Cheltuielile de personal consumă o parte disproporționat de mare din bugetele primăriilor mici din Republica Moldova, lăsând foarte puțini bani pentru investiții și servicii publice, arată o analiză realizată de expertul economic Stas Madan, în contextul reformei administrației publice locale.
Potrivit datelor analizate, există o relație directă între mărimea unei localități și ponderea cheltuielilor de personal în bugetul primăriei: cu cât primăria este mai mică, cu atât o parte mai mare din banii publici sunt direcționați către salarii și întreținerea aparatului administrativ.
În localitățile cu mai puțin de 500 de locuitori, cheltuielile de personal ajung la aproximativ 65–66% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, din fiecare 100 de lei disponibili, circa 66 de lei sunt cheltuiți pe salarii, iar doar 34 de lei rămân pentru drumuri, iluminat public, apă, proiecte locale sau alte nevoi ale comunității. În aceste condiții, primăria ajunge să funcționeze mai mult pentru propria întreținere decât pentru furnizarea de servicii către cetățeni.
Expertul subliniază că, în cazul primăriilor mici, cheltuielile de personal nu reflectă în mod real servicii publice locale dezvoltate. De regulă, aparatul administrativ este minimal – primar, secretar, contabil – iar restul cheltuielilor de personal vizează una sau două instituții, precum o grădiniță sau o școală.
Aceste salarii sunt finanțate integral din transferuri speciale de la bugetul de stat, cu destinație strictă, iar primăria nu are autonomie reală asupra politicii salariale, structurii de personal sau optimizării rețelei. În practică, rolul administrației locale este unul de intermediar bugetar, care doar administrează formal banii primiți de la centru.
Analiza arată că, pe măsură ce numărul de locuitori crește, ponderea cheltuielilor de personal scade. În localitățile mai mari, costurile fixe ale administrației, contabilitate, juridic, urbanism, conducere, sunt distribuite către un număr mai mare de cetățeni, ceea ce permite alocarea unor resurse reale pentru dezvoltare și servicii publice.
Municipiile Chișinău și Bălți reprezintă o excepție aparentă, însă diferența este una structurală. Aceste administrații dispun de masă critică suficientă pentru a susține nu doar aparatul administrativ, ci și o rețea extinsă de instituții publice – centre de tineret, cluburi sportive, instituții culturale sau centre sociale, care oferă beneficii directe populației.
În acest context, Stas Madan atrage atenția asupra unuia dintre principalele argumente invocate de oponenții reformei administrației publice locale: autonomia locală. Potrivit expertului, autonomia rămâne una mai degrabă formală în cazul primăriilor care nu dispun de resurse pentru investiții și dezvoltare, iar cea mai mare parte a bugetului este absorbită de cheltuieli de personal.
Parlamentul a adoptat un mecanism nou prin care sumele de bani confiscate din infracțiunivor fi direcționate după o formulă clară: 70% vor fi transferate la bugetul de stat, 20% vor fi repartizate pentru utilizare socială, iar 10% vor fi alocate autorităților publice.
Contribuțiile sociale în 2025 au crescut cu 12,9% față de 2024 (până la 28,08 miliarde lei), iar parcurile IT au adus 864,9 milioane lei din impozitul unic, în creștere cu 26,3%.
Ministrul Finanțelor susține că impozitele pe salarii ar putea fi reduse în următorii ani, pentru a crește veniturile nete ale moldovenilor și a diminua presiunea asupra cheltuielilor companiilor.
