O schemă de evaziune fiscală estimată la peste 7.000.000 de lei a fost deconspirată în Chișinău, în domeniul construcțiilor, arhitecturii și designului, anunță Serviciul Fiscal de Stat, într-o acțiune desfășurată sub conducerea procurorilor PCCOCS.

Potrivit informațiilor din comunicat, compania vizată ar fi încasat bani pentru servicii prestate, fără să-i reflecte în actele contabile, ceea ce i-ar fi permis să evite, ilegal, plata impozitelor către bugetul de stat.

În cadrul investigației, au fost făcute percheziții la companiile vizate și la angajați (în capitală și suburbii), iar oamenii legii au ridicat sume de bani, telefoane, calculatoare, documente contabile și înscrisuri, inclusiv de tip „ciornă”, precum și devize de cheltuieli.

În prezent, doi administratori și un contabil sunt cercetați pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari, iar procurorii urmează să le stabilească statutul procesual-penal, conform legii. Investigațiile continuă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției până la o decizie definitivă.

Moldovenii aleg tot mai des să trăiască lângă Chișinău, iar acest lucru începe să redeseneze nu doar harta demografică, ci și harta economică a Republicii Moldova: acolo unde se mută oamenii, se mută și cererea de locuințe, servicii, transport și infrastructură. O astfel de schimbare este confirmată de revizuirea datelor despre populația localităților, realizată de Biroul Național de Statistică în baza Recensământului 2024.

În analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, cea mai puternică dovadă a acestui trend este Durleștiul, care devine oficial a treia cea mai mare localitate din țară. Expertul arată că Durlești a crescut de la aproximativ 16.000 de locuitori în 2015 la aproape 27.000 în 2025 — un plus de circa 11.000 de persoane în zece ani, aproape o dublare.

 Veaceslav Ioniță susține că nu există o altă localitate din Republica Moldova care să fi avut o dinamică demografică similară în ultimul deceniu.

De ce contează asta pentru economie? Pentru că, explică Ioniță, creșterea populației nu este un simplu „număr” în statistici, ci un motor care împinge investițiile: mai multe blocuri și case, mai mult comerț, mai multe servicii, mai multă nevoie de utilități și transport.

 În analiza sa, Durlești devine un indicator direct al felului în care activitatea economică se concentrează în jurul Chișinăului.

Expertul mai spune că această creștere nu este întâmplătoare, ci reflectă un fenomen economic clar: concentrare urbană accelerată în zona periurbană a capitalei.

 Ioniță subliniază că din top 20 cele mai mari localități din Republica Moldova, o parte importantă fac parte din aglomerația urbană a Chișinăului, iar creșterea demografică semnificativă se vede aproape exclusiv aici. În același timp, restul teritoriului, cu mici excepții, continuă să piardă populație, ceea ce înseamnă și mai puțină cerere locală, mai puține servicii și mai puține investiții.

Un alt exemplu relevant, indicat de expert, este Băcioi, care devine oficial cel mai mare sat din Republica Moldova, cu aproape 12.000 de locuitori și o creștere de circa 30%. Ioniță atrage atenția că, în termeni practici, un sat din jurul Chișinăului ajunge să fie mai mare decât aproximativ 40 de orașe din țară — o concluzie care spune mult despre direcția în care se mută populația și economia.

În concluzia lui Veaceslav Ioniță, datele scot în evidență trei realități economice: capitala și zona periurbană atrag populație, investiții și activitate economică; restul țării pierde populație; iar aglomerația urbană Chișinău se conturează tot mai clar și se apropie de un milion de locuitori, incluzând municipiul și raioanele Strășeni, Ialoveni, Anenii Noi și Criuleni.

Guvernul Guvernul Republicii Moldova a aprobat lista bunurilor personale pe care cetățenii care revin cu traiul permanent în Republica Moldova le pot aduce cu scutire de la plata drepturilor de import. Măsura vine să facă procesul mai clar și mai rapid la vamă, cu reguli egale pentru toți.

Lista include atât obiecte de uz personal, cât și lucruri „de mutare” pentru casă, cu cantități maximale. Printre cele mai „căutate” categorii:

• Electrocasnice mari: 1 frigider/congelator, 1 mașină de spălat rufe (inclusiv cu uscare), 1 mașină de uscat rufe, 1 mașină de spălat vase.

• Electrocasnice mici: 1 aspirator, 1 cuptor cu microunde, 1 aparat de cafea, 1 aparat de ceai.

• Gadgeturi & electronice: 2 telefoane mobile, 1 notebook + 1 sistem (mașină de prelucrare a datelor), 1 televizor, plus câte 1 unitate pentru unele aparate audio-video (înregistrare/reproducere, cameră video etc.).

• Mobilitate: 1 trotinetă electrică și 1 bicicletă.

• Mobilier: până la 10 scaune pentru casă și 3 seturi de alt mobilier.

• Îmbrăcăminte și textile: încălțăminte (10 perechi), lenjerie (20 kg), draperii (10 kg), haine uzate (100 kg), covoare (2 unități).

• Bucătărie & menaj: seturi de tacâmuri (3 seturi), articole din porțelan/sticlă/ceramică (în general câte 10 kg pe categorie).

Notă „de detaliu”, dar importantă: pentru gătit, aragazul pe gaz + cuptor (pe gaz) și mașina de gătit electrică (cuptor de bucătărie) sunt poziții care se aplică „alternativ” (practic, alegi una dintre opțiuni).

Guvernul spune că o listă „la vedere” reduce verificările și timpul de control, iar pentru cei care revin acasă poate însemna costuri mai mici de relocare.

În plus, prin Biroul Relații cu Diaspora funcționează și un Serviciu de asistență la revenire, tip ghișeu unic, pentru ghidare și reintegrare.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a discutat cu patronatele (CNPM) și sindicatele (CNSM) despre salariul minim pe țară și despre cum ar trebui stabilit pe viitor, astfel încât schimbările să fie mai previzibile.

În discuții s-a pus accent pe:

• un mecanism mai clar pentru creșterea treptată a salariului minim, pe termen scurt și mediu;
• stimularea negocierilor colective de salarizare în sectorul real, ca acordurile dintre angajatori și angajați să fie folosite mai des și aplicate mai larg.

Concluziile urmează să fie prezentate la ședința publică a Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective din 23 februarie 2026, ora 15:00.

Reamintim că salariul minim în Republica Moldova este de 6.300 lei pe lună, valabil din 1 ianuarie 2026.

Tot mai mulți proprietari din Moldova aleg să dea chiria cu acte. În ianuarie 2026, statul a încasat 9,7 milioane lei impozit din chirii,  cu 18,4% mai mult decât în aceeași lună din 2025, potrivit Serviciului Fiscal de Stat.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate aproximativ 3.500 de contracte de chirie, adică cu 32,7% mai multe decât anul trecut. Fiscul spune că, după acțiuni de informare, a identificat și 106 proprietari care dădeau chirie fără să fie înregistrați.

În urma controalelor la 160 de persoane, au fost calculate suplimentar:

• 89,1 mii lei impozit de bază;
• 3,8 mii lei penalități de întârziere;
• 8,4 mii lei amenzi.

Unde s-au înregistrat cele mai multe contracte și cele mai mari sume (TOP 4 regiuni):

• mun. Chișinău: 2.224 contracte | 8.414.931,62 lei;
• mun. Bălți: 205 contracte | 388.868,04 lei;
• Cahul: 164 contracte | 132.203,34 lei;
• Ungheni: 55 contracte | 82.515,00 lei.

Ce trebuie să știi dacă dai locuința în chirie

• plătești 7% impozit din suma lunară din contract;
• contractul se înregistrează la Fisc în 7 zile de la semnare;
• impozitul se achită lunar, cel târziu pe 25.

Regula se aplică și dacă închiriezi prin platforme ca Booking sau Airbnb.

Ghidul despre cum înregistrezi contractul îl găsești aici.

Antreprenorii, fondatorii de startup-uri și managerii din Republica Moldova pot aplica la programul executiv Mini MBA, organizat în perioada martie–iulie 2026, care promite dezvoltarea gândirii strategice și a abilităților de leadership prin studii de caz reale și sesiuni interactive.

Programul este implementat de Startup Moldova Foundation, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) și Chisinau Business School (CBS), și este aliniat structurii academice a programelor de tip MBA. Pe parcursul a 5–6 luni, participanții vor lua parte la 10 sesiuni executive, desfășurate offline, la interval de 2–3 săptămâni, fiecare având o durată de 3–4 ore.

Metoda principală de instruire este Harvard Business Case, care transformă situații reale din business în exerciții practice de leadership, strategie și luare a deciziilor sub presiune.

Programul acoperă teme precum leadership și autocunoaștere, strategie și poziționare, modele de business, gândire financiară pentru lideri, creștere și scalare, guvernanță și design organizațional.

Mini MBA se adresează profesioniștilor care conduc companii sau startup-uri, coordonează echipe ori se află în tranziție către roluri de top management, cu condiția să dețină studii superioare finalizate. Toate sesiunile și materialele sunt în limba engleză, iar cunoașterea avansată a limbii este obligatorie.

Participanții vor beneficia de acces la studii de caz internaționale, diplomă oficială în limba engleză, 10 credite ECTS transferabile, precum și acces la o comunitate profesională selectă. Programul este acreditat, iar absolvirea necesită o prezență minimă de 80% și susținerea unui examen final.

Taxa de participare este de 890 EUR, iar numărul de locuri este limitat la 50 de participanți. Antreprenorii interesați se pot înscrie completând acest formular.

Programul este implementat cu suportul Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF).