Serghei Cebotari (MAIB): “Vom face totul pentru a restabili cooperarea cu partenerii noştri financiari - BERD, IFC, BEI ș.a.”

Bancherul Serghei Cebotari şi-a construit o carieră de succes în calitate de lider al celei mai mari instituţii financiare din ţară - Moldova Agroindbank (MAIB). Pe data de 8 mai 2016 banca marchează 25 de ani de activitate. Mai mult de 20 de ani din aceştia, Serghei Cebotari a activat în cadrul băncii, de numele şi realizările căreia este legată întreaga istorie a Republicii Moldova, care este de aceeaşi vârstă cu MAIB şi marchează în acest an 25 de ani de la proclamarea independenţei.

Preşedintele băncii afirmă cu mândrie nedisimulată că MAIB a devenit pentru el a doua casă. Brandul MAIB este produsul nu doar al muncii asidue depuse zilnic de echipa pe care o conduce, ci şi al unei întregi istorii complexe cu personajele sale, sentimentele sale, grijile sale, succesele sale. De aceea, atunci când bancherul Serghei Cebotari aude numele băncii, automat se percepe ca parte inseparabilă a brand-ului. Astăzi, numele MAIB are o semnificaţie aparte nu doar pentru cei peste 2 mii de angajaţi ai băncii, ci şi pentru întregul sistem bancar, în care Moldova Agroindbank are o pondere de peste 30%. Această poziţie a transformat instituţia într-un pilon temeinic al sectorului economic, în condiţiile în care cota creditelor acordate de bancă se apropie de 30%. Încrederea crescândă de care se bucură banca este demonstrată şi de sutele de mii de clienţi care  şi-au încredinţat economiile băncii, precum şi de relaţia cu statul, care este şi el un client al Moldova Agroindbank.

Cel de-al treilea Preşedinte MAIB, căruia i-a revenit sarcina soluţionării problemei legate de transparenţa acţionarilor băncii, nu are nici cea mai mică îndoială în ceea ce priveşte calitatea tuturor indicatorilor băncii, care apropo, a fost confirmată şi de rezultatele studiului de diagnoză efectuat în cadrul băncii de o companie internaţională de audit.

Astfel, Serghei Cebotari marchează a 25-a aniversare a băncii cu capul sus. Bancherul este plin de optimism şi încredere că banca va soluţiona problema transparenţei acţionarilor, ducând până la capăt exerciţiul de curăţare pe cât de neplăcut, pe atât de benefic, în conformitate cu recomandările BNM, dar şi cu cerinţele legislaţiei.

În viitor, Moldova Agroindbank va fi la fel de puternică, dinamică, asigurată cu cele mai înalte tehnologii şi va rămâne cu siguranţă principala instituţie financiară a ţării, susţine Serghei Cebotari. În acelaşi timp, bancherul atrage în mod special atenţia asupra faptului că MAIB are toate cele necesare pentru a-şi consolida această poziţie şi că „are nevoie doar de unele investiţii şi de înţelegere din partea acţionarilor”.

În ajunul jubileului, Preşedintele MAIB, Serghei Cebotari, a acordat revistei Profit un interviu, în care vorbeşte despre prezentul şi viitorul băncii. Domnia sa susţine că banca va depune toate eforturile pentru a relua în forţă cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale. În acelaşi timp, judecând după mărimea portofoliului de credite şi active al băncii, se poate afirma că Republica Moldova îşi leagă, şi la propriu şi la figurat, mari speranţe de această instituţie în vederea redresării situaţiei economice şi financiare.

Profit: Dle Cebotari, cum aţi caracteriza situaţia macroeconomică din ţară la începutul anului 2016, ţinând cont de evoluţia situaţiei în 2015?

Serghei Cebotari: Deocamdată, avem aşteptări mari în sensul producerii schimbărilor şi îmbunătăţirii situaţiei. Cu regret, însă, la moment, nu vedem creştere nici în economia reală, nici în mediul de afaceri şi nici în cazul persoanelor fizice. Acum este important ca noi toţi să facem progrese mici, dar concrete pentru a spori puterea de cumpărare a populaţiei, astfel încât cererea să fie în creştere, ceea ce va contribui la redresarea situaţiei economice încet, dar sigur.

– Este oare posibil să asiguri redresarea situaţiei economice fără ca economia şi, respectiv, veniturile populaţiei să crească?

– Ceea ce face în prezent Banca Naţională (BNM) prin relaxarea politicii monetare va contribui la reducerea dobânzilor la depozite, iar ulterior şi la credite. Apropo, noi am decis să reducem dobânzile la toate tipurile de depozite cu 1,5% şi 2%. În acelaşi timp, analizăm deja posibilitatea diminuării ratelor dobânzilor la creditele acordate persoanelor juridice. Sunt convins că în cazul în care toţi jucătorii de pe piaţă vor întreprinde acţiuni similare, cererea pentru bani va spori, vor fi create noi locuri de muncă, vor creşte vânzările, vor fi majorate salariile şi astfel va creşte  puterea de cumpărare a populaţiei.

Până în prezent, a fost aplicată o politică monetară restrictivă în scopul stabilizării situaţiei financiare - ceea ce, în principiu, a fost o acţiune corectă întreprinsă la timp de BNM - pe când acum vine o perioadă de relaxare. Consider că în curând va fi diminuată şi rata rezervelor obligatorii. La moment, băncile încă nu simt că rezervele mari le creează probleme mari, deoarece deocamdată nu există o cerere reală de resurse din partea mediului de afaceri.

În opinia mea, această problemă ar trebui analizată într-un context mai larg, şi nu doar prin prisma politicii BNM şi a instrumentelor financiare disponibile la moment pe piaţă. În primul rând, este necesar de analizat starea de sănătate a economiei, situaţia politică din ţară, existenţa unui memorandum cu FMI, situaţia economică din ţările din regiune şi de pe pieţele unde Republica Moldova îşi exportă bunurile şi serviciile.

– Totuşi, nu credeţi că ar putea exista riscul unui fals-start din partea BNM, în cazul în care relaxarea politicii monetare nu va fi urmată de acţiunile la care vă referiţi?

– Trebuie să depunem toate eforturile pentru a relansa economia. Mediul de afaceri trebuie să aibă siguranţa că planurile şi acţiunile sale pot fi îndeplinite. În prezent, nu prea avem proiecte investiţionale nici la nivel de ţară, nici în sectorul afacerilor, poate doar cu excepţia a două sau trei proiecte. Acum banca lucrează cu vechile linii creditare cu clienţii săi tradiţionali. Sperăm că în a doua jumătate a anului 2016 situaţia se va redresa şi vor fi observate îmbunătăţiri în toate domeniile.

– Ce aţi putea spune despre situaţia în care băncile au fost nevoite să acorde împrumuturi economiei în pofida faptului că rata de bază era foarte înaltă - 19,5%, rezervele au atins nivelul de 35%, iar rentabilitatea valorilor mobiliare de stat - 26%?

– Dacă e să analizăm indicatorii anului trecut, atunci noi am menţinut portofoliul de credite la nivelul înregistrat la începutul anului 2015. Deocamdată, în primele trei luni ale anului 2016, nu avem o creştere accentuată a portofoliului nici la nivel de sistem, nici la nivel de bancă. În acelaşi timp, MAIB merge în întâmpinarea clienţilor şi atunci când este vorba de reducerea ratei dobânzii, sau de extinderea şi restructurarea creditelor.

În condiţiile create, trebuie să ţinem cont şi de necesitatea de a intra în situaţia clientului. Chiar dacă avem sute de mii de clienţi, abordarea individuală a fiecăruia dintre ei a devenit deja o tradiţie la MAIB. Şi trebuie să spun că numărul clienţilor este în creştere, fapt care bineînţeles că ne bucură. Atunci când, pentru a ”îmblânzi” inflaţia şi a stabiliza situaţia de pe piaţa valutară, regulatorul pieţei a majorat brusc indicatorii de politică monetară, noi, de asemenea, am schimbat politica de creditare şi de atragere a depozitelor, însă nu atât de rapid şi nu ”cu paşi atât de mari”. Dacă am fi procedat altfel, pur şi simplu am fi „omorât” clienţii într-o perioadă scurtă de timp. Noi, în schimb, am căutat diferite posibilităţi de a ne susţine clienţii. Pentru cei care într-adevăr nu puteau face faţă noilor rate ale dobânzii, le-am menţinut la acelaşi nivel, iar o parte din credite le-am prelungit şi restructurat.

– Dar această abordare înrăutăţeşte indicatorii băncii, majorând portofoliul de credite neperformante şi redirecţionând spre alte scopuri resursele necesare pentru fondul de risc?

– Cred că avem nevoie de o examinare mai profundă şi o analiză mai vastă a conceptului de credite „neperformante” şi clasificării acestora. Este absolut necesar de a ţine cont de problemele existente atât pe plan intern, cât şi pe pieţele externe, unde producătorii noştri îşi exportă produsele. Banca trebuie să-şi susţină clienţii. Dacă nu facem acest lucru în perioade cu adevărat complicate, ne vom pomeni în situaţia când nu vom mai avea agenţi economici. În ţară activează 60-70 mii de agenţi economici. Ei sunt aşa cum sunt şi alţii nu vor fi. Noi nu am lucrat în zadar în toţi aceşti ani asupra capitalizării business-ului, explicând insistent necesitatea acesteia.

În prezent, 9,03% din creditele băncii sunt neperformante, în timp ce în sistemul bancar acest indicator depăşeşte 10%. Să nu uităm că au existat perioade când, în funcţie de situaţia din sectorul real al economiei, acest indicator constituia chiar mai mult de 30%. În realitate, indicatorul „credite neperformante” caracterizează mai mult starea economiei reale în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderile şi nu doar stabilitatea băncii. În această perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, noi lucrăm individual cu fiecare client, pentru ca ei să simtă susţinerea băncii, să ştie că pot conta pe ea în orice moment.

Evident, atunci când banca acceptă conştient prelungirea şi restructurarea creditelor, în mod automat acestea sunt plasate într-o categorie de clasificare diferită - din categoria „A” şi „B” sunt transferate în categoria „C”, „D”, „E”, astfel obţinând eticheta „neperformant”. Spre deosebire de experţii care de la ecranul televizorului se dau cu părerea despre creditele „neperformante” din băncile moldoveneşti, noi înţelegem că eticheta „neperformant” nu înseamnă că aceste credite sunt „nerambursabile”. Analizând portofoliul de credite al MAIB, pot spune că 58-60% din creditele „neperformante” sunt împrumuturi la termen, ale căror debitori plătesc dobânzile şi creditul propriu-zis în termenii renegociaţi cu banca.

– Reiese că aceste credite au ajuns în categoria „neperformante” în primul rând din cauza situaţiei dificile în care s-au pomenit întreprinderile, iar în al doilea rând din „vina băncii”, care a întins debitorilor o mână de ajutor acordându-le o şansă pentru a depăşi dificultăţile?

– Ajutorul acordat acestor categorii de întreprinderi s-a rezumat la prelungirea termenului de rambursare a creditelor, pentru ca agenţii economici să nu fie presaţi de timp la achitare. Noi ajutăm companiile să supravieţuiască în această perioadă când producţia şi exporturile scad, iar costurile afacerii nu se reduc. Pentru a trece prin aceste vremuri complicate, agenţii economici au nevoie de un partener de încredere dispus să-i înţeleagă şi să-i susţină financiar, ceea ce de fapt a şi făcut banca. Am mers în întâmpinarea clienţilor în trecut, facem asta în prezent şi la fel vom proceda şi în viitor, oricând clienţii Moldova Agroindbank vor avea nevoie de susţinere. Anume din acest considerent am creat un nivel de siguranţă, prin formarea fondului de risc, dispunând de capital suficient, lăsat băncii de acţionari sub forma profitului nedistribuit din perioadele anterioare. Asta îmi permite să afirm cu certitudine că în 2015 banca şi-a consolidat poziţiile.

– Care este părerea Dvs. referitor la ratele înalte pentru valorile mobiliare de stat, din cauza cărora procesul de creditare pare lipsit de sens?

– În calitate de jucător important pe piaţa de capital, MAIB a cumpărat titluri de valoare. Acesta este un instrument financiar lichid foarte eficient, prin urmare, este logic să fie utilizat de bancă. În acelaşi timp, întotdeauna am luat în considerare posibilele riscuri, încercând să le echilibrăm cât mai bine, ceea ce nu ne-a permis să ne axăm prea mult pe valorile mobiliare. Banca noastră a stabilit şi respectă standarde şi limite la cumpărarea acestora. Creşterea rapidă a rentabilităţii valorilor mobiliare de stat conţine riscuri, care trebuie luate în considerare şi echilibrate în mod corespunzător.

– Pe parcursul parteneriatului cu BERD, această bancă europeană a acordat MAIB opt linii creditare – mai mult decât oricărei alte bănci din Moldova. Cum pot fi restabilite relaţiile de colaborare cu BERD, astfel încât istoria parteneriatului de succes să continue?

– Trebuie să atingem acest scop în mod obligatoriu. Realizarea acestei sarcini este una prioritară în dezvoltarea băncii. Cu regret, parcurgem acum un proces dificil, care distrage managerii băncii de la activitatea lor de bază pentru a soluţiona chestiunea privind transparenţa guvernării corporative a băncii. Atât BERD, cât şi alţi parteneri financiari externi ai MAIB nu au obiecţii deosebite faţă de activitatea operaţională a băncii, faţă de calitatea şi eficienţa guvernării acesteia. Toate întrebările, în principal, se rezumă la transparenţa acţionariatului. Toţi împreună urmează să aducem această întrebare spre un final logic, pentru a demonstra partenerilor internaţionali că şi la acest compartiment totul este în regulă la Moldova Agroindbank. Astăzi ei au o singură întrebare faţă de MAIB – cine este beneficiarul final al unor pachete de acţiuni? De aceea pentru noi restabilirea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale este o chestiune principială şi importantă, pentru soluţionarea căreia depunem eforturi consolidate.

– Comitetul de Conducere conştientizează însemnătatea soluţionării acestei sarcini, însă ce cred înseşi acţionarii despre problema dată?

– Banca noastră are peste 3 000 de acţionari. Şi toţi ei sunt în egala măsură importanţi pentru mine. Conlucrăm strâns şi intens cu ei în această direcţie. În opinia mea, această întrebare nu poate fi divizată şi „transparenţa” nu poate fi tratată ca o problemă doar a unor proprietari. Indiferent dacă vrem sau nu, „problema transparenţei” afectează interesele băncii, imaginea şi reputaţia sa, cu toate că auditul internaţional care a efectuat diagnosticul băncii recunoaşte şi menţionează faptul că MAIB implementează majoritatea normelor şi principiilor guvernării corporative.

Trebuie să fiu sincer şi să recunosc că în prezent traversăm cea mai dificilă etapă, dacă vorbim despre componenţa şi structura acţionarilor, iar regulatorul pieţei nu deţine informaţii complete şi suficiente în acest sens. Soluţionarea acestor chestiuni deloc simple, legate de hotărârea BNM cu privire la „pachetele concertate de acţiuni”, pe care Comitetul de Conducere a fost obligat să le anuleze efectuând noi emisii şi plasându-le spre vânzare publică, nu este cea mai bună etapă în dezvoltarea băncii noastre. În calitatea mea de conducător, nu sunt deloc bucuros că anume mie mi-a revenit această perioadă – când trebuie să soluţionez aceste chestiuni. Ele ne iau mult timp – mie personal în calitate de conducător al băncii, dar şi echipei mele. Nu pot să nu o spun – este un proces dificil, istoria Republicii Moldova nu a mai cunoscut un asemenea precedent, noi cei de la MAIB o facem primii printre bănci.

– Pe cât de convins sunteţi de „transparenţa” celorlalţi acţionari, cu excepţia celora care deţin pachete în valoare totală de 43%?

– Avem o aşa numită „convenţie civilă” care, alături de alte persoane afiliate, şi-a înregistrat la BNM pachetul şi acţionează în comun şi concertat. Mărimea acestuia constituie circa 14%. Iar cât priveşte alţi acţionari, acolo nu există probleme, aceştia sunt proprietari ai acţiunilor din momentul înfiinţării băncii.

Sper că banca va îndeplini, în mod transparent şi în cadrul legal, toate procedurile care ne-au fost prescrise de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) în coordonare cu BNM, cu referire la cele 43% de acţiuni. Nu pierdem speranţa că acţionarii care deţin pachete mai mari de 39% de acţiuni le vor vinde de sine stătător, având, apropo, la dispoziţie trei luni, potrivit legislaţiei în vigoare. 

– Comitetul de Conducere al băncii se bucură de susţinerea instituţiilor de stat în soluţionarea întrebărilor procedurale stipulate în legislaţie?

– Nici nu avem nevoie de susţinerea BNM sau a CNPF. Singurul lucru de care am avut nevoie cu adevărat a fost reglementarea clară a acţiunilor pe care urmează să le întreprindem în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu deciziile organelor statale de reglementare şi supraveghere, precum şi a modului în care acestea trebuie să fie întreprinse. De fapt, am primit un asemenea regulament pe care îl urmăm acum cu stricteţe. Şi dacă situaţia va evolua până la momentul în care emitentul va fi obligat să anuleze 39,58% de acţiuni şi să efectueze o altă emisie, vom urma prescripţiile regulamentului. Deocamdată ne aflăm în acel interval de timp în care proprietarii acestui pachet de acţiuni pot să-şi vândă acţiunile de sine stătător. La momentul actual, este vorba de anularea a doar 3,53% din acţiuni.

– Cât de mare este probabilitatea că acţiunile noilor emisii nu vor ajunge în posesia altor proprietari care nu vor fi complet „transparenţi”?

– Recunosc că mereu dau dovadă de prudenţă sporită atunci când sunt nevoit să vorbesc, în calitate de manager al băncii, despre gradul de transparenţă al acţionarilor. Cred în continuare că proprietarii celor 39,58% de acţiuni le vor vinde singuri pe piaţă, în condiţii de maximă transparenţă. Însă aceste procese sunt monitorizate de organele regulatorii specializate ale statului şi nu de emitentul acţiunilor. Vreau să remarc că pentru fiecare acţiune din cadrul acestor pachete este nevoie de autorizarea BNM, inclusiv pentru o asemenea chestiune delicată precum este provenienţa banilor. Dacă după data de 2 iunie 2016 când va trebui să fie anulat şi cel de-al doilea pachet de acţiuni, emitentul, adică banca, va scoate acţiunile din noua emisie spre vânzare publică, atunci cerinţa de a obţine autorizarea BNM pentru fiecare acţiune va rămâne obligatorie pentru oricare cumpărător. Şi dacă, într-un final, acţiunile din cadrul noii emisii nu vor fi vândute în intervalul de timp prescris în regulamentul CNPF, emitentul va fi obligat să anuleze şi aceste acţiuni, cu reducerea capitalului social al băncii proporţional valorii acestora.

– Regulamentul CNPF este un document public, va fi dat publicităţii? Prevede acesta asemenea proceduri precum termenele de scoatere a acţiunilor noii emisii spre vânzare sau, să admitem, preţul acţiunilor spre emisie?

– Da, cred că va fi publicat în curând, pentru că acesta este un document oficial al organului regulator de stat. Acesta descrie totul în detaliu: formarea preţului, termenele, paşii atât ai emitentului cât şi ai BNM, CNPF şi registratorului independent al acţiunilor. 

– În pofida tuturor dificultăţilor pe care le-a suportat sectorul bancar în 2015, MAIB a rămas consecvent în evoluţia sa, a avut performanţe financiare impresionante. Care sunt premisele ce au stat la baza acestor succese?

– Am desfăşurat activităţi pe toate segmentele pieţei şi am atins un nivel bun al rentabilităţii. Cred că băncile trebuie să obţină cea mai mare parte de venituri din misiunea lor de bază - creditarea şi valorificarea coşului nostru clasic de produse şi servicii. Totodată, suntem o bancă comercială şi de aceea trebuie să utilizăm toate instrumentele disponibile pe piaţă, pentru a acumula profituri pentru acţionari. Rezultatele anului 2015 sunt anume aşa cum trebuie să fie rezultatele unei bănci sănătoase. Am reuşit să ne plasăm rentabil lichidităţile pe piaţă .

– Va plăti banca dividende acţionarilor pentru anul 2015?

– Referitor la dividende situaţia este următoarea: vom înainta această propunere spre examinare Adunării Generale a acţionarilor, însă banca are nevoie de permisiunea BNM în acest sens. Am adresat deja un demers în acest scop şi suntem în aşteptarea deciziei pozitive a regulatorului. Această normă este stipulată expres în Regulamentul BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, documentul în cauză conţine obligativitatea băncii de a cere permisiunea BNM pentru plata dividendelor acţionarilor.

– Reiese că nu doar Dvs. în calitate de conducător al băncii, ci şi acţionarii, proprietarii băncii, vor fi obligaţi să se conformeze deciziei BNM?

– Suntem reglementaţi prin Legea cu privire la instituţiile financiare şi prin actele normative ale BNM. De aceea, dacă va urma interdicţia regulatorului pentru plata dividendelor, Comitetul de Conducere al băncii şi Adunarea Generală a acţionarilor vor fi obligaţi să se conformeze. În condiţiile pe care le suportă în prezent sectorul financiar (trei bănci se află în proces de lichidare, alte trei cele mai mari bănci din sistem se află sub supravegherea specială şi sunt supuse aşa numitor „stress teste” şi diagnosticului), te poţi aştepta la orice decizie din partea BNM. Este clar că în asemenea situaţie această întrebare nu trebuie să fie una prioritară pentru bancă şi acţionarii săi.

Toţi trebuie să conştientizeze că în prezent în sistemul bancar se analizează mult mai profund tot ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor, inclusiv acţiuni ale căror probabilitate este minimă. Prin urmare, întrebarea privind plata dividendelor rămâne deschisă. Cu toate că pot să afirm cu mare încredere că rezultatele „stress testelor” au arătat anume ceea la ce ne-am aşteptat şi de ce nu am avut nici-o îndoială, niciodată. Chir dacă luăm în calcul normativele şi cerinţele „Basel III”, asupra cărora sistemul bancar din Republica Moldova a început să lucreze, chiar dacă aplicarea acestora se prevede abia către anii 2017-2018, MAIB deja s-a conformat multora dintre ele. Chiar şi nişte „stress teste” mai dure şi mai profunde ne arată că putem plăti acţionarilor dividende, deşi într-o măsură mai moderată. 

– Care este această „măsură moderată” - 100, 150, 200 sau chiar 250 de lei pentru o acţiune?

– Când vorbim despre achitarea dividendelor, trebuie să atragem atenţia asupra capitalizării băncii. MAIB este o bancă bine capitalizată datorită faptului că an de an acţionarii direcţionau o mare parte a profitului pentru dezvoltare, ţinând cont totodată de valoarea băncii. Suficienţa capitalului băncii noastre depăşeşte 24,25% în timp ce normativul obligatoriu constituie 16%. Volumul profitului nedistribuit din perioadele precedente constituie peste de 2,38 mlrd. lei. Eu unul cred că BNM ar trebui să abordeze în mod individual fiecare bancă în parte în ceea ce priveşte permisiunea de achitare a dividendelor, şi să nu le pună pe un cântar comun pe toate cele 11 bănci din sistem. 

– Atunci când BNM a anunţat pe neaşteptate supravegherea externă asupra celor trei mari bănci, solicitând companiilor internaţionale din categoriile superioare efectuarea diagnosticului în cadrul acestora, aţi afirmat că această procedură va demonstra odată în plus  că lucrurile la MAIB stau bine. Moldova Agroindbank prima a finalizat „procedura de diagnostic”, continuaţi să fiţi la fel de încrezut în banca pe care o conduceţi?

– Da, deoarece cunosc foarte bine şi, cel mai important, foarte profund starea reală a sănătăţii financiare a acestei bănci. Am efectuat diagnosticul solicitat de BNM, care, trebuie să remarc acest lucru, i-a fost cerut regulatorului de către partenerii financiari ai ţării. Avem deja concluzia auditului, acestea fiind prezentate atât nouă, cât şi BNM. Putem afirma cu certitudine că banca este sigură şi calitativă, cu toate că, şi nu ascund acest lucru, auditorii ne-au formulat anumite recomandări utile, în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici de guvernare a băncilor.

– Aceste recomandări au caracter obligatoriu?

– Există recomandări obligatorii, dar în special ele ne arătă acele sectoare în care băncii îi este recomandat să aplice cele mai bune practici. Aceasta înseamnă că trebuie să ne propunem în activitatea noastră zilnică să aplicăm tehnici şi practici avansate. De exemplu, ni se recomandă să creăm comitete, existenţa cărora nu este impusă de legislaţia locală.

– Ce fel de comitete?

– De exemplu, Comitetul de risc, Comitetul de audit. Mă bucură faptul că auditorii internaţionali în avizul lor indică prezenţa şi utilizarea eficientă de către banca noastră a normelor şi principiilor de guvernanţă corporativă. De exemplu, în MAIB nu există Comitet de risc, dar în schimb activează un departament care se raportează direct Consiliului Băncii. Încă un detaliu caracteristic. Deşi legislaţia naţională nu impune existenţa unei structuri speciale (compliance) care ar monitoriza punerea în aplicare,respectarea şi corespunderea tuturor procedurilor, normelor şi standardelor, la MAIB aproape de doi ani funcţionează o asemenea subunitate, care, de asemenea, raportează direct Consiliului Băncii despre activitatea sa.

Şi cel mai important lucru pe care aş vrea să-l remarc este faptul că auditul nu a avut nici măcar o suspiciune de sustragere a creditelor sau de existenţă a „creditelor acordate părţilor care activează concertat”. Cu toţii am aşteptat mult timp rezultatele diagnosticului şi auditului internaţional. Acum le avem şi sper că procesul de supraveghere specială instituit de către BNM se va încheia în curând.

– Supravegherea a fost prelungită de către BNM până la 9 iunie. Credeţi că aceasta se va încheia deja în anul 2016?

– Cred că BNM pur şi simplu nu va mai avea motive pentru a supraveghea banca noastră. Chiar dacă luăm în considerare problema „acţiunilor concertate”, atunci la 2 iunie 2016 acest proces va fi finalizat. Nu văd niciun motiv pentru care BNM ar prelungi supravegherea externă.

– Consideraţi că un bancher trebuie să îşi asume riscuri şi cât de des trebuie să facă acest lucru?

– Bancherului nu trebuie să-i fie frică să-şi asume responsabilitate în anumite momente şi să rişte. În cazul în care ţi-e frică, se formează un cerc vicios din care nu ai scăpare. Trebuie să analizezi totul profund, să evaluezi corect situaţia şi să ai intuiţie bună în momentul în care decizi să acorzi un împrumut. Pe lângă studierea profundă a planurilor de afaceri, ne uităm şi cu cine avem de a face.

– Dar aceasta mai degrabă ţine deja de domeniul psihologiei…

– Într-o anumită măsură trebuie să fii şi psiholog. Intuiţia este absolut necesară în creditare.

– Care alte calităţi mai sunt necesare pentru creditare?

– Creditarea, desigur, se predă, există chiar teorii speciale şi şcoli, dar acest lucru cere practică şi o multitudine de calităţi, mai ales la acordarea împrumuturilor mari. Eu nu vreau să vorbesc despre procedura complicată de creditare, dar când discuţi detaliat acordarea creditului este foarte important să înţelegi şi să te convingi ce vrea clientul şi cum îşi vede el afacerea. Din acest motiv, primul interviu cu clientul la MAIB este ca la medic - trebuie să cunoşti toate detaliile înainte de a pronunţa diagnosticul corect.

– La şedinţele Comitetului de credite, toţi membrii spun în unison „Da” atunci când văd că preşedintele a decis deja să acorde un credit sau sunt şi opinii separate, obiecţii categorice?

– Fiind încă în echipa precedentă, eu întotdeauna am spus că este foarte important să ai opinie personală şi că argumentele fiecărui membru al Comitetului de credite şi al Comitetului de Conducere al băncii contează foarte mult. Eu apreciez foarte înalt opiniile separate şi argumentele profesionale ale colegilor mei. Consider că doar prin dezbateri, prin expunerea unor puncte de vedere şi opinii diferite există oportunitatea reală de a examina posibilitatea de acordare a creditului din toate punctele de vedere, care uneori nu sunt pe deplin vizibile, pentru a lua în cele din urmă o decizie corectă. Iată de ce este atât de important să ai o echipă de profesionişti calificaţi, care au curajul să-şi asume responsabilitatea şi, în acelaşi timp, pot să echilibreze toate riscurile. Cred că MAIB are o asemenea echipă.

– Dar managerilor nu le plac obiecţiile publice, în special din partea subordonaţilor. Sau Dvs. sunteţi o excepţie în acest sens?

– Dimpotrivă, îi încurajez pe cei care participă activ la discuţii şi dezbateri, chiar şi în cazul în care punctul lor de vedere şi argumentele pe care le invocă au contraargumente temeinice şi suficiente din partea majorităţii membrilor Comitetului de credite. Opinia proprie a bancherului profesionist oferă oportunitatea de a evalua profund riscurile şi de a lua deciziile cele mai potrivite şi eficiente.

– În care sectoare ale economiei MAIB se simte sigur şi încrezător atunci când acordă credite?

– În principiu, dacă ne uităm la structura portofoliului de credite, comerţului îi revine cea mai mare cotă - peste 30%. Dar comerţul, potrivit standardelor şi legislaţiei Republicii Moldova, cuprinde diverse activităţi. Din acest motiv pentru noi nu este atât de important în ce ramură banca deţine o cotă mai mare de credite. În fiecare sector evaluăm foarte atent riscurile de creditare şi stabilim limitele. De asemenea, încercăm să luăm în considerare situaţia de pe pieţe, ţinând cont de ceea ce se întâmplă cu adevărat pe pieţele externe. Dar cel mai important lucru în creditare este prezenţa unui proiect de perspectivă din partea clientului. Pentru MAIB, de asemenea, este important ca, împreună cu banca, să rişte şi omul de afaceri şi proprietarul, atunci când propune proiectul pentru creditare. Acest lucru este actual mai ales în proiectele de investiţii, când obligăm businessul să-şi asume riscul prin intermediul unei părţi de bani sau a activelor.

Dacă e să vorbim despre sectoarele economiei, atunci nu avem preferinţe speciale. Banca doar nu poate schimba structura economiei. Noi credităm acei agenţi economici care activează în sectorul real al economiei: import, export, agricultură, industria prelucrătoare, construcţii, sectorul serviciilor… Vreau să spun că, în pofida contractării economiei, dinamica şi statisticile arată că în agricultură nu este totul atât de rău. Afacerile în zonele rurale sunt reprezentate preponderent de manageri competenţi şi profesionişti. În portofoliul băncii, procentul creditelor neperformante în agricultură este mai mic decât indicatorul mediu în alte sectoare ale economiei. Acest lucru vorbeşte despre faptul că, dacă practici agricultura progresivă şi avansată, este posibil să obţii profit, să ai succes şi recunoaştere. În prezent, practic tot ce se produce în agricultură se vinde. Acum nu este ca înainte, când la depozit se stoca producţia finită şi nimeni nu ştia cum aceasta trebuie comercializată. Noi intenţionăm să mărim cota agriculturii în portofoliul de credite, deoarece considerăm că are perspective bune în viitor.

– Credeţi că agricultorii din Republica Moldova vor fi în stare să se conformeze cererii de consum şi să ofere produse calitative pe pieţele din regiune, inclusiv Federaţia Rusă, Kazahstan, Belarus, Ucraina, atunci când în aceste ţări va începe creşterea economică?

– În ultimii ani fermierii din Republica Moldova tot mai mult şi mai mult direcţionează resursele financiare disponibile pentru achiziţionarea echipamentelor moderne şi a utilajelor agricole. Ei sunt dispuşi să facă investiţii în afacerile care consideră că au viitor. Desigur, totul depinde de viteza cu care fermierii vor putea să majoreze volumul de producţie. În ultimul timp în agricultură, ca şi în alte sectoare, accentul se pune pe calitate, ceea ce este foarte important la export. Dacă produsele corespund celor mai înalte standarde de calitate, atunci poţi conta pe succes.

– În anul 2015, MAIB a obţinut un client prestigios – instituţiile statului. A trecut jumătate de an de când deserviţi acest client. Ce puteţi spune - este doar prestigios sau şi benefic?

– Voi spune că este atât prestigios, cât şi benefic. Dar eu, la fel ca şi toată echipa, nu ar trebui să ne obişnuim cu faptul că banca deţine resursele bugetului. Acestea doar trec prin bancă, dar nu rămân în conturile ei. Zilnic soldul acestor resurse este transferat în conturile Trezoreriei de stat, care se află la BNM. Da, avem cheltuieli mari, dar le acoperim prin marjă, aplicând comisioane corespunzătoare, conform acordului cu Ministerul Finanţelor. În decursul acestei perioade, am îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea serviciilor prestate statului prin intermediul automatizării proceselor, printr-o altă abordare a deservirii cu aplicarea produselor bancare a MAIB.

– Reiese că, vrând-nevrând, ridicaţi clientul la cele mai înalte standarde?

– Aşa este. Nu vreau să vorbesc despre modul în care statul a fost deservit în trecut în alte bănci. Sunt bucuros de faptul că statul ne înţelege la capitolul automatizarea proceselor şi trecerea la banii electronici. În acest sens, lucrăm ferm şi eficient cu Ministerul Finanţelor şi serviciile trezoreriilor teritoriale, trecând la deservirea prin intermediul serviciului Internet-banking. Asemenea înţelegere avem şi cu Serviciul Vamal, la toate punctele căruia banca a deschis agenţii.

– Deservirea acestor clienţi are o limită temporală. Nu vă este frică de faptul că alte bănci vor lupta pentru aceşti clienţi?

– Nu, nu ne este frică. Noi am încheiat contracte cu Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor pe o perioadă de trei ani. Chiar şi personalul, care a fost angajat suplimentar pentru deservirea acestor clienţi, l-am limitat la aceeaşi perioadă. Nu trebuie să avem frică de concurenţi, trebuie să deservim calitativ instituţiile statului, demonstrând prin activitatea noastră de zi cu zi că suntem cea mai bună bancă, cea mai de încredere, cea mai calitativă, cea mai receptivă şi cea mai operativă, care oferă un coş complet de produse bancare necesare statului. În plus, adăugăm şi deservirea noastră de calitate impecabilă. Cu cât mai mulţi concurenţi vom avea în spate, cu atât mai bine va lucra MAIB. Acesta este un proces normal în orice ţară, nu trebuie să ne fie frică de concurenţă, datorită căreia clienţii au posibilitatea să-i  aleagă pe cei mai fiabili şi mai buni. Sunt foarte mulţumit de faptul că MAIB a câştigat concursul statului şi deserveşte instituţiile publice, inclusiv Trezoreria şi Serviciul Vamal.

– Există bănci care propun preţuri de dumping în cadrul licitaţiilor pentru deservirea conturilor instituţiilor de stat? Pe cât de importante sunt mărimea şi siguranţa MAIB în cadrul acestor licitaţii?

– Pentru noi a fost foarte important să propunem un tarif real pe care statul să-l poată plăti pentru deservire, iar banca să-şi poată acoperi cheltuielile cu o mică marjă. Cred că un rol deosebit în câştigarea tenderelor l-a avut formarea preţurilor la produse şi politica tarifară, reţeaua largă a subdiviziunilor, precum şi importanţa şi rolul pe care îl joacă banca noastră în sistemul bancar al ţării.

– În prezent MAIB discută posibilitatea acordării unor credite pentru proiecte de anvergură, care să facă furori pe piaţă, cum a fost de exemplu proiectul de achiziţionare a magazinului Unic de către compania Rogob?

– La moment nu avem proiecte de creditare mari. Avem oferte, însă deocamdată clienţii sunt în aşteptare. Mesajul MAIB nu s-a schimbat; ca şi mai înainte, banca le spune clienţilor: “Voi veniţi cu ideile, noi venim cu banii!”. Mediul de afaceri are idei, însă deocamdată companiile aşteaptă pentru a fi sigure că situaţia economică s-a stabilizat. În opinia mea, noul Guvern a avut un start bun, merge într-o direcţie corectă, pentru a stopa tendinţa negativă şi a redresa situaţia, inclusiv şi pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru business.

Businessul mare este în aşteptarea reluării finanţării externe, a semnării Memorandumului cu FMI, a noului Program de cooperare dintre Guvern şi Fond, care va avea şi o componentă financiară. Toate acestea se află într-o strânsă legătură şi redresarea situaţiei trebuie să aibă loc într-un mod complex. Un rol important în acest proces trebuie să fie jucat de Guvern, care deja ia decizii corecte pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri. Pe de altă parte, este foarte important la ce preţ vom oferi resurse creditare pe piaţă, ce se va întâmpla cu politica monetar-creditară pe care o va promova noua conducere a BNM. Toate aceste procese interdependente vor duce la activizarea businessului, care va veni la bancă pentru suport financiar ca să implementeze proiecte interesante în economie. Cred că acest lucru se va întâmpla în curând, însă deocamdată urmărim o stabilizare temperată a situaţiei şi avem deja primele simptome de însănătoşire, cum ar fi  micşorarea ratei de bază şi a dobânzilor la depozite. În a doua jumătate a anului, aceste procese vor căpăta un caracter mai rapid şi ireversibil, pentru ca tempoul de dezvoltare al economiei să se accelereze, sporind capacitatea de cumpărare a populaţiei.

– La moment resursele băncii nu sunt solicitate în volum deplin doar din cauza că sunt scumpe?

– Dacă vorbim despre proiecte noi şi pur investiţionale, într-adevăr, acestea sunt foarte puţine. Însă agenţii economici le au la nivel de idei şi într-un număr destul de mare. Acum întreprinderile se adresează mai mult cu solicitarea de a micşora dobânzile la soldul rămas al creditului, pentru a reduce cheltuielile şi preţul de cost al producţiei.

Referitor la reducerea ratei de refinanţare, care va trebui să se micşoreze şi în viitor, proiectele investiţionale la nivel de idei se vor transforma în planuri reale de afaceri. Băncile vor finanţa realizarea acestora, şi pentru aceasta vor avea nevoie de mai multe resurse. Relaxarea politicii monetar-creditare va elibera o parte din resurse sub formă de rezerve şi noi vom îndrepta aceşti bani în sectorul real al economiei. Vreau să cred că toate acestea se vor întâmpla curând, în a doua jumătate a anului 2016.

Băncile au suficiente lichidităţi pentru creditare. De exemplu, MAIB are lichidităţi mari, atât în lei, cât şi în valută. Însă aceste sunt resurse pe termen scurt. Dar proiectele investiţionale necesită credite pe un termen mai mare, în dependenţă de termenul de rambursare, de exemplu, de la cinci ani şi mai mult. De aceea banca este nevoită să finanţeze o parte din unele proiecte (limitat) din contul capitalului propriu.

Mă voi repeta, dar acest lucru încă o dată confirmă importanţa strategică pentru MAIB de a restabili parteneriatul cu BERD, IFC, BEI, Black Sea Trade and Developmеnt Bank, care oferă linii de creditare pentru businessul mic şi mijlociu din Moldova. Vom face totul pentru a restabili cooperarea cu partenerii noştri financiari. Acest lucru este foarte important pentru MAIB. Fără aceasta nu văd cum să te dezvolţi în Moldova, având la dispoziţie doar mijloacele financiare pe termen scurt acordate de populaţie .

Vreau să spun că, atâta timp cât dobânzile sunt atractive pentru populaţie, băncile vor avea bani pe termen scurt, însă, imediat ce pe piaţă vor apărea şi alte instrumente financiare – un lucru inevitabil deoarece piaţa de capital se va dezvolta şi se va extinde – băncile vor fi private de această lichiditate. La moment, chiar dacă e pe termen scurt, e totuşi permanentă.

– MAIB a fost întotdeauna o bancă care a participat la capitalul altor întreprinderi. Câte active de acest gen sunt acum în portofoliul băncii şi ce fel de companii sunt acestea?

– Avem un portofoliu investiţional încă din anii 1990. Acesta conţine anumite pachete de acţiuni ale altor companii. Acum nu mai direcţionăm resurse pentru cumpărarea unor asemenea active, considerând că nu există suficiente motive pentru a investi banii în alte companii. Am făcut acest lucru în pragul creării pieţei corporative, când multe întreprinderi erau privatizate inclusiv şi pentru bonuri patrimoniale. Ne-am ocupat mai activ de acest lucru în momentele când se producea concentrarea pachetelor sau vânzarea companiilor. Consideram că pentru bancă este important să participe în unele sectoare ale economiei, pentru a le dezvolta intens ulterior. Am făcut acest lucru într-un mod foarte reuşit în multe sectoare, inclusiv în complexul sfeclei de zahăr, fiind acţionari ai companiei moldo-germane Sudzucker Moldova.

– MAIB mai este acţionar al Glass Container Company?

– La Glass Container suntem acţionari la două fabrici – Glass Container Prim şi Glass Container Company.

– E vorba de pachete mari?

– Până la 20% în ambele companii, la fel şi în cazul Sudzucker Moldova.

– MAIB are o politică asemănătoare cu BERD, care, de asemenea, nu cumpără mai mult de 20% din acţiuni?

– Nu, nu aş spune aşa. Am avut o astfel de politică pentru că, dacă pachetul e până la 20% din capital, înseamnă că investiţia se clasifică după un anumit standard, dacă e mai mare, deja se aplică alt standard. Iar dacă această cotă este mai mare de 50%, se aplică cu totul alte clasificări. Investiţiile, portofoliul şi balanţa  băncii se evaluează în funcţie de mărimea pachetului de acţiuni. Moldova Agroindbank nici nu a urmărit scopul de a avea pachete mari de acţiuni pentru a conduce aceste companii.

– MAIB este prezentă doar în capitalul acestor trei emitenţi?

– Banca mai deţine acţiuni la Moldmediacard, MAIB-Leasing, Biroul de Credit, Bursa de Valori, Depozitarul Naţional, precum şi un pachet mic la compania Visa International. În total portofoliu include acţiuni ale 12 companii.

– Dar banca intenţionează să achiziţioneze careva active noi?

– În prezent poate că şi este o asemenea dorinţă, însă cred că trebuie să ne concentrăm pe realizarea altor sarcini mai actuale şi mai importante pentru bancă. Investiţiile în capitalul altor companii nu este principalul tip de activitate al băncii. Noi suntem o instituţie clasică, universală şi, totodată, cea mai mare instituţie financiară din ţară, a cărei destinaţie principală este creditarea şi vânzarea pe piaţă a produselor bancare. În acelaşi timp, nu excludem participarea băncii în proiecte investiţionale, inclusiv în capital, dacă acestea vor fi atractive şi vor prezenta interes pentru noi.

– Deţine MAIB active pe care ar fi timpul să le vândă?

– În principiu, în portofoliul nostru investiţional toate activele sunt pentru vânzare, cu excepţia companiei Moldmediacard de care avem nevoie pentru o activitate operaţională eficientă la această etapă. Deşi şi aceasta poate fi vândută, pentru a trece la outsourcing.

– Dle Cebotari, ţinând cont de experienţa acumulată, consideraţi că anumite greşeli ar putut fi evitate?

– Consider că este imposibil să nu comiţi greşeli. Doar cel care nu lucrează nu greşeşte. Poate că, la o anumită etapă, nu au fost luate cele mai bune decizii sau unele ar fi trebuit luate mai rapid. Mă refer aici inclusiv la unele decizii privind structura acţionarilor. Dar acest lucru trebuia făcut la etapa timpurie de dezvoltare a MAIB.

– De exemplu, ar fi putut emitentul achiziţiona cele 19,8% din acţiunile care au fost vândute la începutul anilor 2000?

– La acea etapă gândeam şi vedeam situaţia diferit. Ştiţi cum se spune: după război, sunt mulţi eroi. Acum toţi ştiu ce şi cum trebuia de făcut. Lucrurile atunci au evoluat foarte repede – doi investitori străini şi-au vândut pachetele fără să ne întrebe. Dar eu mă conduc de principiul: nu trebuie să regreţi nimic! Banca s-a dezvoltat bine şi până atunci, şi după aceea.

– Pe 8 mai curent MAIB marchează cea de-a 25-a aniversare. Activaţi în cadrul băncii de 21 de ani. Ce înseamnă această perioadă pentru Dvs.?

– Aş putea spune foarte multe despre această perioadă – sunt peste două decenii de activitate! În principiu, MAIB a devenit pentru mine a doua casă. Am activat o perioadă îndelungată în cadrul fostei echipe cu care am creat baza normativă a băncii pe care instituţia se sprijină şi astăzi. Am cooperat cu consultanţii externi, ceea ce pentru angajaţii băncii a fost o şcoală bună a profesionalismului şi a iscusinţei. Am acumulat o practică preţioasă în cadrul acestei bănci unde am început să mă formez în calitate de manager. Consider important pentru bancă faptul că am fost şi sunt membru al unei echipe unite. Pentru o asemenea instituţie bancară, capacitatea de a lucra în echipă este foarte importantă, ca să nu spun că este chiar totul.

– Timp de 25 de ani de activitate MAIB a avut trei preşedinţi. Pe cât de important a fost pentru bancă faptul că de fiecare dată când a avut loc schimbarea conducerii a fost respectat principiul continuităţii, dar nu s-a întors pagina şi s-a început totul de la capăt?

– Continuitatea joacă un rol extrem de important în sectorul bancar. Nu cred că dacă aş fi plecat la o altă bancă, având o asemenea experienţă, m-aş fi simţit la fel de uşor şi liber cum mă simt la conducerea MAIB. Pentru a conduce eficient o bancă este necesar de a cunoaşte instituţia din interior. Acest fapt este confirmat de practică – un conducător rămâne în funcţie o perioadă îndelungată nu doar pentru că este cel mai bun. În sectorul bancar este foarte importantă continuitatea, precum şi cunoaşterea profundă şi în detaliu a situaţiei. Nu mai puţin importantă este încrederea angajaţilor, a acţionarilor şi a clienţilor. Acestea sunt calităţile cele mai importante pentru oricare conducător bancar. De asemenea, sunt necesare calităţi de lider şi carismă fără de care nu văd cum ar fi posibil să conduci eficient o instituţie bancară atât de mare.

– Pe parcursul celor 21 de ani de activitate în cadrul MAIB se poate spune că aţi „concrescut” cu această bancă şi cunoaşteţi situaţia de la A la Z. Cum credeţi, cât timp vă veţi mai afla pe puntea de căpitan al MAIB?

– Am crescut în această bancă, iar acum, după două decenii de activitate, când aud numele băncii automat mă percep ca parte inseparabilă a brand-ului MAIB. Consider că orice conducător, în momentul în care este numit în funcţie, trebuie să simtă cum va dezvolta banca. Dar cel mai important este capacitatea de a fi flexibil pentru a înţelege şi a simţi momentul cel mai potrivit pentru a pleca. Dacă un asemenea moment este ratat, atunci poate fi deja prea târziu şi respectiv ineficient.

Eu înţeleg foarte bine că toate etapele sunt temporare. Pentru mine este important ca în „intervalul meu de timp” totul să fie făcut la cel mai înalt nivel. Dacă în această perioadă, te realizeze, reuşeşti să atingi scopuri importante pentru bancă, atunci simţi o mare satisfacţie profesională. Pentru un bancher este foarte important să ştie că echipa sa este capabilă să se isprăvească cu sarcini mari. Dacă un asemenea sentiment există în interior, atunci nu trebuie să te mişti încet, ci să acţionezi repede şi eficient. În acelaşi timp, este important de ţinut cont de realizările predecesorilor – primilor doi preşedinţi ai MAIB. Dacă aceste lucruri vor fi luate în considerare atunci şi următorii preşedinţi ai băncii vor avea un fundament sigur pentru dezvoltarea durabilă a MAIB. Cât timp voi activa în cadrul acestei bănci, întotdeauna voi crea o bază calitativă şi de încredere pentru ca MAIB să aibă un viitor luminos şi un brand de valoare.

– Consideraţi că un asemenea conducător trebuie neapărat să fie din cadrul MAIB?

– În principiu, nu sunt de părerea că la conducerea băncii ar trebui să se afle cetăţeni ai altor state sau doar cetăţeni moldoveni care şi-au făcut studiile peste hotare. Întotdeauna am considerat că la conducerea MAIB trebuie să se afle un manager adevărat, capabil să consolideze în jurul său o echipă de profesionişti pentru a dezvolta şi majora valoarea acestei bănci.

Pentru mine întotdeauna a fost important ca oamenii să se perfecţioneze şi să lucreze asupra lor, indiferent de locul unde şi-au făcut studiile. Desigur, în cazul unui conducător adevărat, multe calităţi se formează de-a lungul timpului, însă anumite abilităţi ar trebui să le aibă de la naştere. A fi un bun profesionist înseamnă să poţi conduce eficient o întreprindere, o bancă sau o companie şi să obţii rezultate frumoase. Pe lângă cunoştinţele de specialitate şi regulile de management sunt necesare o serie de alte calităţi. Un adevărat profesionist întotdeauna dă dovadă de cunoştinţe, iscusinţă şi experienţă. Un bancher de succes trebuie să poată lua deciziile necesare la momentul potrivit, să poată stabili corect obiective pentru sine, pentru echipa sa şi colectivul de angajaţi, în general, să obţină rezultate bune, succese şi recunoaştere.

– Cât de curând ar putea să apară investitori străini în cadrul MAIB?

– Este dificil să răspund la această întrebare. La fel ca şi multe alte domenii ale economiei, la moment sectorul bancar nu este prea atractiv pentru investiţii. Este necesar de a face ordine în acest sector, de a urma toate recomandările partenerilor externi, inclusiv cele formulate pentru sectorul bancar. Cât priveşte atragerea investitorilor străini la MAIB, aici totul depinde de proprietarii băncii. Dacă acţionarii vor decide să-şi vândă acţiunile, atunci acest lucru este destul de real.

Aici însă aş vrea să menţionez că banca va continua să se dezvolte nu doar graţie capitalului străin. Acum trebuie să demonstrăm că MAIB este o bancă de calitate. Dacă banca are capital local şi acţionari locali, atunci pentru o asemenea instituţie cel mai important este să fie transparentă şi să corespundă celor mai înalte standarde de calitate. Nu mai puţin important este să ai un management corporativ strict şi eficient.

Prezenţa investiţiilor străine nu este atât de importantă. MAIB este o bancă destul de capitalizată, deşi eu nu exclud că în capitalul nostru ar putea exista, de exemplu, investitori străini. Timpul va arăta. În prezent, îmi vine greu să fac anumite preziceri. Dar aş dori să menţionez că MAIB a fost, este şi va fi o bancă atractivă pentru investitori.

– Examinează MAIB posibilitatea deschiderii unei reprezentanţe sau a unei companii-fiice peste hotare în viitorul apropiat?

– Analiza pieţei bancare din Moldova arată că aici există posibilităţi de dezvoltare dacă se lucrează intensiv asupra calităţii, automatizării proceselor, implementării unor noi produse şi reducerii costurilor. În acelaşi timp, nu există posibilităţi prea mari de extindere. Pe de altă parte, accesul pe alte pieţe presupune prezenţa unor standarde înalte de calitate şi implementarea tehnologiilor moderne. La moment lucrăm la aceste capitole, analizăm situaţia de pe pieţele ţărilor vecine. Pentru noi acesta este un subiect interesant. În principiu, este o nouă etapă în dezvoltarea MAIB în cadrul căreia ne apropiem foarte mult de deschiderea unei filiale peste hotare. În paralel, depunem eforturi pentru a transforma banca într-o instituţie financiară modernă şi înalt tehnologizată. 

Deja am demarat acest proces, care necesită foarte mult efort şi care, trebuie să recunosc, este destul de costisitor. Lucrurile evoluează un pic mai încet şi mai dificil decât ne-am imaginat, dar alternative procesului de transformare a MAIB nu există!

– Unde va fi totuşi deschisă prima reprezentanţă a MAIB peste hotare?

– Penetrarea pe alte pieţe, de exemplu pe cele ale statelor membre UE, înseamnă să corespunzi unor cerinţe noi mult mai înalte. Chiar şi în România piaţa este mult mai dezvoltată, acolo activând multe bănci mari şi puternice. Pentru a deschide o filială pe o asemenea piaţă, o instituţie financiară din străinătate trebuie să corespundă mai multor cerinţe, norme şi regulamente. Deschiderea unei reprezentanţe peste hotare este o direcţie foarte interesantă pentru noi. Aşa cum văd lucrurile, MAIB este deja aproape de a fi prezentă pe piaţa din străinătate. La moment cel mai important lucru este să continuăm dezvoltarea durabilă a băncii şi să nu ne oprim la rezultatele obţinute. Văd MAIB în viitor ca pe o instituţie financiară puternică, mobilă, înalt tehnologizată şi care se bucură de încrederea clienţilor nu doar în Moldova, dar şi peste hotarele ei. Banca dispune de toate cele necesare pentru atingerea acestui scop. Ea are nevoie doar de anumite investiţii şi de înţelegerea acţionarilor.

Interviu realizat de revista Profit.

Hai cu noi și pe Telegram - e simplu și rapid!