Sistemul bancar din Republica Moldova începe să se reorienteze de la creditarea puternică a populației spre finanțarea agenților economici, pe fondul înăspririi politicii monetare și al încetinirii creditelor de consum, potrivit unei analize prezentate de expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Economistul susține că, după o perioadă în care populația a dominat creșterea portofoliului de credite, se observă acum o schimbare treptată de direcție. În prima jumătate a anului analizat, împrumuturile noi contractate de populație au încetinit puternic, în timp ce creditarea agenților economici a înregistrat o creștere mai stabilă.
Potrivit lui Ioniță, anul precedent a fost unul atipic pentru mediul de afaceri, când creditarea netă a companiilor a devenit negativă. Cu alte cuvinte, firmele au ținut în bănci mai mulți bani decât au atras sub formă de credite, pe fondul incertitudinilor economice și al reticenței față de investiții.
Situația a început însă să se amelioreze în primele șase luni ale anului următor. Expertul arată că creditarea netă a agenților economici s-a îmbunătățit cu 3,4 miliarde de lei, după ce companiile și-au redus depozitele și și-au majorat volumul împrumuturilor contractate de la bănci.
În același timp, politica monetară mai dură a Băncii Naționale a Moldovei a redus apetitul populației pentru creditele bancare, în special pentru cele de consum. Dacă în anul precedent îndatorarea populației și a agenților economici creștea, în medie, cu 892 de milioane de lei pe lună, în anul analizat ritmul a coborât la 640 de milioane de lei lunar, reducerea venind în principal din scăderea împrumuturilor luate de persoanele fizice.
Astfel, potrivit analizei, în prezent îndatorarea populației crește cu circa 239 de milioane de lei pe lună, în timp ce îndatorarea agenților economici avansează cu aproximativ 400 de milioane de lei lunar.
Veaceslav Ioniță afirmă că această schimbare se vede și în structura noilor credite. În jumătate de an, volumul creditelor din sistemul bancar a crescut cu 3,6 miliarde de lei, de la 56,4 miliarde la 60,2 miliarde de lei. Din această sumă, 2,2 miliarde de lei au fost atrase de persoanele juridice, iar 1,4 miliarde de lei de persoanele fizice.
Expertul atrage atenția că, înainte de frauda bancară, agenții economici dețineau cea mai mare parte a creditelor din sistem. În 2014, companiile aveau 88% din totalul împrumuturilor bancare, iar populația doar 12%. Ulterior, creditarea businessului a scăzut puternic, iar în 2021 ponderea companiilor a coborât la circa 60%, în timp ce populația a ajuns la peste 40%. În 2022, potrivit economistului, se observă o stabilizare și o ușoară revenire a creditării agenților economici.
Analiza mai arată că raportul dintre creditele contractate de companii și PIB rămâne mult sub nivelul din anii de vârf. Dacă în 2014 creditele acordate agenților economici reprezentau 32,5% din PIB, în ultimii ani indicatorul s-a menținut sub 14% din PIB, ceea ce arată că recuperarea creditării businessului este încă lentă.
În privința destinației împrumuturilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele imobiliare, urmate de creditele pentru consum, comerț, sectorul financiar nebancar, energie și construcții. Totodată, economistul remarcă faptul că economia rămâne puternic orientată spre consum, iar o mare parte a portofoliului de credite continuă să finanțeze direct sau indirect cheltuielile populației.
Pe de altă parte, unele segmente au început să arate semne de schimbare. Potrivit lui Ioniță, a crescut creditarea populației pentru inițierea unor activități economice, iar în construcții se observă o mutare treptată de la finanțarea prin cumpărători spre finanțarea directă a companiilor din domeniu.
Analistul mai spune că agricultura rămâne una dintre cele mai stabile ramuri ale creditării, cu un ritm relativ constant al împrumuturilor noi, în timp ce creditele în valută au rămas, în linii mari, la același nivel în perioada 2016–2022, creșterea majoră fiind înregistrată la creditele acordate în lei moldovenești.
În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că sistemul bancar trece printr-o refocalizare treptată, în care creditarea populației își pierde din avânt, iar agenții economici revin, lent, în centrul finanțării bancare. Totuși, ritmul de recuperare rămâne modest, iar revenirea creditării businessului la nivelurile de dinaintea fraudei bancare ar putea dura încă mulți ani.
Statul urmează să încaseze peste 1,426 milioane de lei după controalele ulterioare finalizate de Serviciul Vamal în perioada 2–13 martie 2026. Suma reprezintă plăți suplimentare stabilite în urma neregulilor descoperite la import.
Motorina a devenit mai scumpă decât benzina în Republica Moldova, un fenomen rar care reapare pe fondul tensiunilor de pe piața regională a produselor petroliere, avertizează analistul economic, Veaceslav Ioniță.
Serviciul Fiscal de Stat le amintește firmelor, antreprenorilor și persoanelor care desfășoară activitate profesională că 25 martie 2026 este ultima zi pentru depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2025.
