Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un dezechilibru mai mare între importuri și exporturi. Pe scurt, am adus din afară mult mai multe mărfuri decât am livrat peste hotare, iar diferența s-a adâncit față de 2024, arată datele Biroului Național de Statistică.

În 2025, exporturile au însumat 3,78 miliarde USD (în creștere cu 6,4%), în timp ce importurile au urcat la 10,92 miliarde USD (plus 20,5%). În aceste condiții, deficitul comercial a ajuns la 7,14 miliarde USD, cu 29,6% mai mare decât în 2024. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Finalul de an a accentuat diferența. În decembrie 2025, exporturile au fost de 351,9 milioane USD (cu 11,1% mai puțin decât în noiembrie), iar importurile au totalizat 1,1 miliarde USD (cu 12,4% mai mult). Deficitul comercial lunar a fost de 748,1 milioane USD.

Uniunea Europeană rămâne principala direcție de comerț: în 2025, 67,5% din exporturi au mers către UE, iar 54,1% din importuri au venit din UE. România este cel mai mare partener: are 29% din totalul exporturilor Moldovei și 22,7% din totalul importurilor. La importuri, China se află pe locul doi, cu 13,6%.

La ce exportă Moldova cel mai mult în 2025, în top apar: semințe și fructe oleaginoase, mașini și aparate electrice, legume și fructe, cereale, îmbrăcăminte și băuturi. La importuri, cele mai mari ponderi au avut: gaz și produse obținute din gaz, produse petroliere, vehicule rutiere, mașini și aparate electrice, precum și energie electrică.

Burnout-ul nu mai e un „detaliu de wellbeing”, ci un cost de business. În companii, pierderea unui specialist înseamnă timp, bani și presiune suplimentară pe echipă. Potrivit informațiilor citate de inițiatori, înlocuirea unui angajat poate costa echivalentul a 6–9 salarii lunare, dacă incluzi recrutarea, onboardingul și timpul pierdut.

În acest context, Coaliția Națională „Viața fără Violență” a lansat programul „Bine cu sine”, adresat companiilor și ONG-urilor din Republica Moldova, cu un mesaj simplu: investiția în sănătatea mintală a echipei înseamnă performanță mai stabilă și oameni care rămân. Inițiatorii subliniază că programul a fost deja validat de peste 300 de angajați din sectoare cu presiune mare, precum banking și retail.

Ce primește concret o companie: un format adaptat 1:1 pe nevoile echipei (nu „șabloane”), livrat de specialiști licențiați, plus suport logistic complet, astfel încât HR-ul și managerii să nu ducă singuri organizarea.

Programul este construit în 4 etape: diagnoză prin chestionare, workshopuri mixte online/offline despre comunicare și relații, consiliere individuală cu specialiști acreditați și o strategie de menținere cu recomandări pe termen lung pentru o cultură organizațională sănătoasă.

Inițiatorii menționează rezultate colectate din implementări: +29% îmbunătățire în gestionarea emoțiilor, +14% creșterea loialității și -7% scăderea greșelilor operaționale, pe fondul reducerii burnout-ului. Despre impactul programului, Marina Covalciuc, directoare-adjunctă Resurse Umane la Victoriabank, este citată spunând că organizația nu putea avea „un partener mai potrivit”, invocând expertiza Coaliției și alinierea valorilor.

Pentru 2026, Coaliția anunță pachete de colaborare, iar un detaliu important pentru companii este componenta socială: toate veniturile generate sunt reinvestite în consilierea și reabilitarea femeilor care au supraviețuit violenței.

Pentru o ofertă personalizată, contacteaz-o pe Eva Uncu, manageră de program, la  +373 604 39 655 sau [email protected].

În 2025, valoarea plăților fără numerar a urcat la 120 miliarde lei, depășind pentru prima dată retragerile de numerar, care au totalizat 113 miliarde lei. Datele prezentate de Banca Națională a Moldovei vizează tranzacțiile cu carduri emise în Republica Moldova și în străinătate.

Evoluția din ultimii ani arată o schimbare clară de comportament: dacă în 2020 plățile fără numerar erau de 25 miliarde lei, în 2025 au ajuns la 120 miliarde lei – de aproape cinci ori mai mult. În același timp, retragerile de numerar au crescut mai lent (de la 59 miliarde lei în 2020 la 113 miliarde lei în 2025), iar în 2025 au fost depășite de plățile digitale.

Trendul indică, pe scurt, că oamenii folosesc tot mai des cardul/telefonul la cumpărături și servicii, iar infrastructura de plăți devine mai matură. Pentru economie, asta înseamnă mai multă digitalizare și un sistem de plăți mai eficient; pentru consumatori și afaceri, înseamnă mai multă comoditate și tranzacții mai ușor de urmărit.

Dacă urmează să faci un schimb valutar, merită să verifici câteva detalii înainte, ca să nu pierzi bani „din diferențe” sau comisioane. Recomandările vin de la Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul mesajelor de educație financiară.

Iată la ce să fii atent(ă):

• Cursul de schimb: compară cursul de cumpărare și vânzare între bănci și case de schimb. Cursul poate diferi și în funcție de ora din zi sau dacă faci schimbul la bancomat.
• Comisioanele: întreabă din start dacă există comision și cât este, ca să înțelegi costul real al operațiunii.
• Siguranța: alege o casă de schimb autorizată sau o bancă de încredere și evită schimbul „pe stradă”.
• Documentele: uneori ți se poate cere un act de identitate — e bine să îl ai la tine.
• Banii primiți: verifică suma și bancnotele chiar la ghișeu.
• Păstrează bonul: îți poate fi util dacă apare o problemă sau dacă vrei să revoci operațiunea.

Dacă ai neclarități sau crezi că ți-au fost încălcate drepturile de consumator, poți apela Telefonul Consumatorului: 022 85 95 95.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că 25 februarie 2026 este termenul-limită pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale și pentru achitarea impozitelor, taxelor, primei AOAM și contribuțiilor de asigurări sociale aferente obligațiilor fiscale.

Pentru luna ianuarie 2026, până pe 25 februarie, urmează să fie prezentate (și, după caz, achitate) dările de seamă aferente:

• Impozit pe venit: IPC21, IU17;
• TVA și accize: TVA12, ACZ09;
• Taxe în fondul de susținere a populației: TFSP20;
• Taxa pentru mărfurile care, în utilizare, poluează mediul: POLMED25 (pentru subiecții care nu fac parte dintr-un sistem colectiv al responsabilității extinse a producătorului și nu sunt înregistrați ca sistem individual, inclusiv pentru mărfurile din anexa la Legea nr.1540/1998).

Tot până la 25 februarie 2026:

• se prezintă TBDSA15 și se achită acciza, pentru subiecții care au avut obligația de inventariere a stocului de mărfuri supuse accizelor;
• se prezintă și se achită plata pentru emisiile de poluanți, devărsări și depozitarea deșeurilor pentru anul 2025 (EMPOLDEP19);
• persoanele fizice rezidente care desfășoară activități independente în comerț achită impozitul pe venit pentru trimestrul IV 2025, în baza avizului de plată recepționat de la SFS;
• antreprenorii independenți (Cap. 104 din Codul fiscal) achită impozitul unic pentru luna ianuarie 2026.

SFS mai menționează și termenul-limită de prezentare a informației pentru perioada anului 2025 de către organele cadastrale teritoriale și subiecții indicați la art. 226¹¹ din Codul fiscal (tot 25 februarie 2026), precum și obligațiile legate de formularul TAXI18 (conform perioadei indicate în comunicat).

Ca să-ți fie mai simplu, poți verifica lista completă a dărilor de seamă și obligațiilor fiscale direct în Calendarul fiscal SFS.

Dacă ești antreprenor independent / freelancer și ai primit aviz de plată, vezi și informația SFS aici: Avizele de plată pentru impozitul unic.

Antreprenorii din Republica Moldova pot aplica din nou la granturi nerambursabile, după ce Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a relansat apelurile de finanțare pentru IMM.

În 2026, bugetul total disponibil este de 300 milioane lei, bani oferiți din bugetul de stat și de partenerii de dezvoltare.

Finanțările sunt disponibile prin mai multe programe dedicate dezvoltării afacerilor:

• Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin;

• Programul de sprijin al micilor producători;

• Programul de susținere a inovațiilor digitale și startup-urilor tehnologice;

• Programul de dezvoltare a IMM-urilor în domeniul turismului;

• CREȘTEM IMM – instrument de susținere financiară nerambursabilă (tranziție digitală, tranziție ecologică, modernizare, eficiență energetică);

• Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile .valorice.

Granturile sunt acordate din bugetul de stat, din fondurile Uniunii Europene și cu sprijinul partenerilor internaționali, inclusiv Grupul Banca Mondială, GIZ și Guvernul Elveției.

Rezultatele anului trecut arată impactul acestor finanțări. În 2025, ODA a aprobat 810 proiecte investiționale, în valoare totală de 346,4 milioane lei, care au generat investiții planificate de peste 652,8 milioane lei în economia națională.

Antreprenorii interesați pot consulta toate programele disponibile și condițiile de aplicare pe site-ul oficial ODA sau pot solicita consultanță la Centrul de Consultare ODA, la numărul 022 22 57 99.

Controalele Serviciului Vamal au scos la iveală taxe neplătite de peste 3,3 milioane lei. Suma a fost stabilită în urma verificărilor efectuate între 19 ianuarie și 13 februarie 2026 și urmează să ajungă la bugetul de stat.

Potrivit instituției, verificările au scos la iveală mai multe tipuri de încălcări ale legislației vamale, printre care:

• aplicarea neîntemeiată a tratamentului tarifar preferențial/favorabil;
• nedeclararea tuturor elementelor care formează valoarea în vamă a mărfurilor;
• nerespectarea destinației finale a mărfurilor importate cu facilități fiscale și vamale;
• încadrarea tarifară eronată a mărfurilor, cu aplicarea unor taxe vamale mai mici decât cele corecte.

 În alte cazuri, bunurile importate cu scutiri nu au fost utilizate conform destinației declarate.

Legea permite însă corectarea voluntară a acestor situații. Dacă un agent economic recunoaște și anunță singur greșeala, înainte ca aceasta să fie descoperită, poate evita sancțiunea, cu condiția să achite integral taxele datorate și penalitățile aferente.