Românii devin mai atenți la modul în care își gestionează banii, într-un context economic marcat de volatilitate, iar 76% țin în mod constant o evidență detaliată a cheltuielilor sau își monitorizează bugetul, potrivit studiului „Despre Bani 1:1”, realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio și citat de AGERPRES.
Aplicațiile bancare digitale au ajuns instrumentul principal pentru organizarea bugetului personal: 55% dintre respondenți spun că folosesc aplicația mobilă a băncii pentru a verifica tranzacțiile și a urmări automat cheltuielile. În paralel, 34% încă utilizează metode tradiționale, precum evidența pe hârtie, iar 13% se bazează pe notificări SMS sau push la fiecare plată pentru a-și urmări cheltuielile.
Studiul arată și că românii folosesc activ beneficiile oferite de bănci. Aproximativ o treime (34%) utilizează cashback sau puncte de loialitate și activează reduceri direct din aplicație, 32% folosesc plata în rate fără dobândă cu cardul de credit, iar 14% apelează la opțiuni automate de economisire, precum Round-up sau Saving Box.
În structura bugetului lunar, cheltuielile esențiale au cea mai mare pondere: alimentele reprezintă 17% din venituri, urmate de utilități (13%). Ratele sau chiria reprezintă, în medie, 8% din buget, nivel similar cu cel alocat sănătății sau economisirii și investițiilor. Transportul și îmbrăcămintea au câte 7%, iar educația și divertismentul câte 6%.
Cercetarea a fost realizată în februarie 2026, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național pentru populația digitalizată.
În UE 68% dintre oameni locuiesc în locuință proprietate, iar 32% în chirie, iar ponderea chiriașilor a crescut ușor față de perioada anterioară. România e în top la proprietari
Republica Moldova apare în Indexul costului vieții 2026 cu un scor de 26,4, ceea ce o plasează între România (27,8) și Ucraina (19,2) în comparația regională din clasament.
România oferă 1,7 milioane € pentru realizarea primului inventar forestier național al Republicii Moldova. Proiectul, făcut de echipe mixte România–R. Moldova (INCDS „Marin Drăcea”, ICAS, „Moldsilva”), va aduce date exacte despre suprafața și starea pădurilor.
