fondatorul „Oto QR”, își amintește exact momentul în care a înțeles această limitare. Stătea la masă într-un restaurant, ca oricare client, și a observat cât de puțin se știe despre comportamentul oaspeților. „Tot ce aude chelnerul este decizia finală. Dar tot ce se întâmplă înainte: ce a privit oaspetele, ce l-a speriat la preț sau la descriere, rămâne complet invizibil pentru restaurant”, spune el.
Fără aceste date, restaurantele iau decizii orbește: scot din meniu produse care, de fapt, erau pur și simplu afișate în locul greșit, pierzând bani fără să înțeleagă de ce.
Cum funcționează „Oto QR”
Echipa din spatele „Oto QR”, formată din Sergiu Cașu și Adrian Moraresco, a înțeles că digitalizarea nu înseamnă doar să pui un PDF greoi pe ecranul unui telefon aflat oricum deja pe masă. Soluția propusă de ei este mai mult decât un simplu meniu accesat printr-un cod QR. Este o platformă inteligentă care transformă comportamentul clienților în date utile pentru restaurante. După ce au vizitat peste 54 de țări și au comparat direct modul în care restaurantele din toate colțurile lumii gestionează comanda și serviciul pentru clienți, fondatorii au decis să redefinească experiența și au construit un sistem de operare dinamic pentru meniuri.
Sistemul digitalizează tot catalogul localului, oferind traduceri automate în peste 15 limbi, ilustrate cu imagini apetisante incluse obligatoriu. Funcționează ca un Software ca serviciu (SaaS) – fiecare restaurant își construiește singur meniul, îl adaptează la identitatea vizuală a brandului și îl gestionează direct de pe telefon. Oaspeții pot vizualiza produsele în detaliu, le adaugă în coș, pot chema chelnerul la masă sau pot trimite comanda direct la bucătărie. Când sunt gata de plecare, pot solicita nota, indicând metoda de achitare și chiar pot lăsa bacșiș digital direct pentru chelnerul care i-a servit. Este o funcționalitate cu impact direct asupra loialității chelnerilor într-un domeniu unde fluctuația de personal e mare, iar bacșișul rămâne o parte importantă din venitul lor, mai ales acum, când peste 70% dintre plăți se fac de pe telefon.
Mai mult, sistemul calculează și afișează automat caloriile, ingredientele și alergenii. Pentru persoanele cu intoleranțe severe sau alergii alimentare, această tehnologie previne riscuri majore de sănătate, asigurând conformitatea automată cu reglementările de siguranță alimentară.
Feedbackul funcționează la fel de eficient: fiecare oaspete poate evalua separat mâncarea, atmosfera și serviciile, iar comentariile ajung instant la administratorul localului – însoțite de detalii despre masă și oră. Un oaspete nemulțumit care lasă un comentariu chiar în timp ce se află la masă îi dă managerului șansa să intervină pe loc și să remedieze situația înainte ca recenzia negativă să ajungă pe rețelele de socializare sau pe Google Maps.
Optimizarea prin date are efecte spectaculoase
„Pe locul 12 din meniul unui restaurant partener stătea un preparat cu cea mai mare marjă de profit, produsul din care localul făcea cei mai mulți bani. Analizând datele, am observat că peste 78% dintre oaspeți luau decizia finală explorând doar primele 9 poziții. Am recomandat ridicarea produsului de pe locul 12 – pe poziția 4, iar în doar o săptămână comenzile pentru acel preparat au crescut de 3 ori. Un meniu fizic nu îți va arăta niciodată așa ceva”, spune fondatorul Oto QR.
Flexibilitatea platformei se potrivește pentru afaceri de familie, cafenele noi, rețele mari, dar și pentru hoteluri, unde meniul interactiv ajunge direct în camere, iar oaspeții pot explora preparatele și comanda room-service direct de la telefon, fără să mai coboare la restaurant.
De la recunoașterea din Paris, la extinderea pe piața globală
Proiectul a primit validare internațională odată cu victoria la concursul național de pitch organizat de către EU4Innovation East – proiect cu un buget total de 23 de milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernul Franței, implementat de Expertise France. Destinat consolidării ecosistemului tehnologic din Parteneriatul Estic și creșterii vizibilității startup-urilor din regiune la nivel european și internațional, programul s-a transformat pentru „Oto QR” într-o veritabilă rampă de lansare, deschizându-le calea spre scena VivaTech 2026, la Paris – unul dintre cele mai importante și impresionante epicentre ale tehnologiei globale, acolo unde, an de an, se întâlnesc fondatori, investitori și inovatori de pe toate continentele.
Datorită programului EU4Innovation East, echipa a beneficiat de finanțare integrală pentru deplasarea la Paris, de pregătire intensivă pentru pitching și de acces la networking și consultanță strategică cu experți europeni, de unde au pornit primele lor conexiuni pe piața europeană.
La VivaTech 2026, echipa a urcat pe scena competiției „EU4Innovation East Pitch Contest”, alături de alte 8 startup-uri din regiune. Într-o ediție de anvergură și o competiție extrem de strânsă marcată de inovațiile în inteligență artificială, „Oto QR” s-a clasat pe locul 3, demonstrând că o soluție concepută la Chișinău are potențialul de a sta la aceeași masă cu marile inovații europene.
„Am realizat că, de fapt, construind o soluție locală, pentru Moldova, ea e aplicabilă la fel de bine în Franța, Spania, Portugalia sau Côte d’Ivoire. Problemele pe care le rezolvăm noi sunt universale”, spune Sergiu Cașu.
Echipa a plecat din Paris cu un capital valoros de credibilitate și cu o rețea valoroasă de contacte. Feedbackul primit direct de la juriul internațional a devenit punctul de plecare pentru o nouă direcție de produs – un modul inteligent de rapoarte executive bazat pe AI, aflat acum în dezvoltare, iar discuțiile purtate acolo le-au deschis uși noi în plan comercial, cu mai multe oportunități de a lega parteneriate pe piața franceză. „La VivaTech am înțeles exact unde trebuie să ducem produsul mai departe. Am purtat discuții avansate cu o rețea din Paris care aprovizionează restaurantele, pentru a ne reprezenta și promova pe piața franceză”, explică Sergiu.
Interesul stârnit de participarea la Paris s-a resimțit imediat după revenirea în țară: un videoclip despre parcursul echipei la VivaTech 2026 s-a viralizat rapid în mediul online, generând un val de solicitări din partea proprietarilor de restaurante interesați să implementeze tehnologia în propriile locații. La scurt timp după, startup-ul a obținut locul 1 și Marele Premiu în valoare de 100.000 MDL (~5.000 EUR) la competiția „Creative Post-Accelerator 2026, organizată de Yep!Moldova și finanțată de Fondul de Întreprinderi Ucraina-Moldova (UMAEF).
Următorul pas în extinderea lor globală va fi participarea la Web Summit în Lisabona, Portugalia – o altă scenă de anvergură a inovației globale. Echipa „Oto QR” va merge acolo tot cu sprijinul proiectului EU4Innovation East și al altor parteneri, unde va reprezenta țara în cadrul standului național și va continua procesul de scalare internațională.
Ce urmează pentru „Oto QR”?
Fondatorii construiesc aplicația ascultându-și constant comunitatea de clienți și transformând sugestiile venite direct din sălile de restaurant în funcționalități noi. Pentru perioada următoare „Oto QR” pregătește o sincronizare duală cu sistemele POS (Point of Sale – softurile folosite de restaurante pentru gestionarea operațiunilor): integrare directă cu platformele lor interne pentru actualizarea automată a stocurilor din bucătărie direct pe ecranul clientului, alături de un modul propriu de precomenzi, comenzi online și livrare, care scapă restaurantele de comisioanele mari.
Modulul de rapoarte inteligente bazat pe AI, conturat chiar din feedbackul primit la Paris, prinde acum formă concretă: va procesa automat datele de scanare ale fiecărui restaurant și va trimite, săptămânal și lunar, recomandări clare pentru creșterea vânzărilor, reducerea risipei și optimizarea costurilor.
Cu bagajele deja pregătite pentru Web Summit, marele eveniment din Lisabona, dar și cu evenimente din România și Finlanda în calendar, „Oto QR” are același obiectiv: să demonstreze că o soluție cu „ADN moldovenesc” are toate ingredientele pentru a deveni un nou standard la nivel european.
Republica Moldova trebuie privită de investitori prin oportunitățile de conectare cu România, Uniunea Europeană și Ucraina, a declarat premierul Vasile Tofan la deschiderea Moldova Business Week, pe 28 septembrie. Potrivit AGERPRES, șeful Guvernului a pledat pentru reguli mai simple, autorizații mai rapide și servicii predictibile pentru afaceri.
Premierul susține că dimensiunea redusă a pieței interne poate fi compensată prin rapiditatea reformelor și prin condiții mai bune pentru antreprenori. În viziunea sa, Moldova poate completa piața românească și poate deveni o poartă către piața europeană, de peste 450 de milioane de locuitori.
„Nu vom câștiga niciodată prin dimensiunea pieței noastre interne. Dar putem câștiga prin viteză, agilitate și încredere”, a afirmat Tofan.
Un alt domeniu evidențiat este participarea la reconstrucția Ucrainei. Potrivit premierului, există deja cerere din partea țării vecine pentru capacități de producție și spații care să susțină activitatea companiilor ucrainene, iar Moldova ar putea găzdui astfel de activități.
Tofan a declarat că Guvernul intenționează să accelereze reformele până la următoarele alegeri parlamentare, prevăzute pentru 2029. Printre prioritățile enunțate se numără eliminarea reglementărilor inutile, reducerea timpului necesar pentru obținerea autorizațiilor și îmbunătățirea infrastructurii.
În susținerea potențialului economic, premierul a prezentat evoluția câtorva sectoare. Potrivit cifrelor invocate de acesta, exporturile au crescut cu aproximativ 4% în primele șapte luni ale anului, iar cele de produse alimentare — cu aproximativ 16%.
Sectorul IT a înregistrat, potrivit premierului, o creștere de circa 20% anul trecut și continuă să se extindă în 2026. Tofan a menționat și o creștere de peste 20% a turismului medical, fără să precizeze perioada de comparație.
Producția de medicamente și transportul aerian au fost, de asemenea, prezentate drept domenii cu potențial de dezvoltare. Deși unele dintre aceste sectoare au încă o pondere relativ mică în economie, premierul consideră că ele pot contribui la transformarea acesteia.
Companiile din Republica Moldova au atras semnificativ mai mulți bani prin piața de capital în prima jumătate a anului 2026. Volumul emisiunilor de valori mobiliare a ajuns la 733,76 milioane de lei, cu 71,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).
Creșterea a fost susținută în special de obligațiunile corporative, adică instrumente prin care companiile se împrumută direct de la investitori, în schimbul plății unei dobânzi.
În primele șase luni ale anului au fost înregistrate patru emisiuni de obligațiuni, în valoare totală de 600,28 milioane de lei. Acestea au reprezentat aproape 82% din totalul finanțării atrase prin emisiuni de valori mobiliare.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, valoarea obligațiunilor emise aproape s-a dublat, de la 296,1 milioane de lei.
În același timp, au fost înregistrate 13 emisiuni de acțiuni, în valoare totală de 133,48 milioane de lei. O parte dintre acestea au fost utilizate pentru constituirea unor societăți pe acțiuni, iar altele pentru majorarea capitalului unor companii deja existente.
Deși companiile au atras mai mulți bani prin piața primară, activitatea de tranzacționare a valorilor mobiliare deja emise a încetinit.
În perioada ianuarie–iunie 2026, valoarea tranzacțiilor de pe piața secundară a constituit 756,16 milioane de lei, cu aproximativ 6,9% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Și numărul tranzacțiilor a scăzut: de la 1.234 în primul semestru din 2025 la 824 în perioada similară din 2026.
Un alt detaliu important este că peste 91% din valoarea tranzacțiilor au avut loc în afara pieței reglementate și a sistemului multilateral de tranzacționare. Doar aproximativ 8,8% din valoare a trecut prin aceste platforme organizate.
Pentru investitori, o piață secundară mai activă înseamnă, de regulă, că valorile mobiliare pot fi cumpărate și vândute mai ușor. CNPF susține că dezvoltarea lichidității și extinderea bazei de investitori rămân printre obiectivele Strategiei de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2026–2030.
Autoritatea își propune inclusiv diversificarea instrumentelor financiare și crearea mai multor alternative de finanțare pentru companii.
Companiile și municipalitățile care vor să atragă bani prin acțiuni sau obligațiuni pot începe procedurile de admitere la Bursa Internațională a Moldovei (BIMx). Potrivit comunicatului bursei, instituția a deschis procesul de admitere a agenților de bursă și a emitenților, iar prima listare este planificată până la sfârșitul anului 2026.
Anunțul a fost făcut pe 28 septembrie, în cadrul Moldova Business Week. Este o etapă de pregătire pentru începerea tranzacțiilor: agenții de bursă urmează să fie conectați la sistem și să parcurgă procedurile necesare pentru a putea opera.
Pentru companii și municipalități, procesul presupune îndeplinirea condițiilor pentru admiterea instrumentelor financiare la tranzacționare. Acestea vor putea fi tranzacționate pe Piața Reglementată sau în cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare, cele două piețe administrate de BIMx.
Bursa testează în paralel platforma ARENA Trading, dezvoltată de Bursa de Valori București. Înainte de începerea operațiunilor, agenții de bursă vor continua instruirile și simulările de tranzacționare.
„Intrăm în etapa în care bursa începe să prindă viață. Agenții de bursă și emitenții intră în procesul de admitere, sistemele sunt conectate și testate, iar infrastructura devine pregătită pentru primele listări”, a declarat directoarea generală a BIMx, Veronica Arpintin.
Pentru mediul de afaceri, noua bursă urmărește să ofere o sursă suplimentară de finanțare, iar pentru investitori — acces la instrumentele financiare admise la tranzacționare. Bursa de Valori București contribuie la proiect atât cu platforma tehnologică, cât și cu experiența în administrarea unei piețe de capital.
BIMx are un capital social inițial de 29,475 milioane de lei, echivalentul a circa 1,5 milioane de euro, și zece acționari din Republica Moldova și România. Cei mai mari sunt Bursa de Valori București, cu 26,67%, și Agenția Proprietății Publice, cu 20%. Printre ceilalți acționari se numără maib, Moldindconbank, OTP Bank Moldova, companii de asigurări, Moldcell și Premier Energy.
Bursa a obținut autorizațiile pentru administrarea Pieței Reglementate și a Sistemului Multilateral de Tranzacționare pe 21 august 2026.
