Românii devin mai atenți la modul în care își gestionează banii, într-un context economic marcat de volatilitate, iar 76% țin în mod constant o evidență detaliată a cheltuielilor sau își monitorizează bugetul, potrivit studiului „Despre Bani 1:1”, realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio și citat de AGERPRES.

Aplicațiile bancare digitale au ajuns instrumentul principal pentru organizarea bugetului personal: 55% dintre respondenți spun că folosesc aplicația mobilă a băncii pentru a verifica tranzacțiile și a urmări automat cheltuielile. În paralel, 34% încă utilizează metode tradiționale, precum evidența pe hârtie, iar 13% se bazează pe notificări SMS sau push la fiecare plată pentru a-și urmări cheltuielile.

Studiul arată și că românii folosesc activ beneficiile oferite de bănci. Aproximativ o treime (34%) utilizează cashback sau puncte de loialitate și activează reduceri direct din aplicație, 32% folosesc plata în rate fără dobândă cu cardul de credit, iar 14% apelează la opțiuni automate de economisire, precum Round-up sau Saving Box.

În structura bugetului lunar, cheltuielile esențiale au cea mai mare pondere: alimentele reprezintă 17% din venituri, urmate de utilități (13%). Ratele sau chiria reprezintă, în medie, 8% din buget, nivel similar cu cel alocat sănătății sau economisirii și investițiilor. Transportul și îmbrăcămintea au câte 7%, iar educația și divertismentul câte 6%.

Cercetarea a fost realizată în februarie 2026, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național pentru populația digitalizată.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi că a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de 1,254 miliarde euro, mult mai mică decât minusul record de 7,944 miliarde euro raportat pentru 2024.

Potrivit AFP, citat de Agerpres, BCE precizează că pierderea din 2025 va rămâne în bilanț și va fi compensată din profiturile viitoare. Instituția explică faptul că majorările rapide ale dobânzilor din 2022–2023 au crescut costurile cu dobânzile pe care BCE le plătește (inclusiv pentru depozitele băncilor la BCE), în timp ce veniturile din obligațiunile cumpărate în programele anterioare scad pe măsură ce titlurile ajung la scadență și nu mai sunt reînnoite.

BCE estimează că ar putea reveni pe profit în 2026 sau 2027, însă evoluția depinde de nivelul dobânzilor, cursurile de schimb și structura bilanțului. Totodată, banca subliniază că își poate îndeplini mandatul de menținere a stabilității prețurilor indiferent de pierderi.

În 2025, BCE avea aproape 4.400 de angajați (în creștere cu 2%). De asemenea, cele 21 de bănci centrale naționale din zona euro nu vor primi dividende pentru 2025, iar reluarea lor ar putea dura câțiva ani, pe fondul pierderilor acumulate din 2022.

În următorii 10–15 ani, aproximativ 1,2 miliarde de tineri din țările în curs de dezvoltare vor ajunge la vârsta de muncă,  un val fără precedent la nivel global. Problema este că, dacă tendințele actuale rămân neschimbate, aceste economii vor putea crea doar circa 400 de milioane de locuri de muncă în aceeași perioadă, ceea ce ar lăsa un deficit major pe piața muncii.

Avertismentul este formulat de Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale, într-un articol publicat pe blogul instituției. Potrivit lui, miza nu mai este doar una de dezvoltare, ci și una economică și, tot mai mult, de securitate, pe fondul riscurilor asociate cu migrația necontrolată, tensiunile sociale și creșterea presiunii asupra instituțiilor publice.

Banga susține că scenariul pozitiv depinde de investiții făcute din timp în oameni și în oportunități de muncă productivă. În caz contrar, consecințele sunt „previzibile”: presiune pe sisteme publice, migrație, conflicte și deteriorarea mediului de securitate, pe măsură ce tinerii vor căuta orice soluție disponibilă.

În acest context, Grupul Băncii Mondiale anunță că își concentrează eforturile pe o strategie de creare a locurilor de muncă, combinând finanțare publică, know-how, capital privat și instrumente de reducere a riscurilor. Strategia are trei direcții principale:

1) Infrastructură (fizică și „umană”): de la energie, transport și servicii publice până la educație, sănătate și formare profesională. Ideea-cheie: fără infrastructură și investiții în oameni, investițiile private și joburile nu apar.

2) Un mediu de afaceri previzibil – reguli clare și reglementări stabile, care reduc incertitudinea și le dau companiilor încredere să investească și să se extindă. Banca Mondială subliniază că sectorul privat (în special micro, mici și mijlocii) este motorul principal al creării de locuri de muncă.

3) Sprijin pentru extinderea companiilor: prin capital, finanțare, garanții și asigurare a riscurilor (inclusiv riscuri politice), astfel încât firmele să poată crește și să angajeze. Ca exemplu, este menționată o garanție de finanțare comercială care ar permite canalizarea a aproximativ 700 milioane dolari către finanțare mai accesibilă pentru IMM-uri.

Banca Mondială spune că își va concentra intervențiile în domenii cu potențial mare de ocupare: infrastructură și energie, agribusiness, asistență medicală primară, turism și producție cu valoare adăugată mai mare.

În final, Ajay Banga argumentează că această „forță demografică” poate deveni fie un motor de creștere și stabilitate, fie o sursă de volatilitate și risc, iar diferența o face capacitatea țărilor de a acționa din timp, prin investiții și politici care duc la joburi reale.