Începând cu 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova intră în vigoare un nou regim fiscal dedicat celor care lucrează pe cont propriu, fără a-și deschide firmă. Este vorba despre regimul fiscal al antreprenorilor independenți, introdus prin modificările aduse Codul fiscal.

Noul regim se adresează celor care prestează servicii în mod individual, fără a crea o entitate juridică. Lista include 40 de tipuri de activități economice, prevăzute într-o anexă specială a Codului fiscal.

Înregistrare rapidă și fără birocrație

Dreptul de a activa în acest regim apare din momentul atribuirii numărului de identificare de stat, eliberat de Agenția Servicii Publice în maximum 24 de ore. În același timp, datele sunt transmise automat pentru evidența fiscală, socială și medicală, fără cereri suplimentare.

Practic, persoana înregistrată devine automat:

• plătitor de impozite;
• asigurat social;
• asigurat medical.

Cât se plătește: 15% sau 35%, în funcție de venit

Impozitarea se face printr-un impozit unic, aplicat direct asupra venitului obținut:

• 15% – dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei;
• 35% – pentru partea de venit care depășește acest plafon.

Suma achitată este distribuită automat:

• 26,3% – bugetelor locale (impozit pe venit);
• 5% – taxe locale;
• 53,3% – bugetului asigurărilor sociale;
• 15,4% – fondurilor de asigurare medicală.

Fără contabilitate și fără rapoarte

Un avantaj important al noului regim este simplificarea totală a obligațiilor administrative. Antreprenorii independenți:

• nu țin contabilitate;
• nu depun rapoarte fiscale sau statistice.

Evidența activității este ținută de Serviciul Fiscal de Stat, pe baza:

• bonurilor fiscale emise prin casele de marcat conectate la sistemul electronic,
• informațiilor din conturile bancare.

Impozitul este calculat lunar, iar avizele de plată sunt transmise până pe 10 ale lunii următoare, cu termen de achitare până pe 25.

Tot mai mulți moldoveni aleg să decidă unde ajung banii lor din impozit. În 2025, mecanismul 2% a fost folosit de peste 41 de mii de oameni, care au redirecționat către organizații necomerciale și entități religioase aproape 20 de milioane de lei.

În total, au fost înregistrate 45.353 de opțiuni, dintre care 41.767 au fost validate, iar suma redirecționată a ajuns la 19.922.257,33 lei. Comparativ cu primii ani de aplicare a mecanismului, interesul a crescut constant: de la puțin peste 16 mii de opțiuni în primul an, până la peste 41 de mii în 2025.

A crescut și numărul organizațiilor care au beneficiat de aceste fonduri. Dacă în 2017 erau 302 beneficiari, în 2025 numărul lor a ajuns la 1.050. Aproximativ 55% dintre organizații sunt din municipiul Chișinău, iar restul – din alte raioane ale țării.

Mecanismul 2% le permite moldovenilor să direcționeze o parte din impozitul pe venit fără costuri suplimentare, direct către cauzele pe care le consideră importante. Opțiunea se face anual, odată cu depunerea declarației de venit, până la 30 aprilie.

De acest mecanism pot beneficia inclusiv cei care activează în domenii precum avocatura, notariatul, executarea judecătorească, medierea sau expertiza judiciară, prin completarea declarației fiscale în termen.

Situația de pe piața creditelor imobiliare nu mai poate fi ignorată, avertizează economistul Stas Madan de la Expert Grup într-o analiză publică privind evoluțiile recente din sector.

Potrivit acestuia, în anul 2025 se atestă o expansiune rapidă a creditării ipotecare într-un interval relativ scurt de timp. Stocul total al creditelor imobiliare a crescut de la 18,6 miliarde de lei în decembrie 2024 la 25,5 miliarde de lei în noiembrie 2025.

„Mult mai îngrijorătoare este însă evoluția calității portofoliului de credite imobiliare”, subliniază economistul.

În acest interval, stocul creditelor neperformante aferente creditelor imobiliare a crescut de 4,6 ori, de la 253 milioane de lei la 1,165 miliarde de lei, iar rata creditelor neperformante (NPL) s-a majorat de la 1,4% la 4,6%.

Madan explică faptul că această creștere accelerată a NPL, mult mai rapidă decât avansul creditării totale, „denotă o deteriorare a disciplinei de plată și indică faptul că o parte mai mare dintre debitori întâmpină dificultăți în onorarea obligațiilor”.

Potrivit analizei, această tendință a apărut odată cu relaxarea standardelor de creditare și cu vulnerabilitatea crescută a debitorilor la șocuri de venit sau la creșteri ale ratelor dobânzilor.

Economistul mai arată că aceste evoluții confirmă avertismentele formulate anterior în analiza programului „Prima Casă Plus”, unde a fost semnalat riscul ca relaxarea excesivă a condițiilor de acces la credit – prin majorarea plafonului valorii locuinței, creșterea raportului dintre serviciul datoriei și venituri și extinderea garanțiilor de stat – să conducă la supraîndatorarea populației și la creșterea creditelor neperformante.

„Din păcate, aceste riscuri nu au rămas la nivel teoretic, ci încep să se materializeze la nivel de sistem”, afirmă Madan.

Totodată, expertul precizează că situația nu este încă una dramatică, întrucât cea mai mare parte a creditelor neperformante se află în categoria „substandard”, cu șanse mai mari de redresare, și mai puțin în categoriile „dubios” și „compromis”.

„Este clar că se impune nevoia de intervenție”, concluzionează economistul.

În sprijinul acestei evaluări, Stas Madan citează și poziția Fondului Monetar Internațional, care a atenționat că, în perioada de la finele anului 2024 până la mijlocul anului 2025, prețurile la locuințe au crescut cu 24%, recomandând fortificarea măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și alinierea programului „Prima Casă” la cadrul prudențial existent.