Cheltuielile de personal consumă o parte disproporționat de mare din bugetele primăriilor mici din Republica Moldova, lăsând foarte puțini bani pentru investiții și servicii publice, arată o analiză realizată de expertul economic Stas Madan, în contextul reformei administrației publice locale.
Potrivit datelor analizate, există o relație directă între mărimea unei localități și ponderea cheltuielilor de personal în bugetul primăriei: cu cât primăria este mai mică, cu atât o parte mai mare din banii publici sunt direcționați către salarii și întreținerea aparatului administrativ.
În localitățile cu mai puțin de 500 de locuitori, cheltuielile de personal ajung la aproximativ 65–66% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, din fiecare 100 de lei disponibili, circa 66 de lei sunt cheltuiți pe salarii, iar doar 34 de lei rămân pentru drumuri, iluminat public, apă, proiecte locale sau alte nevoi ale comunității. În aceste condiții, primăria ajunge să funcționeze mai mult pentru propria întreținere decât pentru furnizarea de servicii către cetățeni.
Expertul subliniază că, în cazul primăriilor mici, cheltuielile de personal nu reflectă în mod real servicii publice locale dezvoltate. De regulă, aparatul administrativ este minimal – primar, secretar, contabil – iar restul cheltuielilor de personal vizează una sau două instituții, precum o grădiniță sau o școală.
Aceste salarii sunt finanțate integral din transferuri speciale de la bugetul de stat, cu destinație strictă, iar primăria nu are autonomie reală asupra politicii salariale, structurii de personal sau optimizării rețelei. În practică, rolul administrației locale este unul de intermediar bugetar, care doar administrează formal banii primiți de la centru.
Analiza arată că, pe măsură ce numărul de locuitori crește, ponderea cheltuielilor de personal scade. În localitățile mai mari, costurile fixe ale administrației, contabilitate, juridic, urbanism, conducere, sunt distribuite către un număr mai mare de cetățeni, ceea ce permite alocarea unor resurse reale pentru dezvoltare și servicii publice.
Municipiile Chișinău și Bălți reprezintă o excepție aparentă, însă diferența este una structurală. Aceste administrații dispun de masă critică suficientă pentru a susține nu doar aparatul administrativ, ci și o rețea extinsă de instituții publice – centre de tineret, cluburi sportive, instituții culturale sau centre sociale, care oferă beneficii directe populației.
În acest context, Stas Madan atrage atenția asupra unuia dintre principalele argumente invocate de oponenții reformei administrației publice locale: autonomia locală. Potrivit expertului, autonomia rămâne una mai degrabă formală în cazul primăriilor care nu dispun de resurse pentru investiții și dezvoltare, iar cea mai mare parte a bugetului este absorbită de cheltuieli de personal.
Scumpirea motorinei din Republica Moldova este determinată în principal de creșterea costurilor de import, nu de nivelul taxelor interne, susține expertul economic Stas Madan.
Expertul economic Stas Madan critică lansarea programului pilot de modernizare a ascensoarelor, în valoare de 40 de milioane de lei, și spune că inițiativa contrastează cu mesajele Guvernului privind optimizarea cheltuielilor publice în contextul economic actual.
Salariul mediu lunar brut a fost de 16.355,1 lei în trimestrul IV 2025. Datele sunt prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS) pentru unitățile din sectorul real cu 4+ salariați și pentru toate instituțiile bugetare.
