Un salariu brut de aproximativ 15.600 de lei ajunge să coste angajatorul peste 19.300 de lei pe lună, în timp ce angajatul primește efectiv puțin peste 13.200 de lei. Diferența dintre cele două sume este formată din impozite, contribuții sociale și prime de asigurare medicală, arată economistul Marin Gospodarenco, într-o analiză realizată în baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.
BNS a publicat rezultatele cercetării anuale privind câștigurile salariale și costul forței de muncă pentru anul 2025, care include de această dată întreprinderile cu unul și mai mulți salariați.
Potrivit datelor, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Ajustată însă la inflație, creșterea reală a salariilor a fost de numai 3,4%.
Cu alte cuvinte, salariile au crescut în cifre, însă puterea de cumpărare a avansat într-un ritm mult mai modest.
Analiza lui Gospodarenco arată că, pentru nivelul salarial mediu, costul total suportat de angajator ajunge la 19.356,3 lei pe lună, în timp ce salariatului îi rămân 13.226,8 lei.
Diferența este de aproximativ 6.130 de lei lunar. Aici intră impozitul pe venit, primele de asigurare medicală și contribuțiile sociale achitate în legătură cu salariul.
În total, aceste plăți reprezintă 30,4% din costul muncii, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2024, potrivit calculelor prezentate de economist.
Datele mai arată și diferențe considerabile între sectoarele economiei. Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în informații și comunicații – 39.378,6 lei brut pe lună, în timp ce în agricultură media a fost de 10.168,8 lei. Diferența dintre cele două sectoare se apropie astfel de patru ori.
Și regiunea în care lucrezi contează. În municipiul Chișinău, salariul mediu a fost de 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională. Capitala concentrează totodată 51,7% din numărul total al salariaților incluși în statistică.
În toate celelalte unități administrativ-teritoriale salariile s-au situat sub media națională. La Briceni, de exemplu, nivelul a fost cu 30,9% mai mic decât media pe țară.
Pe piața muncii, numărul salariaților a crescut cu 3% în 2025, până la 763,2 mii de persoane la sfârșitul anului. Cele mai mari creșteri au fost în construcții, unde efectivul a avansat cu 19,6%, și în sectorul de cazare și alimentație publică, cu 15%.
În același timp, industria prelucrătoare a pierdut 3,5% din salariați, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor – 1,1%.
Marin Gospodarenco atrage atenția că această evoluție merită urmărită și în 2026, deoarece locurile de muncă se extind mai ales în sectoare orientate spre cererea internă, în timp ce unele domenii care generează exporturi de bunuri și servicii au înregistrat reduceri de personal.
Rămâne vizibil și decalajul salarial dintre femei și bărbați. În 2025, salariul mediu al femeilor a fost de 14.360 de lei, iar al bărbaților de 16.975 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 15,4%. În unele domenii, inclusiv IT și sectorul financiar, decalajul depășește 36%.
În opinia economistului, creșterea durabilă a salariilor depinde în primul rând de capacitatea economiei de a produce mai mult și de a genera activități cu valoare adăugată mai mare, nu doar de majorarea nominală a remunerațiilor.
Noile reguli stabilesc recunoașterea calificărilor între Republica Moldova și statele UE și introduc cardul profesional european.
La 35 de ani de independență, salariile reale din Republica Moldova sunt estimate la circa 2,15 ori nivelul din 1991, după prăbușirea puternică a veniturilor din primii ani de tranziție.
Medicii, asistenții medicali, felcerii-laboranți și alți specialiști din sănătate pot găsi în prezent oferte cu salarii de până la 30.000 de lei pe lună, atât în Chișinău, cât și în mai multe raioane ale țării.
