Moldovenii aleg tot mai des să trăiască lângă Chișinău, iar acest lucru începe să redeseneze nu doar harta demografică, ci și harta economică a Republicii Moldova: acolo unde se mută oamenii, se mută și cererea de locuințe, servicii, transport și infrastructură. O astfel de schimbare este confirmată de revizuirea datelor despre populația localităților, realizată de Biroul Național de Statistică în baza Recensământului 2024.
În analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, cea mai puternică dovadă a acestui trend este Durleștiul, care devine oficial a treia cea mai mare localitate din țară. Expertul arată că Durlești a crescut de la aproximativ 16.000 de locuitori în 2015 la aproape 27.000 în 2025 — un plus de circa 11.000 de persoane în zece ani, aproape o dublare.
Veaceslav Ioniță susține că nu există o altă localitate din Republica Moldova care să fi avut o dinamică demografică similară în ultimul deceniu.
De ce contează asta pentru economie? Pentru că, explică Ioniță, creșterea populației nu este un simplu „număr” în statistici, ci un motor care împinge investițiile: mai multe blocuri și case, mai mult comerț, mai multe servicii, mai multă nevoie de utilități și transport.
În analiza sa, Durlești devine un indicator direct al felului în care activitatea economică se concentrează în jurul Chișinăului.
Expertul mai spune că această creștere nu este întâmplătoare, ci reflectă un fenomen economic clar: concentrare urbană accelerată în zona periurbană a capitalei.
Ioniță subliniază că din top 20 cele mai mari localități din Republica Moldova, o parte importantă fac parte din aglomerația urbană a Chișinăului, iar creșterea demografică semnificativă se vede aproape exclusiv aici. În același timp, restul teritoriului, cu mici excepții, continuă să piardă populație, ceea ce înseamnă și mai puțină cerere locală, mai puține servicii și mai puține investiții.
Un alt exemplu relevant, indicat de expert, este Băcioi, care devine oficial cel mai mare sat din Republica Moldova, cu aproape 12.000 de locuitori și o creștere de circa 30%. Ioniță atrage atenția că, în termeni practici, un sat din jurul Chișinăului ajunge să fie mai mare decât aproximativ 40 de orașe din țară — o concluzie care spune mult despre direcția în care se mută populația și economia.
În concluzia lui Veaceslav Ioniță, datele scot în evidență trei realități economice: capitala și zona periurbană atrag populație, investiții și activitate economică; restul țării pierde populație; iar aglomerația urbană Chișinău se conturează tot mai clar și se apropie de un milion de locuitori, incluzând municipiul și raioanele Strășeni, Ialoveni, Anenii Noi și Criuleni.
Tot mai mulți proprietari din Moldova aleg să dea chiria cu acte. În ianuarie 2026, statul a încasat 9,7 milioane lei impozit din chirii — cu 18,4% mai mult decât în aceeași lună din 2025.
În anul 2025 au fost eliberate 2.955 de autorizații de construire pentru clădiri, în scădere cu 9,0% față de 2024, potrivit Biroul Național de Statistică.
Un studiu al Agenției de Investiții arată că, deși segmentele de logistică și depozitare continuă să se extindă, vânzările de apartamente încetinesc, iar piața birourilor se confruntă cu un nivel ridicat de neocupare.
