Dacă vrei să-ți deschizi un cont de plăți, e bine să verifici câteva lucruri esențiale înainte de a lua o decizie. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) explică ce contează cu adevărat, ca să eviți surprizele neplăcute.

În primul rând, uită-te atent la serviciile incluse în cont. Verifică dacă ai acces la internet banking și mobile banking, ce tip de card primești (de debit sau de credit), dacă poți face plăți online și dacă îți poți primi salariul direct în cont.

Contează mult și accesibilitatea. Asigură-te că prestatorul de servicii de plată are suficiente bancomate și sucursale și că poți apela ușor la serviciul de asistență pentru clienți atunci când ai nevoie de ajutor.

Nu ignora securitatea contului tău. Alege un prestator care îți protejează banii și datele personale prin măsuri moderne, cum ar fi autentificarea în doi pași și notificările pentru tranzacții.

Un alt aspect important sunt comisioanele și taxele. Verifică dacă există costuri lunare de administrare, taxe pentru retrageri de numerar, plăți interbancare sau utilizarea cardului în străinătate. Chiar și sumele mici pot conta pe termen lung.

În unele cazuri, contul curent îți poate aduce și dobândă pentru banii păstrați în cont. Informează-te despre rata dobânzii și condițiile în care aceasta se aplică.

CNPF îți recomandă să compari ofertele mai multor prestatori de servicii de plată înainte de a face alegerea finală, pentru a găsi varianta care ți se potrivește cel mai bine.

Dacă ai neclarități sau consideri că drepturile tale de consumator au fost încălcate, poți apela Telefonul Consumatorului din cadrul CNPF, la numărul 022 85 95 95.

Ministerul Finanțelor anunță lansarea unei noi runde de subscriere a valorilor mobiliare de stat (VMS), destinată persoanelor fizice, care va avea loc în perioada 9–18 februarie 2026. Investiția se face integral online, prin platforma eVMS.md, fără deplasări la ghișeu.

În această rundă, cetățenii pot investi în obligațiuni de stat cu două opțiuni de maturitate:

• 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 7,05%;
• 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 7,15%.

Dobânda este fixă și se achită semestrial, direct în contul bancar al investitorului, ceea ce face acest instrument potrivit pentru cei care caută stabilitate și venit previzibil.

Interesul pentru obligațiunile de stat rămâne ridicat. În cadrul subscrierii din ianuarie 2026, cetățenii au investit 151,98 milioane de lei prin platforma eVMS.md, cererea fiind aproape dublă față de ofertă.

Potrivit calendarului oficial, următoarea subscriere a valorilor mobiliare de stat este planificată pentru perioada 9–18 martie 2026.

Condițiile complete de participare sunt disponibile pe platforma eVMS.md și pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile de personal consumă o parte disproporționat de mare din bugetele primăriilor mici din Republica Moldova, lăsând foarte puțini bani pentru investiții și servicii publice, arată o analiză realizată de expertul economic Stas Madan, în contextul reformei administrației publice locale.

Potrivit datelor analizate, există o relație directă între mărimea unei localități și ponderea cheltuielilor de personal în bugetul primăriei: cu cât primăria este mai mică, cu atât o parte mai mare din banii publici sunt direcționați către salarii și întreținerea aparatului administrativ.

În localitățile cu mai puțin de 500 de locuitori, cheltuielile de personal ajung la aproximativ 65–66% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, din fiecare 100 de lei disponibili, circa 66 de lei sunt cheltuiți pe salarii, iar doar 34 de lei rămân pentru drumuri, iluminat public, apă, proiecte locale sau alte nevoi ale comunității. În aceste condiții, primăria ajunge să funcționeze mai mult pentru propria întreținere decât pentru furnizarea de servicii către cetățeni.

Expertul subliniază că, în cazul primăriilor mici, cheltuielile de personal nu reflectă în mod real servicii publice locale dezvoltate. De regulă, aparatul administrativ este minimal – primar, secretar, contabil – iar restul cheltuielilor de personal vizează una sau două instituții, precum o grădiniță sau o școală.

Aceste salarii sunt finanțate integral din transferuri speciale de la bugetul de stat, cu destinație strictă, iar primăria nu are autonomie reală asupra politicii salariale, structurii de personal sau optimizării rețelei. În practică, rolul administrației locale este unul de intermediar bugetar, care doar administrează formal banii primiți de la centru.

Analiza arată că, pe măsură ce numărul de locuitori crește, ponderea cheltuielilor de personal scade. În localitățile mai mari, costurile fixe ale administrației, contabilitate, juridic, urbanism, conducere, sunt distribuite către un număr mai mare de cetățeni, ceea ce permite alocarea unor resurse reale pentru dezvoltare și servicii publice.

Municipiile Chișinău și Bălți reprezintă o excepție aparentă, însă diferența este una structurală. Aceste administrații dispun de masă critică suficientă pentru a susține nu doar aparatul administrativ, ci și o rețea extinsă de instituții publice – centre de tineret, cluburi sportive, instituții culturale sau centre sociale, care oferă beneficii directe populației.

În acest context, Stas Madan atrage atenția asupra unuia dintre principalele argumente invocate de oponenții reformei administrației publice locale: autonomia locală. Potrivit expertului, autonomia rămâne una mai degrabă formală în cazul primăriilor care nu dispun de resurse pentru investiții și dezvoltare, iar cea mai mare parte a bugetului este absorbită de cheltuieli de personal.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a actualizat Baza generalizată a practicii fiscale și a venit cu răspunsuri la câteva întrebări care îi încurcă des pe contribuabili: ce venituri se includ în declarația persoanei fizice, cum se cere restituirea impozitului achitat în plus și când se reține impozitul la sursă pentru chirii, scrie contabilsef.md.

1) Veniturile fondatorului unei gospodării țărănești nu se includ în CET18

SFS explică faptul că venitul obținut de fondatorul gospodăriei țărănești (de fermier) nu se declară în Declarația persoanei fizice care nu practică activitate de întreprinzător (forma CET18). Motivul ține de regimul diferit de impozitare: gospodăria țărănească depune declarațiile sale (VEN12 sau UNIF25), iar impozitul pe venit pentru această categorie este de 7% din venitul impozabil, diferit de cotele aplicate persoanelor fizice fără activitate de întreprinzător. Clarificarea este operată în baza Ordinului SFS nr. 300 din 5 iunie 2025.

2) Cum îți recuperezi impozitul pe venit achitat în plus

Dacă ai achitat (sau ți s-a reținut) mai mult impozit pe venit decât era necesar, poți solicita restituirea, dar doar dacă nu ai restanțe. Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cererea se depune după termenul legal relevant din Codul fiscal (în mod obișnuit, după termenul-limită anual), cu o excepție: dacă persoana intenționează să își schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova. Cererea se depune la subdiviziunile SFS de care aparții, iar documentele pot fi transmise și electronic (prin „Declarație electronică” cu semnătură), prin e-mail sau prin poștă. Modelul cererii și lista actelor sunt stabilite în Ordinul SFS nr. 134 din 30 mai 2017.

3) Chiriile pentru bunuri imobiliare (altele decât terenurile agricole) – reținere de 12% la sursă

SFS precizează că, atunci când o entitate plătește unei persoane fizice venituri din transmiterea în locațiune/arendă/uzufruct/superficie a bunurilor imobiliare (cu excepția arendei terenurilor agricole), entitatea are obligația să rețină la sursa de plată un impozit de 12%. Reținerea se aplică și în cazul plăților efectuate în avans. Clarificarea este indicată inclusiv prin Ordinul SFS nr. 58 din 3 februarie 2026.

SFS mai atenționează că răspunsurile din Baza generalizată a practicii fiscale pot fi actualizate, astfel că este utilă verificarea periodică a versiunilor curente ale explicațiilor.

Parlamentul a adoptat un mecanism nou prin care sumele de bani confiscate (provenite din activități infracționale) vor fi direcționate după o formulă clară: 70% vor fi transferate la bugetul de stat, 20% vor fi repartizate pentru utilizare socială, iar 10% vor fi alocate autorităților publice pentru proiecte de interes public. 

Potrivit documentului, evidența bunurilor confiscate (altele decât banii) va fi ținută de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), în timp ce sumele de bani confiscate vor fi administrate de Serviciul Fiscal de Stat. ARBI va publica lista bunurilor confiscate, iar instituțiile publice sau organizațiile neguvernamentale vor putea depune cereri pentru utilizarea acestora în scopuri sociale sau de interes public.

Pentru a decide cine primește bunurile și cum sunt folosite, va fi creată Comisia pentru gestionarea bunurilor confiscate, care va analiza cererile și va lua decizii privind transmiterea activelor. După transmiterea bunurilor către beneficiari, ARBI va verifica modul în care acestea sunt utilizate.

Legea mai introduce o restricție importantă pentru a evita „întoarcerea” activelor: bunurile confiscate nu vor putea fi răscumpărate, direct sau indirect, de persoana de la care au fost confiscate, nici de apropiații acesteia (soț/soție, rude și afini până la gradul IV) sau persoane asociate.

Noile prevederi urmează să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.