Sursa foto:
Leul românesc este unitatea monetară a României. Un leu este subdivizat în 100 de bani. La moment sunt disponibile bancnote cu valorile 1, 5, 10, 50, 100, 200 și 500 lei și monede cu valorile de 1, 5, 10 și 50 de bani. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, deci banca centrală are dreptul să intervină periodic pentru a-și atinge cursul de schimb pe care și l-a propus.
Istoria leului românesc
Apariția primului leu românesc datează încă din anul 1867. Pe parcursul a 146 de ani leul românesc a circulat pe teritoriul României, însă acesta a circulat și pe teritoriul Basarabiei din anul 1918 până în 1939. Denumirea leului moldovenesc provine de la leul românesc.
Sistemul monetar românesc a fost creat în perioada 22 aprilie – 4 mai 1867. Primele monede de 1, 2, 5 și 10 bani au fost bătute la Birmingham în Anglia. În anul 1868 a fost emisă prima monedă de aur cu o valoare de 20 lei. Din 1870 monedele au fost emise de către Monetăria Statului Român odată cu înființarea acesteia. Începând cu anul 1870 au fost emise și monede din argint cu nominalele de 50 de bani, 1 leu și 2 lei. Banca Națională a României este înființată 10 ani mai târziu - pe 1 aprilie 1880. De atunci Banca Națională a României are dreptul de a emite în exclusivitate bancnotele și monedele leilor românești. La sfârșitul secolului al 19-lea leul românesc nu era unica moneda care circula pe teritoriul României. Pe lângă leu erau folosiți și francii francezi, lira de aur turcească, imperialii ruși și suveranii englezi.
După primul război mondial leul românesc a intrat într-o perioadă de declin și ajunge una dintre cele mai slabe monede de pe continentul european. În perioada interbelică și în timpul celui de-al doilea război mondial leul și-a continuat deprecierea. În 1944 odată cu intrarea armatei roșii pe teritoriul României au fost emise pe piață ”leii de ocupație rusească”. Aceasta a adus la un declin mai masiv al monedei naționale.
Obligarea României al unor plăți uriașe pentru despăgubiri de război duce la deprecierea la rate astronomice al leului în 1946-1947. Atunci au fost emise monede de 100.000 lei și bancnota de 5.000.000 lei. În acea perioadă leul a înregistrat cel mai mare nominal din istoria României. În perioada de inflație accelerată toți românii erau “milionari”. Odată cu stabilizarea monetară din 15 august 1947 cetățenii puteau schimba 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou, însă doar cu o sumă limitată de 5.000.000 lei. Datorită limitei extraordinar de mici în cazul schimbului leilor vechi pentru cei noi pe străzi erau aruncate sute de saci cu bani. Negustorii și țăranii au fost ruinați, iar cetățenii dețineau zeci, sute sau chiar miliarde de lei.
Sursa foto: transylvanian-numismatics.com
În anul 1966 BNR a emis o serie nouă de monede și bancnote care au fost utilizate până la Revoluția din decembrie 1989. În timpul regimului comunist s-a renunțat la standardul la aur. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea cu monedele străine și rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. În acea perioadă nu se putea găsi nici o alta valută, iar vânzarea altei valute era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Comerțul extern era considerat parte al altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită.
În perioada de după Revoluția din 1989 din cauza inflației galopante, BNR a emis aproape un an monede și bancnote noi. Pe bancnotele noi din 1989 erau afișate portretele unor personalități de cultură precum Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși și Alexandru Ioan Cuza. După 1990 moneda românească a cunoscut o inflație galopantă ce a fost treptat redusă după 1998.
În anul 1999 au fost introduse pe piață bancnotele din plastic (polimer), începând cu cea de 2.000 lei ce a fost lansată cu ocazia eclipsei de soare din același an. În anii 2000-2003 au fost emise celelalte bancnote din plastic 10.000, 50.000, 100.000, 500.000 și de 1.000.000 lei. Bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în cartea recordurilor drept bancnota de plastic cu cea mai mare valoarea nominală din lume.
În 2005 redresarea economică și întreruperea inflației fac posibilă denominarea leului cu patru zerouri, adică 10.000 de lei au devenit 1 leu nou. Leii vechi au circulat până în la sfârșitul anului 2006. Codul ISO 4127 a fost schimbat pentru leul nou de RON, față de cel vechi de ROL.
Alte țări în care circulă bancnote din polimer sunt Australia, Bangladeș, Brazilia, Brunei, Canada, Chile, Guatemala, Nepal, Noua Zeelandă, Nicaragua, Papua Noua Guinee, România, Samoa, Insulele Solomon, Taiwan și Tailanda. România este unica țară din Europa cu bani din polimer. Primele bancnote pe suport de plastic din România au fost emise în anul 2000. Marea Britanie dorește să înlocuiască bancnotele de hârtie cu cele din plastic începând din 2015.
Avantajul acestor bancnote este faptul că bancnotele sunt mult mai rezistente la rupere și la șifonare decât cele de hârtie. Bancnotele din plastic sunt mai ușor utilizate de către bancomate sau alte dispozitive ce primesc numerar. Deși fabricarea bancnotelor din plastic este mai scumpă, acestea sunt de 6 ori mai rezistente față de cele de hârtie.
Leul românesc în Republica Moldova
Conform cursurilor valutare de referință al MDL față de RON, cursul valutar pentru această monedă a fost destul de stabil, cu excepția sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008 unde leul românesc s-a devalorizat puternic. Economia României este strâns legată de cea al UE, de aceea se observă o similare între cursurile de referință dintre MDL/RON și MDL/ EUR.
Vedeți în continuare graficul cu evoluția cursului de referință al leului moldovenesc față de cel românesc.
Rulajul pieței valutare în numerar al leului românesc în luna octombrie al anului curent a fost de doar 0.7% cu o valoare totală de 3.100.000 dolari SUA. Ponderea leului românesc este mică atât la capitolul cumpărări (0.5%), cât și la vânzări (1.7%), având un volum de 1.6 mil USD și respectiv 1.5 mil. USD. Volumul operațiunilor valutare în numerar al leilor românești a descrescut cel mai puțin comparativ cu celelalte monede însă totuși descreșterea este suficient de importantă având o rată de -3.1%. Cele mai mari ponderi ale tranzacțiilor totale au fost înregistrate pentru moneda unică europeană (44.9%), de 33.8% pentru dolari SUA și de 19.9% pentru ruble rusești.
Utilizarea nesemnificativă al leului românesc pe teritoriul Republicii Moldova se datorează fluxului mare de bani ce vine din străinătate în alte valute decât RON și datorită lipsei utilizării pe termen lung al acestei monede. Majoritatea cetățenilor moldoveni care își schimbă banii în lei românești fie vor pleca în viitorul apropiat în România în vacanță sau în scop de servici, fie destinează acești bani studenților ce învață în România. Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra moneda naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar, la serviciile cărora apelează de cele mai multe ori populaţia.
Leul românesc nu se bucură de o popularitate înaltă nici pe piața valutară fără numerar din Republica Moldova. Astfel, în luna octombrie al anului curent acestuia îi revine doar 0.09% din piață cu un rulaj echivalent în USD de 1.583.641. Utilizarea scăzută al monedei se explică prin faptul că majoritatea investițiilor din România sunt efectuate în EUR și prin numărul redus de cetățeni moldoveni ce lucrează în România. Rata medie de schimb pentru un RON echivala cu 4.0179 lei.
Viitorul leului românesc
Leul românesc cu cei 146 de ani de istorie ar putea să mai înceteze să existe în următorii ani. Leul urmează să fie abandonat în viitorul apropiat în favoarea monedei unice europene. Ținta inițială a României de a adera la Zona Euro este anul 2015. Premierul Victor Ponta a declarat că ar dori ca România să adopte moneda euro la 100 de ani de la România Mare, adică în 2020.
Unii specialiști se uită sceptic la aderarea la euro și consideră că leul românesc nu a fost doar un instrument politic, dar și un simbol al identității naționale și al dorinței de libertate politică și economică. Alții din contra consideră că România va avea de câștigat cu adoptarea monedei unice. Totuși aderarea la zona este o decizie politică și stabilirea acesteia va fi luată de către autorități.
Autor: Liviu Guțuleac
Sursa foto: imforeveryoung.info
Victoriabank continuă să dezvolte serviciul său exclusiv Cash-in în RON, prin care clienții Victoriabank, persoane fizice care dețin carduri bancare...
Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, în asociere cu Bursa de Valori București, WOOD&Co, Raiffeisen Bank Internațional, cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova...
Victoriabank continuă procesul de îmbunătățire și dezvoltare a bankingului alternativ și a soluțiilor de self-service. Astfel, după mai puțin de jumătate de an de ...
