Peste 16.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă s-au angajat de la începutul anului 2026 cu sprijinul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Datele publicate de ANOFM arată și în ce domenii s-au făcut cele mai multe angajări și care este profilul persoanelor care au beneficiat de suport.
În total, până la sfârșitul lunii august, au fost încadrate în muncă 16.006 persoane. Dintre acestea, 4.851 aveau statut de șomer, iar alte 346 erau șomeri-zilieri sau persoane angajate pe perioade determinate de până la trei luni.
Femeile reprezintă 42,6% din totalul persoanelor angajate, adică 6.817 persoane. Totodată, aproape unul din cinci beneficiari are vârsta de cel puțin 55 de ani – în această categorie fiind înregistrate 2.909 persoane.
Cu ajutorul ANOFM și-au găsit un loc de muncă și 277 de persoane cu dizabilități, 76 de migranți reveniți de peste hotare și 51 de persoane de etnie romă.
Datele sunt ceva mai detaliate în cazul celor 4.851 de persoane înregistrate oficial ca șomeri înainte de angajare. Mai mult de jumătate dintre acestea, 52,6%, sunt femei, iar 58,5% provin din mediul rural.
Tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani reprezintă 28% dintre șomerii care și-au găsit un loc de muncă, echivalentul a 1.356 de persoane. Alte 937 de persoane, sau 19,3%, au vârste cuprinse între 55 și 63 de ani.
Cele mai multe angajări s-au făcut în sectorul serviciilor colective, sociale și personale, care concentrează 35,7% din total. Agricultura este pe locul al doilea, cu 17,2%, urmată de comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 14,5%.
În industrie au ajuns 8,1% dintre persoanele încadrate în muncă, în administrația publică – 5,4%, iar în construcții – 4,9%. Sănătatea și asistența socială au atras 4,1% dintre angajați, învățământul – 2,8%, iar transporturile, depozitarea și comunicațiile – 2,2%.
Tinerii din Republica Moldova spun că vor să știe cum să economisească, să-și administreze bugetul și să înțeleagă investițiile. Când ajung însă la întrebări concrete despre finanțe, rezultatele arată că mai este loc de învățat: doar 10,7% dintre participanții la un studiu FINEDU au răspuns corect la toate cele cinci întrebări de verificare a cunoștințelor financiare.
Diferența dintre cele două sume este formată din impozite, contribuții sociale și prime de asigurare medicală, arată economistul Marin Gospodarenco, într-o analiză realizată în baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.
Noile reguli stabilesc recunoașterea calificărilor între Republica Moldova și statele UE și introduc cardul profesional european.
